3,709 matches
-
pe an 3 - 4 ouă care vor fi apărate cu dârzenie de părinți. La 23 - 35 de zile vor ecloza puii, care la început sunt golași și la o săptămână vor fi acoperiți cu puf. Hrana puilor este administrată cu ciocul din sacul laringian al părinților. Un cormoran atinge în medie o vârstă între 10 și 15 ani, speciile mari putând atinge și 30 de ani. În Vietnam, pescarii cresc aceste păsări în captivitate, folosindu-le pentru pescuit. Cu ajutorul unui laț
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
Becațina (Gallinago gallinago) este o pasăre de baltă, din familia Scolopacidae, ordinul Charadriiformes. Becaținele sunt păsări de talie medie (25 - 28 cm) la care caracteristic este ciocul lung. Ochii sunt așezați lateral, asigurându-le o rază vizuală mare. În comparație cu alte păsări de baltă, picioarele sunt mai scurte. Abdomenul păsării este albicios, iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestriță brună. Ca aspect, tineretul se poate distinge
Becațină comună () [Corola-website/Science/314388_a_315717]
-
în zbor este tras înapoi, gâtul formând o buclă în formă de S. În timpul zborului pasărea emite sunete caracteristice. Ca aspect exterior și mod de viață, stârcul se aseamănă cu cocorul canadian (Ardea herodias) care trăiește în America de Nord. Stârcul are ciocul și picioarele lungi, pentru a împiedica scufundarea în smârc. Cele trei degete la picior sunt răsfirate. El are glandele uropigene atrofiate. De acea, pentru a se apăra de umezeală și frig, răsfiră penele prin frecarea capului de piept. <br> Din cauza
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
cm). Capul partea superioară a aripilor ca și piepteul și abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. În
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
este un tablou de Salvador Dalí, realizat în anul 1949. Leda este un portret frontal al soției pictorului, Gala, așezată pe un piedestal, cu brațul stâng în jurul unei lebede care își întinde ciocul spre ea, dând impresia, pe de o parte, că are intenția să o sărute, iar pe de alta, că îi șoptește ceva la ureche. Diferite obiecte, printre care o carte, un echer, două taburete și un ou plutesc în jurul figurii
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
faza de expirație, gazul expirat de către scafandru prin piesa bucală, este ghidat prin supapa de expirație și furtunul de expirație gofrat către tubul de expirație, fiind eliminat în mediul acvatic exterior. Tubul de expirație are la capăt o supapă tip "cioc de rață" din cauciuc, amplasată în camera neetanșă, deasupra membranei, pentru a se evita gradientul de presiune între partea de inspirație și cea de expirație a aparatului. Supapa de expirație tip cioc de rață servește și ca supapă de siguranță
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
de expirație are la capăt o supapă tip "cioc de rață" din cauciuc, amplasată în camera neetanșă, deasupra membranei, pentru a se evita gradientul de presiune între partea de inspirație și cea de expirație a aparatului. Supapa de expirație tip cioc de rață servește și ca supapă de siguranță în situația în care scafandrul revine la suprafață fără să expire, provocând echilibrarea presiunii pe cele două fețe ale membranei prin eliminarea, în timpul ridicării, a surplusului de gaz respirator. Membrana de cauciuc
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
poate identifica ușor pasărea sunt penele negre mai lungi de pe cap pe care pasărea le desfășoară în perioada ritualului de împerechere. Culoarea penajului de pe gât și burtă este cenușie, care devine neagră spre picioare și coadă. Regiunea din jurul ochilor și ciocului este lisită de pene cu pielea de culoare portocalie. Pasărea secretar spre deosebire de celelate păsări răpitoare nu zboară ci aleargă rapid pe sol. Păsările trăiesc o viață nomadă în căutare de hrană, sunt monogame, numai în perioada cuibăritului au un teritoriu
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
