8,920 matches
-
2) Criteriile de reușită sunt legate de următoarele scopuri: să împiedice intrarea în conștiință a pulsiunii interzise, să îndepărteze angoasa conexă pulsiunii, să evite orice formă de neplăcere. 3) În cazul particular al refulării, reușita apărării este afectivă atunci când orice conștientizare dispare. 4) O apărare reușită este întotdeauna un lucru periculos, căci ea restrânge excesiv domeniul conștiinței ori domeniul competenței eului sau falsifică realitatea. O apărare reușită poate avea consecințe nefaste pentru sănătate sau pentru dezvoltarea ulterioară. Această ultimă idee de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în cursul căruia subiectul simte sau acționează ca și cum ar poseda capacități sau puteri superioare celor deținute de alții. 29) A te orienta spre estetic (V.): deplasarea interesului către valoarea formală, estetică a obiectelor sau experiențelor cu scopul de a evita conștientizarea afectelor legate de sexualitate. 30) Plângere cuprinzând solicitarea unui ajutor și respingerea ajutorului (DSM-IV): subiectul se plânge sau solicită în mod repetat ajutorul (cu privire la unele simptome fizice sau psihologice ori la unele probleme de viață), atitudini care disimulează, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că, „în conformitate cu marile linii indicate de Freud, degajarea presupune înlocuirea compulsiilor defensive, rețineri inconștiente față de solicitări inconștiente, cu alegerea și respingerea conștiente - într-un cuvânt, judecata, atât în sens moral, cât și logic”. Pentru Lagache, scopul operațiunilor de degajare este conștientizarea posibilităților de care dispune subiectul, faptul de a le „trăi, măcar pe canapeaua psihanalistului”, în loc de a „nu le trăi”, de a le „mortifica”. O contribuție importantă a lui Lagache privește descrierea elementelor caracteristice degajării: 1) recunoașterea, considerată esențială, de către subiect
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În acest caz se produce o suspendare parțială a refulării, întrucât subiectul ia cunoștință de sentimentul refulat, fără însă a-l accepta. Elementul refulat este enunțat și de îndată negat. Le Guen et al. identifică, în aceste diferite denegări, etapele „conștientizării aspectului refulat”: „Nu gândesc așa... nu trebuie să gândesc așa... nu trebuie să-mi permit această satisfacție chiar dacă gândesc așa...”. Această conștientizare s-ar sfârși, potrivit autorilor, cu o remarcă preluată de la Freud (1925a/1987): „Este ceva ce-aș prefera
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Elementul refulat este enunțat și de îndată negat. Le Guen et al. identifică, în aceste diferite denegări, etapele „conștientizării aspectului refulat”: „Nu gândesc așa... nu trebuie să gândesc așa... nu trebuie să-mi permit această satisfacție chiar dacă gândesc așa...”. Această conștientizare s-ar sfârși, potrivit autorilor, cu o remarcă preluată de la Freud (1925a/1987): „Este ceva ce-aș prefera să refulez cât mai mult”. Remarcăm asocierea frecventă între (de)negare și proiecție. Cel care deneagă (în primul sens al cuvântului) atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Cu toții o știm. Să-mi amintești când va veni clipa”. Regele vorbește cu detașare despre această banalitate care este existența morții, certitudine colectivă, deci aproape inofensivă („Cu toții o știm”, adică „Suntem cu toții muritori”), și această generalizare îi permite să evite conștientizarea morții sale iminente. Alte replici ale regelui, pe care ne vom mulțumi să le cităm parțial, lasă să transpară recurgerea la următoarele mecanisme de apărare: - raționalizarea: „Doar din cauză că nu mi-am dat toată silința s-a prăbușit totul. Simplă neglijență
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o fântână, Pierre a exprimat corect dureroasa contradicție dintre ceea ce trăiește și ceea ce și-ar fi dorit. El justifică însă această opoziție printr-un motiv fals (dorința mulțimii). În aceste ultime două exemple, raționalizarea le-a permis subiecților să evite conștientizarea afectelor neplăcute - ilustrare a remarcei făcute de Widlöcher (1971-1972), care semnalează că în testele TAT și Rorschach subiectul poate utiliza raționalizarea pentru a legitima interpretarea pe care o dă unei planșe, fără a face legătura cu o anumită situație pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
școala lui Marty, această lipsă de fantasmare, această hiperadaptare conduc spre o patologie, pentru că ele îi caracterizează pe subiecții cu afecțiuni psihosomatice. Refularetc "Refulare" Definițietc "Definiție" Respingerea în inconștient a unor reprezentări conflictuale care se mențin active, rămânând totuși inaccesibile conștientizării. Întoarcerea elementului refulat, ale cărei consecințe pot fi anodine sau patologice, intervine în caz de eșec sau de insuficiență a refulării. Discutarea definițieitc " Discutarea definiției" Dintre numeroasele întrebări care s-au pus în legătură cu refularea, vom avea în vedere două: - Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
