10,335 matches
-
din trunchi a mobilierului destinat templului unei divinități, confecționarea din lemnul rădăcinii (unde se aciuase demonul-șarpe) a unui instrument magic care va fi percutat cu un ciocănel făcut din lemnul coroanei (unde se cuibărise pasărea furtunii). Confecționarea din lemnul copacului consacrat a mobilierului sacru, care marchează „centrul” unui templu (vezi și pristolul creștin), este echivalentă din punct de vedere simbolic cu construirea templului însuși. Cu toate impli- cațiile simbolice care decurg din această echivalență, știind că templul marchează „centrul” Lumii și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fragmente dintr-o temă mult mai amplă, aceea a facerii lumii prin sunete produse sau prin cuvinte emise de Demiurg. e) Legende finlandeze. Tema de mai sus, ca și cea a edificării unei corăbii (imago mundi) din lemnul unui arbore consacrat se regăsesc în legende finlandeze din cuprinsul Kalevalei (cânturile XVI și XVII ; cf. 61, pp. 229-266). Pe un ostrov, Väinämöinen vrea să-și construiască o luntre care să-l ducă până în ținutul mitic Pohjola, pentru a peți o fecioară. Dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi croncănit corbul. În fine, după lungi căutări, este ales un stejar în jurul coroanei căruia s-au rotit soarele și luna (arbore cosmic) și în crengile căruia și-a făcut sălaș și a cântat cucul (58). Din lemnul acestui copac consacrat eroul face „talpa” și apoi barca propriu-zisă, folosindu-se de descântece : Și-a-njghebat maestru barca, Doar prin vrăji făcut-a luntrea (61, p. 232). Ambarcațiunea era aproape isprăvită. Mai trebuiau îmbinate doar câteva scânduri. Dar Väinämöinen nu-și mai aminti trei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înte- meierea unui edificiu pe locul unde s-a produs o jertfă de sânge” (38, p. 49 ; 36, vezi harta), iar pe de altă parte, o bogată atestare a motivului „întemeierea unei construcții pe locul și din lemnul unui copac consacrat”. De multe ori - atunci când totuși jertfa se produce - motivul apare mascat sau atenuat. Moartea este accidentală și nu provocată din considerente rituale, sau este provocată, dar din altă cauză decât cea rituală, sau este ritual provocată de meșter, dar acesta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de meșter, dar acesta este pedepsit tocmai pentru fapta sa, percepută ca „nelegiuită”. Câteodată, cele două moduri rituale de stabilire a locului propice întemeierii unei biserici (pe locul unde a fost omorât un om și, respectiv, pe locul unui arbore consacrat) s-au suprapus în economia aceleiași legende. Un astfel de fenomen pare să se fi păstrat în tradiția legată de „Stejarul din Borzești”. Conform legendei, Ștefan cel Mare ar fi ctitorit o biserică în Borzești, pe locul unui falnic stejar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
începe construcția pe locul și din lemnul unui alt copac. În timp ce lucrează, Ștefan (la fel ca Noe) se taie la un deget. Ctitorul îi arată sihastrului rana și acesta își dă seama de greșeala comisă de primul. Daniil caută paltinul consacrat, pune urechea la rădăcina lui și aude „toaca din cer” (sau „cântări îngerești”). Ștefan face același lucru, auzind și el sunetele divine. Sihastrul îl pune pe domnitor să dărâme construcția incorect plasată și să o refacă pe locul magic stabilit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la rădăcina lui și aude „toaca din cer” (sau „cântări îngerești”). Ștefan face același lucru, auzind și el sunetele divine. Sihastrul îl pune pe domnitor să dărâme construcția incorect plasată și să o refacă pe locul magic stabilit și ritual consacrat : „«Vezi, i-a zis schivnicul, că nu ești bun la Dumnezeu ? Ia și fă altă mănăstire !» Ștefan a stricat-o pe aceea ș-a făcut (alta) unde era paltinul” (23, pp. 710-711). Apare aici o simplificare a motivului epic lesne
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în trunchiul unui copac, se vătămă așa de rău la un picior, că trebui să fie dus acasă.” Dimpotrivă, Prâslea îndeplinește ofranda și moșneagul îi indică arborele care trebuie tăiat și la rădăcina căruia se află gâsca de aur (arbore consacrat). Ulterior, Prâslea amplifică ofranda („un munte de pâine” și „tot vinul dintr-o pivniță”). Ca urmare, „taman pe locul unde doborâse copacul”, moșneagul din pădure îi meșterește o arcă mirifică, „o corabie năzdrăvană care plutea și pe apă, și pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se căsătorește, ajunge rege etc. Tot ca o probă a pețirii și tot o corabie năzdrăvană trebuie să construiască Väinämöinen. Am văzut mai sus că eroul mitic finlandez construiește o corabie, îndeplinind toate riturile și gesturile magice cuvenite : folosirea arborelui consacrat ca talpă a corăbiei, rostirea poveștii facerii lumii etc. (Kalevala, cânturile XVI și XVII). