3,836 matches
-
și prelucrarea metalelor. De acolo vine expresia „a conduce cu toiag de fier". Herodot menționează în scrierile sale că agatârșii care s-au stabilit pe văile Mureșului superior și a Târnavelor prin secolul al VI-lea î.e.n., dețineau vii renumite. Colindele păstrate în folclorul din acest spațiu geografic ne comunica peste veacuri că locuitorii acestor meleaguri se ocupau cu plugărit, oierit și viticultura. Aristotel (Probl.XIX, 28) menționează că la agatârși legile se cântau, pentru a fi învățate pe dinafară. Poate
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
elementele liturgice românești, care n-au de-a face nici cu ritul bizantin grec ori slav, nici cu ritul latin, dar care sunt comune tuturor riturilor hispano-galice. Folcloriștii Maurice Delbouille și Auguste Doutrepont au scos la lumină o serie de colinde și viflaemuri valone foarte asemănătoare colindelor românești. În plus, o mare parte a colindelor românești sunt glose populare ale anaforalelor galice. Cuvintele liturgice de bază din limba română vin din limba latină liturgică a ritului galic, și nu din limba
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
de-a face nici cu ritul bizantin grec ori slav, nici cu ritul latin, dar care sunt comune tuturor riturilor hispano-galice. Folcloriștii Maurice Delbouille și Auguste Doutrepont au scos la lumină o serie de colinde și viflaemuri valone foarte asemănătoare colindelor românești. În plus, o mare parte a colindelor românești sunt glose populare ale anaforalelor galice. Cuvintele liturgice de bază din limba română vin din limba latină liturgică a ritului galic, și nu din limba latină a ritului latin. Astfel avem
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
ori slav, nici cu ritul latin, dar care sunt comune tuturor riturilor hispano-galice. Folcloriștii Maurice Delbouille și Auguste Doutrepont au scos la lumină o serie de colinde și viflaemuri valone foarte asemănătoare colindelor românești. În plus, o mare parte a colindelor românești sunt glose populare ale anaforalelor galice. Cuvintele liturgice de bază din limba română vin din limba latină liturgică a ritului galic, și nu din limba latină a ritului latin. Astfel avem de-a face cu cuvinte de genul: Pe la
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
a dat un specific ritului bizantin din Ardeal. Așadar elementele proprii ritului bizantin din Ardeal nu sunt latinizări, ci rămășițe din secolul X, transmise dintr-o generațiune într-alta. Totuși ritul bizantin ardelean de astăzi e amenințat de două lucruri: Colindele de origine transilvăneană cântă de multe ori despre parusie. Aceasta e o rămășiță din ritul galic, căci în ritul galic, în duminicile postului Crăciunului se citesc evangheliile parusiei. Postul Crăciunului nu e atât de mult așteptarea primei veniri, cât mai
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
așteptarea primei veniri, cât mai mult o pregătire pentru a doua venire a lui Iisus Christos. Am putea spune, teoretic, că aceasta nu e o particularitate de rit, câtă vreme e folclor, și nu are de-a face cu liturgica. Colindele însă se cântă la euharistiile din postul Crăciunului. De asemenea jucarea "Viflaemului" e tot de tradițiune galică. Colinda "Cana Galileii" pare să nu aibă mare lucru în comun cu nașterea lui Iisus. Totuși, în vechiul rit galic, nașterea, botezul, precum și
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
Sala Polivalenta, unde și acolo Cleopatra își întâmpină cu brio succesul! La începutul anului 2009, redactorii site-ului Oddee.com o clasează pe micuță în primele zece locuri ale copiilor minune din lume, unde Cleopatra ocupă locul cu numarul 4. Colinde Magice (2009)
Cleopatra Stratan () [Corola-website/Science/308036_a_309365]
-
de aici, ca să nu existe încă un motiv de a fi considerați eretici din cauza sărbătoririi separate a Învierii Domnului, au cerut și au obținut de la Patriarhul Suprem al armenilor această derogare, de atunci încoace respectată. De Crăciun, armenii au cîteva colinde religioase, numite Avedis (Bunavestire), cîntate și în liturghie. În sec. XVIII-XIX, tinerii din coloniile armenești colindau cîntînd aceste colinde, ba chiar, membrii breslelor meșteșugărești aveau obligația, stipulată în statut, de a colinda organizat și disciplinat, iar enoriașilor colindați li se
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