uitare, selectivă, intenționată, care nu elimină afectul și nu este definitivă. Cuvântul „intenționat” nu trimite la voința deliberată, conștientă, de a refula, ci subliniază că refularea nu se face la întâmplare și că ea îi permite subiectului să evite o conștientizare dureroasă. Este vorba de o falsă uitare, de o uitare care nu este definitivă, întrucât elementele refulate, pe care nu ni le putem aminti în mod conștient, pot să reapară involuntar, în numeroase circumstanțe. Este ceea ce se numește întoarcerea elementului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de dorințele incestuoase oedipiene, dublate de presupusa lege paternă a talionului. În acest caz, observăm cu claritate coexistența posibilă - în psihicul copilului - a două „realități” incompatibile, menținute prin clivaj: una este acceptată și va persista apoi la adult, cu toată conștientizarea absurdității faptelor, în vreme ce realitatea cealaltă, aceea a dorinței inconștiente refuzate de eu, determină copilul să acționeze, să se comporte, cel puțin temporar, ca și cum tatăl și mama ar avea același atribut. Întâlnim aici un fel de sciziune a eului ca sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tatăl și mama ar avea același atribut. Întâlnim aici un fel de sciziune a eului ca sistem organizat, care nu antrenează pentru moment nici o daună și procedează la o colmatare a angoasei. În psihanaliză, suspendarea refulării este cea care permite conștientizarea realității și reconstrucția amintirii. Este necesară o răsturnare a succesiunii temporale a evenimentului: mai întâi, descoperirea absenței penisului la mamă, asociată cu spaima de castrare, apoi redobândirea încrederii la vederea penisului tatălui. Răsturnarea cronologică s-a impus pacientului pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
La doar câteva săptămâni mai târziu, bărbatul și-a dat seama de propria ciudățenie și a început să râdă de ea.” Remarcăm valoarea salvatoare a acestei conduite regresive - apărută în timpul unei situații nevralgice a vieții adulte -, precum și caracterul ei inconștient. Conștientizarea acestui comportament „ridicol pentru vârsta subiectului” este sursă de umor. În versiunea sa patologică, mecanismul regresiei poate fi ilustrat printr-o observație a lui Dolto (1973/1988, vol. I), care citează cazul unui copil care a trăit experiențe precoce de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
discernem între sublimare și intelectualizare. Acest din urmă mecanism permite evitarea trăirii unui conflict luându-i în considerare doar aspectele cognitive, cu detașare și obiectivitate, ca și cum ar fi vorba despre o problemă de ordin general. Astfel, individul fuge de o conștientizare intolerabilă a ceea ce reprezintă, pentru el însuși, problema în cauză: „Intelectul este calmat în detrimentul afectului” (Ruszniewski, 1995). Spre deosebire de ceea ce intră în joc în sublimare, intelectualizarea nu comportă nici cea mai mică activitate de creație. Cât despre comparația dintre refulare și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
România <footnote OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. footnote> , nu va avea șanse de reușită decât prin conștientizarea întregului personal din organizație, deoarece acesta, în totalitate, este implicat în proces. Dacă, în cadrul organizațiilor, personalul, care este implicat într-un fel sau altul în activitățile de control, ar avea o înțelegere asupra controlului intern atunci ar fi motivat în
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
controlului intern atunci ar fi motivat în implementarea acestuia. Dar, neexistând o cultură a respectului față de activitățile de control și audit, în cadrul organizațiilor, s-a ajuns implicit la un exces de reglementare și din aceste considerente se impun acțiuni de conștientizare a personalului de execuție, dar mai ales de conducere. Activitățile de conștientizare a personalului privind controlului intern se realizează prin cursuri, seminarii, ateliere de lucru, echipe mixte de profesioniști din cadrul diferitelor niveluri ierarhice ale aceleiași entități pentru derularea unor misiuni
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
cultură a respectului față de activitățile de control și audit, în cadrul organizațiilor, s-a ajuns implicit la un exces de reglementare și din aceste considerente se impun acțiuni de conștientizare a personalului de execuție, dar mai ales de conducere. Activitățile de conștientizare a personalului privind controlului intern se realizează prin cursuri, seminarii, ateliere de lucru, echipe mixte de profesioniști din cadrul diferitelor niveluri ierarhice ale aceleiași entități pentru derularea unor misiuni interdepartamentale ș.a., care trebuie să fie concepute astfel încât să se adapteze la
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
arată clar că, atunci când legile respective au fost făcute publice, directorii Întreprinderilor de stat care s-au aventurat mai târziu În sectorul privat nu se gândeau Încă la asta. Motivațiile lor inițiale au fost mai degrabă conjuncturale decât provenite din conștientizarea unei oportunități de schimbare a statutului, a „sistemului”. În realitate, ei au perceput rapid avantajele acestor legi, unii prea bine chiar: Aveam reuniuni cu directorii din domeniul construcțiilor și, după ce am Încredințat Întreprinderile unor cadre dinamice, noi, directorii, ne organizam
