4,343 matches
-
drumurile lui, iar fata se năcăjea singură să se îmbrace. Singură își plivea și-și prășea o grădiniță de zarzavat din dosul casei, și hrănea vreo cincisprezece găini care-i dădeau ouă. Avea o odăiță curățică, cu lăvicere de petici colorate pe jos, cu „tablouri“ pe păreți - Othello întinzând un braț spre depărtări și povestind Desdemonei isprăvile lui, Romeo sărutând pe Julieta, și altele. Haia intra și se așeza pe un scăunaș în dreptul ferestrelor deschise, pe care înfloreau flori în oale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vorba?... Da’ ce-i pot face? Vede ea că mi-i dragă!“ Pe la sfârșitul lui răpciune un vânt aspru de la miazănoapte mătura pâclele. Se ivi un soare gălbui, fără putere. Noroaiele și bălțile amorțiră. Și peste un amurg arămiu, care colora zarea de la miazăzi la miazănoapte - năvăliră nourii ninsorilor. Și o furtună, venită de la mările înghețate, începu a purta roiurile de fulgi. Iarna porni cu viscol. Faliboga veni prin întuneric la șopronul lui Niță: Începe iarna ca nealtădată, zise el; semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dă un clocot, se trage oala deoparte și se presară leușteanul tocat. Din sfecla roșie, rasă se opărește puțin, se presară cu sare și se stropește cu oțet. Înainte de a se servi se strecoară sfecla și cu zeama obținută se colorează borșul, se bate gălbenușul cu smântâna, dregem borșul și presărăm pătrunjel tocat mărunt. CIORBĂ DE BURTĂ 2 kg burtă fiartă, 3 cepe, 2 morcovi, o căpățână de usturoi, 4 gălbenușuri, 800 g smântână, sare, piper, delicat, 200 g făină, 8
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
a mă ascunde atât de mult încît e, oricum, inutil. Îmi aduc aminte una din serile în care am discutat cu Dinu despre ratare. Nu aprinsesem lumina în cameră, deoarece ne plăcea să observăm în ceața amurgului cum marea se colora în albastru sângeriu înainte de a se cufunda în noapte. De-afară, venea miros de alge putrede. Tăceam amândoi, ascultând zgomotul valurilor și privind dunele de marmură care ardeau rece pe țărm chiar în dreptul ferestrei mele. Dinu se afla după una
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
avionul lor în vârtejul cicloanelor și al uraganelor; sau care zboară deasupra vulcanilor în erupție. Cunoștea pe dinafară toate senzațiile posibile pe care le poate trăi un pilot în asemenea ocazii și mi le descria cu o exaltare care îi colora obrajii. "Vezi, exclama privind cerul negru, acum decolează ei. Vinul rămâne să se acrească în pahare și iubitele lor rămân să tremure de grijă, în timp ce ei se reped la hangar, dau drumul motoarelor, se înalță în văzduh și pătrund în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vremuri, spre gura șovăitoare și tristă, delicata mochi. Mâna ei. Chipul ei alb, fantomatic. Iubita se opri o clipă pentru a asculta un pas nemaivenind, apoi mușcă. Și, atunci, țipătul privighetorii, sub lună, și o întunecare a verdelui sub dinții colorați în negru... Pentru o clipă, mi se păru că timpul se răsucise, spre a mi-o scoate în față pe cea de mult trecută. Era însă ea, cea vie, de acum, inima secretă a Tamazawei, pentru care m-aș duce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la Tokyo, în gara Asakusa, de unde pleacă trenurile spre Nikko, este afișată o hartă, pe care frunze ruginii de arțar (din plastic, evident) marchează locurile turistice în care dezlănțuirea toamnei este în toi. Iată o scurtă selecție: Informații cu privire la frunzele colorate de la Nikko (stadiul de la 1.09.) HARTĂ ÎNĂLȚIME SEZON DE VÂRF SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE început sfârșit început mijloc sfârșit început sfârșit Serpentinele Iroha 850-1250 m Săptămâna 16.10 Iarna delimitează, ca nici un alt anotimp, regiunile Japoniei: nordul, acoperit de zăpadă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
imobilizate, cu dispreț vădit față de adevărul bietei lor alcătuiri, picioarele. Edificată asupra acestei manii naționale am fost însă abia când, într-o carte de teste psihologice pe bază de culori, prima calitate a celui care, inspirat de muze, alegea să coloreze nu șapca, eșarfa sau tricoul, ci șosetele în roșu era aceea de "a fi mândru de lungimea picioarelor sale". (Nu trebuie sa vă mai spun că eu, în mod evident, dar spre stupefacția oricărui japonez care ar fi avut cunoștință
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