au cerut și au obținut de la Patriarhul Suprem al armenilor această derogare, de atunci încoace respectată. De Crăciun, armenii au cîteva colinde religioase, numite Avedis (Bunavestire), cîntate și în liturghie. În sec. XVIII-XIX, tinerii din coloniile armenești colindau cîntînd aceste colinde, ba chiar, membrii breslelor meșteșugărești aveau obligația, stipulată în statut, de a colinda organizat și disciplinat, iar enoriașilor colindați li se impunea să-i primească, în caz contrar riscînd să fie amendați. Merită consemnată inițiativa coloniei armenești din Constanța, unde
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
și urmat crezul artistic: preoții Anton V. Uncu (1955), Constantin Drăgușin (1959) și Iulian Cârstoiu (din 1972, decedat în 1992), cel din urmă participând decisiv la imprimarea cu succes a unor discuri pe ebonită: „Cântările Sfintei Liturghii”, „Concerte religioase” și „Colinde”. A urmat la conducerea coralei Patriarhale parintele Constantin Drăgușin, doctor în Teologie, absolvent al Conservatorului de muzică din București, profesor, dirijor și compozitor. Urmând liniei trasate de profesorul Nicolae Lungu, părintele Constantin Drăgușin și-a apropiat la rândul său mai
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
De mic i-a plăcut să cânte. Bunicul artistului a fost preot la Săpânța, un sat cu celebritate folclorică și etnografică în care se află Cimitirul Vesel din Săpânța. Bunicul îl lua la biserică. Psalmodia versete din psaltire. Știa multe colinde încă de atunci, colindele pe care le cântă și astăzi. A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1966-1973). A fost un student eminent. Încă din anii studenției s-a impus ca interpret, prin calitățile deosebite ale timbrului
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
plăcut să cânte. Bunicul artistului a fost preot la Săpânța, un sat cu celebritate folclorică și etnografică în care se află Cimitirul Vesel din Săpânța. Bunicul îl lua la biserică. Psalmodia versete din psaltire. Știa multe colinde încă de atunci, colindele pe care le cântă și astăzi. A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1966-1973). A fost un student eminent. Încă din anii studenției s-a impus ca interpret, prin calitățile deosebite ale timbrului său vocal, bogăția și
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
director al Centrului cultural național din Ministerul de Interne. În octombrie 2011, ÎCCJ a decis că Gheorghe Turda a fost colaborator al Securității. În perioada 1970 - 2003 a obținut numeroase medalii, diplome, semne ale recunoașterii valorii interpretative: folclor, romanțe, canțonete, colinde, serenade etc. Între altele: În: Italia, Franța, Finlanda, Danemarca, Grecia, Ungaria, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia, Rusia, China, Coreea, Japonia, Mexic, Brazilia, Egipt, Israel, Cuba etc.
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
lucrat timp de peste 40 de ani la ziarul " Zori noi" din Suceava, devenit după decembrie 1989 "Crai Nou". Împreună, cei doi au un fiu. Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cântece de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doine de dragoste și dor, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cântece de voie bună, unele ușor dojenitoare sau pline de umor specifice lumii satului. A efectuat imprimări la Radio București și Iași, pentru televiziune și la Casa de discuri "Electrecord". În întreaga sa carieră
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
I-ați mireasă iertăciune), blesteme ( Cântă cucu-n vârf de nuc), de cătănie (Toamna când se duc recruții), de bătrânețe (A trecut viața ca gândul), de lume (Lume, cine ți-o zis lume), de amar (De-atâta amar ce duc), colinde (Ursăreasca) etc . A jucat și în câteva filme românești, dovedind un real talent actoricesc. A publicat trei volume de versuri: ”Dureri ascunse” (1996), ” Cu inima-n palme” (2004) și ”Taine în adânc păstrate” (2009) Ca o recunoaștere a activității sale
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
About Love", Céline Dion a concertat în diferite regiuni ale Europei, Asiei, Australiei și Americii de Nord în anii 1998 și 1999. La finele anilor 1990, Dion a lansat două materiale discografice care s-au dovedit a fi de succes - albumul de colinde "These Are Special Times" (1998) și albumul de compilație "All the Way... A Decade of Song" (1999). Discul "These Are Special Times" conține câteva cântece create de către Dion, Ric Wake și Peter Zizzo colaborând cu ea pentru piesa "Don't
Céline Dion () [Corola-website/Science/303104_a_304433]
