7,719 matches
-
O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politice internaționale ne interesează în măsura în care are o incidență în poziționarea actorilor partinici naționali, care, la rîndul ei, prezintă consecințe cînd avem în vedere politicile europartidelor. În fine, politica federațiilor europene de partide nu este un transnational coalition building. Strategia construirii coaliției transnaționale face legătura între nivelurile multiple ale Europei. În acest sens, Karl-Magnus Johansson s-a referit la K. Kaiser 430 pentru a afirma că actorii care țes aceste legături își construiesc coalițiile fie cu mișcări sociale, fie cu actori din
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nu este un transnational coalition building. Strategia construirii coaliției transnaționale face legătura între nivelurile multiple ale Europei. În acest sens, Karl-Magnus Johansson s-a referit la K. Kaiser 430 pentru a afirma că actorii care țes aceste legături își construiesc coalițiile fie cu mișcări sociale, fie cu actori din alte țări sau din alte organizații internaționale. Johansson s-a inspirat de la J. Rosenau pentru a propune ideea că eficacitatea relativă a acestor strategii depinde de natura sistemului politic în care intră
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
mișcări sociale, fie cu actori din alte țări sau din alte organizații internaționale. Johansson s-a inspirat de la J. Rosenau pentru a propune ideea că eficacitatea relativă a acestor strategii depinde de natura sistemului politic în care intră 431. Rezultă coaliții a căror instituționalizare este relativ slabă sau integrată. Această dimensiune este de luat în considerare în analiza relațiilor externe ale politicilor europartidelor. Teoretic, o FEP sau alt actor politic poate concepe o astfel de strategie. Totuși politica partidelor europene nu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
relativ slabă sau integrată. Această dimensiune este de luat în considerare în analiza relațiilor externe ale politicilor europartidelor. Teoretic, o FEP sau alt actor politic poate concepe o astfel de strategie. Totuși politica partidelor europene nu este o strategie de coaliție transnațională între actori supranționali. Aceste coaliții pot acționa ca advocacy coalitions, în sensul în care le-a definit Sabatier 432. Actorii care compun acest tip de coaliție provin din organizații variate. Totuși ei "împărtășesc un ansamblu de credințe normative și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
este de luat în considerare în analiza relațiilor externe ale politicilor europartidelor. Teoretic, o FEP sau alt actor politic poate concepe o astfel de strategie. Totuși politica partidelor europene nu este o strategie de coaliție transnațională între actori supranționali. Aceste coaliții pot acționa ca advocacy coalitions, în sensul în care le-a definit Sabatier 432. Actorii care compun acest tip de coaliție provin din organizații variate. Totuși ei "împărtășesc un ansamblu de credințe normative și acționează adesea concertat"433. E vorba
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
o astfel de strategie. Totuși politica partidelor europene nu este o strategie de coaliție transnațională între actori supranționali. Aceste coaliții pot acționa ca advocacy coalitions, în sensul în care le-a definit Sabatier 432. Actorii care compun acest tip de coaliție provin din organizații variate. Totuși ei "împărtășesc un ansamblu de credințe normative și acționează adesea concertat"433. E vorba, de exemplu, de actori precum sindicatele, partidele politice, FEP și instituțiile europene. Prelungind analiza lui Johansson, Robert Ladrech a sugerat folosirea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
un ansamblu de credințe normative și acționează adesea concertat"433. E vorba, de exemplu, de actori precum sindicatele, partidele politice, FEP și instituțiile europene. Prelungind analiza lui Johansson, Robert Ladrech a sugerat folosirea conceptului de advocacy coalition nu pentru o coaliție de actori transnaționali, cum îl înțelegea Johansson, ci chiar pentru membrii PSE434. Această concepție a lui Johansson și Ladrech este la începuturi. Totuși utilitatea de a percepe PSE ca advocacy coalition coincide cu conceptul de cooperare partinică transnațională a lui