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe care o aveam: făcând cercetări asupra inovației tehnologice, mi-am dat seama că sistemul era acela care bloca inovația, mai ales În informatică, și nicidecum lipsa de bani. (Cazul 2, Ungaria) Ca peste tot, politica lui Gorbaciov a precipitat conștientizarea: Înainte, puteam să spunem: 1. suntem cei mai buni din Europa de Est; 2. rușii sunt aici, nu putem scăpa de ei; 3. se poate și mai bine. S-a dovedit, rând pe rând, că aceste lucruri nu erau adevărate. Probabil că
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ale instituțiilor și altor organizații, cu necesitate bazate pe o tehnologie depășită, putând uneori deveni o frână pentru PTT al propriei organizații; insuficienta implicare a managementului executiv, având ca rezultat risipirea de resurse pentru sisteme cu caracter insular și insuficienta conștientizare a importanței standardizării metadatelor; deficiențe ale multor licitații, din motive de lipsă de rigoare în aplicarea legii și, mai ales, de transparența, care este un acquis communautaire. Totodată, statul este în primul rând un sistem de colectare, prelucrare și distribuire
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ale unui manager. Accentul va fi plasat acum pe abilitatea liderilor, managerilor de a determina personalul să-și extindă și să-și utilizeze cunoștințele deținute. Instituțiile publice moderne sunt foarte atente și sensibile la evoluția nevoilor cetățenilor. Senzitivitatea crește datorită conștientizării de către un număr mai mare de salariați a relațiilor complexe ce există între organizație și mediul ambiant. Se amplifică și perceperea rolului propriu în cadrul organizației și a impactului pe care performanța individuală și de grup o are asupra rezultatelor de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
interpretat ca „o gură de rai”, adică adeverire a divinității și posibilitate de mântuire. E parcursă întreaga scară de reacții, de la nerăbdarea frenetică (Psyche) la jubilația apropiatei sosiri (Pandora, În cer, în alt sat), de la așteptarea exasperată (Cetele, Morgana) la conștientizarea depărtării (Revederea din parc, Drumul). Survine însă și tăgăduirea învierii (Al nopții) și chiar a divinității (În munți), deodată cu disperarea, concretizată în viziuni de coșmar (Anacreontică, Humorescă) și în autoportrete caricaturale, autopersiflante (Cavalerul cu melc de aur, Satiră duhului
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Câmpulung) și a mai colaborat cu versuri și proză la „Ritmuri”, „Universul literar”, „Universul”, „Frize”, „Gândirea” ș.a. Cele două plachete ale lui C. - Declin (1934) și Mări moarte (1937) - conțin o poezie autobiografică, expresie a unei sensibilități poetice ulcerate de conștientizarea tot mai profundă, mai concretă a iminenței morții. Cea mai reușită metaforă a acestei existențe bolnave este Agonie - un suflet ce „se frânge”, într-un decor înecat în ceață, fără orizont, fără „cântec, nici speranțe”, în care cerul însuși pare
CALINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286043_a_287372]
-
Încă de la primul număr și am citit de-a lungul timpului zeci de articole pe tema respectivă, ba chiar a trebuit să fiu și referent pentru unele dintre ele. Există În mod cert o discuție asupra adâncirii liberalismului, precum și o conștientizare a faptului că partidele politice nu sunt pârghii suficiente de exprimare a voinței politice și este nevoie și de alte asemenea mijloace, care să nu lase loc violenței sau anarhiei stradale. De aici și rolul excepțional pe care Îl au
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu materialele narative presupune ascultarea dialogică (Bakhtin, 1981) a cel puțin trei vocI: vocea naratorului, așa cum o reprezintă banda sau textul; cadrul teoretic care furnizează conceptele și instrumentele necesare interpretării; monitorizarea reflexivă a actului lecturii și interpretării, care înseamnă perfecta conștientizare a procesului decizional de formulare a concluziilor. Pe parcursul unui asemenea studiu, ascultătorul sau cititorul unei povești a vieții intră în interacțiune cu narațiunea însăși și devine sensibil la vocea celui care o istorisește și la înțelesurile oferite de acesta. Ipotezele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mult practică: „Dumnezeu mi-a dat un dar grozav - viteza, ăsta-i norocul meu”. În cadrul teme sentimentului de apartenență și de separare, o anomalie lupta Sarei cu eticheta de „defavorizată”, atașată ei și familiei sale. Legat de aceasta apare și conștientizarea faptului că a fi special nu e întotdeauna de dorit. De-a lungul episodului care se referă la perioada de liceu, Sara dă glas ambivalenței pe care o resimte față de faptul că a fi etichetată drept o elevă de nivel
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]