-
principiu este aceeași muzică îmbrăcată altfel”, LP-ul "Mi Reflejo" câștigă trofeul pentru „Cel mai bun album” în cadrul premiilor Latin Grammy. La finele stagiunii 2000 Christina Aguilera era numită „Cântăreața anului” de către revista "Billboard"; concomitent începea comercializarea unui album de colinde numit "My Kind of Christmas" — conform departamentului promoțional al RCA, discul a fost vândut în peste șase milioane de exemplare. Primul turneu global al Christinei Aguilera, numit "", s-a desfășurat pe parcursul stagiunii 2000-2001 și a fost format dintr-o serie
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
Meglenia" (1900) și "Meglenoromânii" (I-II, 1902), Papahagi este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: "Din literatura poporană a aromânilor" (1900) și "Basme aromâne" (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile lui Karl
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
Tylor, la medicina populară sunt menționați Thuchmann, Solomon Reinach, iar dintre români - Costache Vârnav, B.P. Hașdeu și D. Lupașcu. “Din literatura poporană a aromânilor”, București, 1900 este un volum de literatură populară conținînd un număr apreciabil de proverbe, zicători, ghicitori, colinde, balade și un bogat capitol consacrat medicinei populare, jocurilor de copii, obiceiurilor etc. "Din literatura poporană a aromânilor" este prima contribuție științifică la cunoașterea folclorului aromân, depășind încercările modeste ale unor Tașcu Iliescu, Vanghele Petrescu, M.G. Obedenaru, I.D. Caragiani. „Această
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
toate trei devenind hituri #1 în United World Chart. Albumul a primit de patru ori discul de platină în Statele Unite Spre sfârșitul anului, grupul a lansat un album pentru sărbători, "8 Days of Christmas". Albumul conținea versiuni moderne ale unor colinde de Crăciun. În februarie 2001, formația a primit două premii Grammy pentru „Say My Name”: "Cea mai bună interpretare vocală al unui duo sau al unui grup" și "Cea mai bună melodie R&B". Au câștigat și un American Music
Destiny's Child () [Corola-website/Science/312669_a_313998]
-
România, China, Anglia, Belarus, Spania, Danemarca, Irlanda și altele. În 2011, Geta Burlacu a participat la concertul "Woman Day" în cadrul aniversării "40 de ani Francofonie", organizat de UNESCO la Paris. În 2012, Geta a dat viața unui nou album de colinde "Să ningă cerul peste noi" și la finele anului a susțiut un concert de caritate cu formația Black&White și Jazz big Band (Tiraspol), la Teatrul Național de Operă și Balet. Din anul 2013 și pînă în prezent Geta joacă
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
Ștefan Bănică jr., Linda și Costel Busuioc. S-au bucurat de succes și cele doua proiecte simfonice realizate alături de basul Daniel Prunaru (pe scena Operelor din Craiova și Cluj), materializate în două CD-uri. Hristescu scrie două lucrări corale: „Două colinde românești” și „Ave Maria”; ambele câștigă premii în cadrul unor concursuri naționale de specialitate. Alături de acestea, creația sa mai cuprinde o uvertură de concert, un concert pentru două viori și orchestră și numeroase lucrări camerale. Cvartetul său de coarde, op.11
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
, (n. 27 mart. 1900, la Dobridor, jud. Dolj, decedat la 18 iul. 1993, la București), a fost un compozitor creștin, autor, printre altele și a unor cunoscute colinde, intrate în repertoriul tradițional românesc. Studii la Seminarul "Central" (1912-1920) și paralel - la Școală normală de învățători (abs. 1920), apoi la Conservatorul din București (1920-1925) și Facultatea de Teologie (Iic. 1927), toate în București. În vara anilor 1928 și 1929
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
Ungaria) unde a reprezentat cu cinste folclorul românesc. Este colaborator al radio și televiziunii române, are înregistrări în radio, a realizat 3 CD-uri de folclor, din care unul cuprinde și câteva romanțe și cântece de petrecere, 2 casete cu colinde și un cd cu colinde tradiționale românești.
Florica Ruja () [Corola-website/Science/312304_a_313633]
-
cinste folclorul românesc. Este colaborator al radio și televiziunii române, are înregistrări în radio, a realizat 3 CD-uri de folclor, din care unul cuprinde și câteva romanțe și cântece de petrecere, 2 casete cu colinde și un cd cu colinde tradiționale românești.
Florica Ruja () [Corola-website/Science/312304_a_313633]