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Agenda și politica europartidului Atitudine proactivă Impulsionare Cinci tipuri de atitudini reactive a) Susținerea inițiatorului b) Susținere însoțită de rezerve c) Nici o opinie d) Opoziție însoțită de rezerve e) Opoziție În prelungirea acestei analize, se pot distinge patru ansambluri de coaliții potențiale care se construiesc pe baza a patru tipuri de atitudini reactive exprimate. Astfel, putem concepe (a) o coaliție care susține inițiativa de impulsionare în ceea ce privește agenda și politicile europartidului, (b) o coaliție care susține impulsionarea, dar prezintă unele rezerve. În
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
rezerve c) Nici o opinie d) Opoziție însoțită de rezerve e) Opoziție În prelungirea acestei analize, se pot distinge patru ansambluri de coaliții potențiale care se construiesc pe baza a patru tipuri de atitudini reactive exprimate. Astfel, putem concepe (a) o coaliție care susține inițiativa de impulsionare în ceea ce privește agenda și politicile europartidului, (b) o coaliție care susține impulsionarea, dar prezintă unele rezerve. În schimb, ne putem gîndi și la (c) coaliții care se opun total inițiativei și (d) cele care se opun
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
acestei analize, se pot distinge patru ansambluri de coaliții potențiale care se construiesc pe baza a patru tipuri de atitudini reactive exprimate. Astfel, putem concepe (a) o coaliție care susține inițiativa de impulsionare în ceea ce privește agenda și politicile europartidului, (b) o coaliție care susține impulsionarea, dar prezintă unele rezerve. În schimb, ne putem gîndi și la (c) coaliții care se opun total inițiativei și (d) cele care se opun în ansamblu agendei și politicilor inițiate, cu excepția anumitor elemente. Rezultanta raportului de forțe
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
patru tipuri de atitudini reactive exprimate. Astfel, putem concepe (a) o coaliție care susține inițiativa de impulsionare în ceea ce privește agenda și politicile europartidului, (b) o coaliție care susține impulsionarea, dar prezintă unele rezerve. În schimb, ne putem gîndi și la (c) coaliții care se opun total inițiativei și (d) cele care se opun în ansamblu agendei și politicilor inițiate, cu excepția anumitor elemente. Rezultanta raportului de forțe dintre aceste coaliții este esențială. Propunem explorarea acestor atitudini prin examinarea mecanismelor care acționează în partidele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
impulsionarea, dar prezintă unele rezerve. În schimb, ne putem gîndi și la (c) coaliții care se opun total inițiativei și (d) cele care se opun în ansamblu agendei și politicilor inițiate, cu excepția anumitor elemente. Rezultanta raportului de forțe dintre aceste coaliții este esențială. Propunem explorarea acestor atitudini prin examinarea mecanismelor care acționează în partidele europene. Ele sînt esențiale pentru explicarea derulării și a rezultatului formal și informal al dezbaterii. 7.4. Mecanismele schimbării După clarificarea conceptului de politică a partidelor europene
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
din cadrul europartidelor 447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și recurente în organele bine determinate ale federațiilor europene de partide. Pe plan orizontal, aceste mecanisme organizează atît poziționarea partidelor membre cît și expresia coalițiilor. Această conceptualizare este adecvată, permițînd o contribuție la examinarea dinamicii politicii și a schimbării politicilor partidelor europene. Putem examina coeziunea și influența europartidelor dintr-un unghi nou. În fine, este semnificativă pentru a analiza eventuala schimbare a poziționării actorilor individuali
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
reprezentanților liderilor partidelor naționale. În primul rînd, gradul de deschidere sau de închidere a echipei prezidențiale față de pozițiile altor partide politice membre este factorul cel mai important. În al doilea rînd, exprimarea foarte substanțială a pozițiilor poate duce la apariția coalițiilor. În acest cadru, rolul președintelui, ca și cel al reprezentanților liderilor de partid, devine din nou important în perspectiva realizării compromisurilor între coaliții. În faza de decizie, grupul de lucru pune la punct un proiect programatic, care trebuie analizat. În timpul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
factorul cel mai important. În al doilea rînd, exprimarea foarte substanțială a pozițiilor poate duce la apariția coalițiilor. În acest cadru, rolul președintelui, ca și cel al reprezentanților liderilor de partid, devine din nou important în perspectiva realizării compromisurilor între coaliții. În faza de decizie, grupul de lucru pune la punct un proiect programatic, care trebuie analizat. În timpul acestei secvențe, rolul președintelui și al echipei sale este iarăși esențial, ei avînd puterea să hotărască versiunea finală a programului politic în pofida opoziției