un superb act de demiurgie solipsistă. Iar Japonia hipermodernizată, aseptică și tocmai de aceea schizoidă, populată de indivizi frustrați, însingurați și chiar incapabili de a socializa la un nivel elementar, ne oferă o elocventă anticipare a acestei versiuni a realului, colorate în tușe distopice desprinse din Blade Runner. Schemă și polisemie sau răzbunarea învinsului Oamenii au, adânc înrădăcinată în ei, dorința de a clasifica, de a aplica o etichetă fiecărui lucru. Frank Herbert Uitându-te la televizor în Japonia, mai multe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
logout din realitate și bun venit în universul meu. Sunt fericită că nu mă pricep să citesc pe buzele oamenilor, așa pot să-i ignor mai ușor și să-mi văd de bunul mers al gândurilor. Dar stai. Printre stafiile colorate cu fețe de om ce intră și ies din autobuz îl văd pe el. E un băiețel de vreo unsprezece ani. Voinic. Mare. Grăsuț. Mama lui îl împinge grăbită-n autobuz, hai, Lucian, că stă lumea după noi. Mă șochează
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
se așezau pe câte o bancă. Dar îi era destul să vadă arborii tunși, arbuștii sălbatici, florile, scuarurile, statuile, porțile de lemn, havuzurile, șerpuitoarele alei și aleile ca niște șosele, podețele de beton de pe care zăreau, prin frunzișuri, casele țărănești colorate din Muzeul Satului de alături, lacul mai ales, al cărui răsuflu îl auzea de departe. I se părea mai puțin important că în unele zile abia mai găseau vreo bancă și trebuiau să se întoarcă ori că în altele grupuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dogoreau și în casă plutea o moleșeală primejdioasă. Pe masa de stejar ardeau două lumânări groase lângă platoul acoperit pe jumătate cu sanviciuri. Câteva sticle se goliseră și cineva le așezase lângă piciorul mesei, una lipită de cealaltă, cu etichetele colorate la vedere. „Ei, copii, ar cam trebui s-o șterg“, zicea unul scund, cu cureaua groasă a bluejeans încheiată cam la o palmă sub pântecele proeminent, pe care îl strigau Iuliu Sofronie. „La naiba“, spuse Rodica Dumitrescu, „nu-mi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
seama că devenim paranoici?“ Știau amândoi că timpul lui e drămuit, apropierea examenelor înmulțea cărțile strânse pe masa de lucru și fișele cu scris mărunt. Se culca târziu după miezul nopții, când ochii începeau să-i lăcrimeze, iar literele se colorau, îi jucau și i se înmulțeau plutind în față. Ioana Sandi i-a dat o întâlnire la mijlocul săptămânii. „Ai de lucru, te las să lucrezi, încep să învăț ce trebuie să fac“, i-a spus. A căutat-o marți, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și să lase deoparte suspiciunile și să fie în stare să primească daruri...“. Al șaselea cerîc) A venit primăvara. Martie se apropia de sfârșit. Zilele se măreau, zăpada dispăruse, soarele începea să încălzească și capetele verzi ale firelor de iarbă colorau pământul negru și reavăn. Arborii își legănau în vântul rece crengile bolnave de pui de frunze de un verde palid. Andrei simțea renașterea lumii în drumurile scurte prin orașul amețit de zgomote, ca un bolnav în convalescență, pregătindu-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și putea spune dintr-o privire dacă ar fi furat cineva o singură roșie. Din fericire, lungile șiruri de morminte din cimitirul alăturat Îi țineau departe. În afara beneficiilor nutritive, botanica era un subiect incitant. În dispensar, doctorul Ransome tăia și colora felioare de tulpini și rădăcini de plante, le monta sub microscopul doctorului Bowen și Îl punea pe Jim să deseneze sutele de celule și vase hrănitoare. Clasificarea plantelor era un Întreg univers de cuvinte; fiecare buruiană din lagăr avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
foarfece. Etape de lucru: - Tăierea unei benzi din cartonul colorat de 56 × 10 cm. - Trasarea modelului pe banda tăiată. - Decuparea modelului trasat. - Alegerea măsurii necesare coroanei și lipirea capetelor. - Împodobirea coroanei (cu pene, decupaje, flori din hârtie creponată / hârtie velină colorată). - Model pentru flori din hârtie creponată - hârtie velină colorată: - se taie șase benzi cu lungimea de 32cmși lățimea de 6 cm; - plierea fiecărei benzi în formă de evantai cu lățimea de 4 cm; - tăierea hârtiei pliate pentru a da o
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
neagră a modelului decupat și colorarea lui. Îmbrăcarea păpușii (îndoirea limbilor pentru a susține haina pe păpușă). Marionete Materiale și ustensile: cartoane de diverse culori; hârtie glace; lipici; foarfec; creion. hârtie creponată; Etape de lucru: - Obținerea unui disc din carton colorat prin decupare. - Desenarea de brațe lungi cu mâini, gură, nas, ochi, coroniță pe carton colorat și decuparea lor. Tăierea de benzi subțiri de hârtie creponată pentru păr. - Lipirea brațelor în spatele discului a părului, coroniței, ochilor, gurii, nasului pe disc. - Sub