sunt meduzele, ducând la nenorocirea lor deoarece le confundă cu sticlele de plastic ce plutesc în apă. Acestea le blochează aparatul digestiv, cauzându-le moartea prin inaniție. Broasca țestoasă de mare caret, care își folosește gura lungă în formă de cioc pentru a se hrăni din spongi și scoici, a fost foarte căutată pentru frumoasa ei carapace. Din această cauză a fost obiect de vânătoare pentru obținerea caretului care, tăiat și curățat, se utiliza la realizarea ornamentelor și ustensilelor, de la piepteni
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
Egretele sunt păsări ce aparțin de familia „Ardeidae”, ordinul „Ciconiiformes”. Din această familie fac parte 62 de specii, caractere comune din punct de vedere al aspectului morfologic fiind gâtul și picioarele lungi, și ciocul lung și ascuțit. Arealul de răspândire al egretelor sunt în general ținuturile din apropierea apelor dulci. Egretele fac parte din familia stârcilor, având aspectul exterior asemănător, caracterizat prin gât, picioare și cioc lung. Gâtul în timpul zborului formează o buclă în formă
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
al aspectului morfologic fiind gâtul și picioarele lungi, și ciocul lung și ascuțit. Arealul de răspândire al egretelor sunt în general ținuturile din apropierea apelor dulci. Egretele fac parte din familia stârcilor, având aspectul exterior asemănător, caracterizat prin gât, picioare și cioc lung. Gâtul în timpul zborului formează o buclă în formă de „S”. Acest lucru este ușurat de vertebra șasea cervicală, care este mai lungă. Păsările din această familie prezintă un dimorfism sexual destul de accentuat, masculii fiind mai mari ca femelele. Culoarea
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
arbori sau ascunse în stuf, ouăle fiind clocite de ambii parteneri. Puii nu eclozează toți o dată, și se întâmplă frecvent ca frații mai mari să ia hrana de la cei mai mici, care astfel mor din cauza foametei, sau sunt omorâți cu ciocul de puii mai mari pentru a primi hrană mai multă.
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
aerodinamică ca o adaptare la un zbor rapid, dovadă fiind și primele remige, foarte lungi și înguste. Picioarele sunt scurte nedezvoltate, servind numai la agățat pe suprafețe verticale aspre. Gura ca și caprimulgii o pot deschide larg, însă drepnelele au ciocul mai mic. Când o perioadă mai lungă nu au posibilitate de hrănire, adulți, chiar și puii cad într-o stare de amorțire, cu reducerea pulsațiilor cardiace și a temperaturii corpului. Hrana lor constă din insecte prinse din zbor, ele sunt
Apodidae () [Corola-website/Science/320455_a_321784]
-
apei, care poate fi asimilată mai ușor de ou. Majoritatea speciilor de păsări și mai ales speciile de păsări marine elimină de asemenea și sare prin intermediul glandelor nazale specializate în eliminarea sării, soluție salină care există în nările poziționate pe ciocul lor. Insectele au un sistem de excreție care antrenează tubii Malpighieni utili pentru a elimina substanțele reziduale ca o consecință a proceselor metabolice. Aceste substanțe reziduale, rezultate în urma proceselor metabolice, se împrăștie, sau sunt transportate în tubule, care la rândul
Excreție () [Corola-website/Science/318985_a_320314]
-
de pe corpurile fructifere și este dusă de curenții de aer la mari distanțe. 5. Sporii sunt de culoare galbenă-portocalie (ruginie), au forma elicoidală, cu lungimea de 9-10 мm și lățimea de 4-6 мm, prezentând la unul din capete un mic cioc. Se menționează că sporii sunt foarte rezistenți și își păstrează vitalitatea timp de mai mulți ani (3-5ani). După desprinderea și diseminarea sporilor, corpul fructifer se usucă, menținându-se în această stare, aderent de substrat, mai mulți ani. În condiții favorabile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
să aibă de suferit sau să se rănească. 8. Fără a aduce atingere dispozițiilor pct. 19 din Anexa la Directiva 98/58/CE, se interzice orice mutilare. Pentru a împiedica ciugulirea penelor și canibalismul, totuși, statele membre pot autoriza ajustarea ciocului, cu condiția ca aceasta să se facă de către personal calificat, la puii de vârstă mai mică de 10 zile care sunt destinați creșterii pentru ouă. (1) JO C 157, 04.06.1999, p. 8. (2) JO C 128, 07.05
jrc4127as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89290_a_90077]
-