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
lideri și prim-miniștri. Prin urmare, vom da două explicații acestei dinamici a interacțiunilor dintre partidele membre. În primul rînd, este necesară analiza poziției elitelor partinice, care constituie, în general, baza dezbaterilor din cadrul FEP. Pornind de aici, pot apărea și coaliții. Este atunci important să observăm dacă se ajunge la compromisuri între coaliții fapt ce se dovedește foarte rar. Competiția aprigă a ideilor în acest sistem descentralizat și lipsa congruenței acestora în faza de elaborare se soldează arareori cu luarea unei
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a interacțiunilor dintre partidele membre. În primul rînd, este necesară analiza poziției elitelor partinice, care constituie, în general, baza dezbaterilor din cadrul FEP. Pornind de aici, pot apărea și coaliții. Este atunci important să observăm dacă se ajunge la compromisuri între coaliții fapt ce se dovedește foarte rar. Competiția aprigă a ideilor în acest sistem descentralizat și lipsa congruenței acestora în faza de elaborare se soldează arareori cu luarea unei decizii comune. În cel mai bun caz, anumiți membri ai unei familii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
A folosit cadrul analitic al lui F.-U. Pappi pentru alianțele proprii sistemului german de partide. A dedus de aici că FEP sînt aliniate în jurul a trei probleme politice: democrația și cetățenia, corporatismul și piața. A ajuns la concluzia eficacității coalițiilor între FEP la CIG din 1990-1992, în tratate regăsindu-se o secțiune intervenționistă pentru politica industrială, criterii de convergență bazate doar pe obiective economice, dreptul de vot în PE și la alegerile regionale în toate statele membre 464. Astfel, Hix
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politicilor europene, Karl-Magnus Johansson a analizat în detaliu influența PPE și PSE nu doar asupra Consiliului European, ci și, prin extensie, asupra Conferinței Interguvernamentale 471. În acest sens, el a propus 472, în 1999, folosirea abordării transnaționale în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale și "procesul politic european"473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Conferinței Interguvernamentale 471. În acest sens, el a propus 472, în 1999, folosirea abordării transnaționale în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale și "procesul politic european"473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului politic european, impactul acestor coaliții fiind mai remarcabil atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, el a fost interesat
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
transnaționale în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale și "procesul politic european"473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului politic european, impactul acestor coaliții fiind mai remarcabil atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, el a fost interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională cînd a analizat capitolul despre locurile de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale și "procesul politic european"473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului politic european, impactul acestor coaliții fiind mai remarcabil atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, el a fost interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională cînd a analizat capitolul despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam. Johansson și-a sprijinit
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului politic european, impactul acestor coaliții fiind mai remarcabil atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, el a fost interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională cînd a analizat capitolul despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam. Johansson și-a sprijinit analiza, în principal, pe documente publice, interviuri și surse secundare. Karl-Magnus Johansson va schimba totuși nivelul de analiză. Cum atestă aceste studii de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix) Masa critică (Ladrech) Partidele de guvernămînt (Hanley, Kulahci) Evoluția ideologică în interiorul europartidului (Hanley) Alte lucrări, coordonate de Pascal Delwit et al., au contribuit, de asemenea, la dezvoltarea analizei. În acest cadru, anumiți cercetători
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]