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
boierești se aprinseră deodată mari făclii. Copiii se porniră în cârduri spre inima Bucureștiului. Era seara lor, seara colindătorilor. Ulițele adormite, cu zăpada împinsă pe margini, se umplură de viață și lumină. Hăuleau flăcăii, râdeau fetișcanele, alergau masalagiii, zburau canafii colorați de la urechile cailor, sunau zurgălăii săniilor mânate de arnăuți încinși cu săbii și pistoale. La hopuri își aruncau ciucurele roșu al fesului când pe un umăr, când pe celălalt. În vârtejuri albe treceau și săniile ofițerilor ruși, conduse de muscali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a intra, examină încăperea. Ochii ei crescură neobișnuit de mari. Exprimau doar uimire, căci zărise cu totul altceva decât se așteptase. O puzderie de romburi, puncte și linii îi acopereau în întregime tatăl și se prelungeau cu o trenă la fel de colorată pe podele. Roșu viu, albastru transparent, galben și verde auriu, într-o feerică îmbinare, ca o veritabilă mantie de magician sau ca pelerina unui prinț fermecat. Și el stătea aplecat peste secrétaire, în dreptul ferestrei, și descifra niște desene ciudate. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de recepții. Manuc lipsea de mai multe săptămâni, dar lăsase instrucțiuni precise pentru primirea plenipotențiarilor ruși și turci. Bucătarii începuseră deja să pregătească multe și rafinate feluri. Dineul se anunța grandios. În salonul restaurantului, reflexele vitraliilor desenau forme geometrice divers colorate pe fiecare masă. Ospătari apretați și aferați, cu mănuși impecabile, controlau atent farfuriile, tacâmurile și înălțau turnuri de pahare pentru șampanie. Cei din subordine ștergeau, înlocuiau, rearanjau, executând orice indicație pe loc și în tăcere. Fuseseră comandate noi fețe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
întipăriți în minte și în suflet și Marele Clopotar și Marele Venețian, uriașe piramide albe netezite, parcă, cu mistria. Și iată că dinspre dreapta, dedesubtul munților mărunți ai orizontului, cerul crăpă. Brâul de dungi din fundul adânc al zărilor, se coloră în blond. De după o coamă mai înaltă, soarele - imens ghemotoc de aluat din aur topit - apăru și se urcă grăbit. În cele câteva clipe în care piticul, între coastele mele, țipă nebun de fericire sărutându-mi inima, am privit, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Dădu drumul uneia dintre mâini, o strânse pumn și pocni cu putere lateralul feței lui Doug. Bătrânul se schimonosi, dar nu-i dădu drumul. Constorsionându-și fața, Logan repetă mișcarea, cu sângele din rănile lui Doug picurând peste tot pe el, colorând zăpada În roz. Luptând pentru propria-i viață, Își trânti pumnul În capul lui Doug, fracturându-i maxilarul, Închizându-i ochiul lăptos, cel nevăzător. Lovea cu pumnii cât putea, pe măsură ce lumea Începea să se Întunece. Iar și iar și iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
o luase Înainte să vină altcineva după ea. — Deci tu și frate-tău aveați de gând să vindeți o fată de patru ani unui ticălos bolnav? Amenințarea din vocea lui Insch nu era prea bine camuflată. Obrajii cei dolofani se coloraseră, iar ochii Îi sclipeau ca diamantele negre. — Eu n-am avut nici un amestec. El a fost de de vină! Mereu era el... Insch se Încruntă, dar nu mai spuse nimic. — Nu vorbea engleză, așa că a-nvățat-o el să zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Mai curând putem afirma că știm foarte puține și că ambiționăm să aflăm cât mai multe. Acesta este și îndemnul, nerostit la modul direct, ce se poate desprinde din paginile acestei cărți, care, poate, nu este ultima din ciclul Înserare colorată cu zâmbet auriu de soare tomnatic. Îi simt razele pe obraz ca o mângâiere duioasă. Stau în cerdac cu gândurile duse pe aripi de pasăre călătoare. În liniștea de pridvor de biserică, aud pași pe uliță... După un timp, o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
adun gândurile răvășite și să mă concentrez asupra a ceea ce citeam... Tocmai când am reușit să mă afund în vremuri îndepărtate, mi s-a părut că prin preajma izvorului se aud pași ușori... Am privit într-acolo. Prin lăstărușul cu frunza colorată de vrăjile zânei Toamnă am zărit o fulguire de iie albă... Și... atât. Mi-am strunit cât am putut gândurile și am pornit din nou pe căile necunoscute ale veacurilor ce au trecut peste Iași. Când soarele s-a oprit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]