înainte de a termina aceasta, la vârsta de 79 de ani. În timpul expediției din Antarctica Emil Racoviță a avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor. El a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc. În cinstea cunoscutului speolog au fost numite nava oceanografică românească „Emil Racoviță” și cea mai mare peșteră din Republica Moldova. Emil Racoviță apare în prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvila naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Română Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
bisericii din Piața Centrală. Burgul este declarat „oraș liber regal”, un statut ce ii conferea autonomie economică, juridică și politică, inclusiv dreptul de a avea un blazon. Stema veche a Bistriței cuprinde un cap de struț încoronat cu potcoava în cioc - simbol al comerțului și coiful regal al regelui Ludovic de Anjou, cu scutul regatului și al casei de Anjou [2]. În anul 1465 regele Matia Corvin a acordat bistrițenilor dreptul de a dărâma vechea cetate și să fortifice întreaga localitate
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
de pe bot îi curge sângele genunii". (Radu Gyr, "Balade", București, Editura Gorjan, 1943, p. 13 sq.). În ciclul secund, "Cântece", autorul trece prin rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule», 10. «Sus, pe dealurile Cernii», 11. «Ziurel de ziuă», 12. «La poarta
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
sol. Cele mai multe specii care mai există în prezent trăiesc în Africa și numai două specii în Europa. Dropiile au dimensiuni diferite, ca talie mică și foarte mare, toate pot zbură. Corpul lor este bine dezvoltat, au picioarele și gâtul lung, ciocul negru și scurt. Speciile mari pot atinge înălțimea de 1 m și o greutate de 10 kg, în cazuri de excepție 19 kg, fiind cele mai grele păsări zburătoare din lume. Femelele sunt mult mai mici ca masculii. Speciile mai
Otididae () [Corola-website/Science/317080_a_318409]
-
prezent, aceasta este recunoscută ca lăstun european, dar cu ușoare abateri de la structura fizică a acestuia. Constituția corpului nu se deosebește de cea a celorlalți reprezentanți ai familiei: corp alungit, aripi lungi și înguste, coadă forfecată, cap ușor turtit și cioc scurt. Are dimensiuni ceva mai mici decât ale vrabiei: lungimea corpului alcătuiește 12-17 cm, anvergura aripilor 20-33 cm, iar greutatea 18-19 g. Spatele, capul și partea superioară a aripilor sunt de un negru-vânăt cu nuanțe albăstrii; restul corpului este acoperit
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de despicătură, către care uneori este tras un mic tub. Înlăuntrul cuibului lăstunii aranjează iarbă, puf și alte materiale moi pe care le prinde în aer. La construcția adăpostului participă și femela, și masculul, lucrând pe rând. Ei aduc în cioc bulgări umezi de pământ și formează peretele rotund al cuibului. Se întâmplă ca femelele sosite mai devreme din țările calde să purceadă la construcția cuibului fără a-și mai aștepta masculul. În vreme ce unul din părinți face rost de materiale necesare
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
sistem de blocaj, pentru a evita pierderea accidentală a cotei relevate. De obicei este folosit un șurub de blocaj pentru a împiedica mișcarea accidentala a cursorului. CLASIFICARE IN FUNCȚIE DE UZ Șublerul în fucție de uz, dispune de diferiți apendici (ex: ciocul șublerului), acest lucru ne permite împărțirea șublerelor in mai multe categorii: 2. intern, dotat de un cioc in formă de cuțit folosit pentru a masura doi pereți, planuri sau suprafețe interne si diametral opuse, ale unui obiect. 3. universal, acesta
Șubler () [Corola-website/Science/317590_a_318919]
-
de blocaj pentru a împiedica mișcarea accidentala a cursorului. CLASIFICARE IN FUNCȚIE DE UZ Șublerul în fucție de uz, dispune de diferiți apendici (ex: ciocul șublerului), acest lucru ne permite împărțirea șublerelor in mai multe categorii: 2. intern, dotat de un cioc in formă de cuțit folosit pentru a masura doi pereți, planuri sau suprafețe interne si diametral opuse, ale unui obiect. 3. universal, acesta dispune de o serie ciocuri si apendici care permit efectuarea mai multor tipuri de măsurări.
Șubler () [Corola-website/Science/317590_a_318919]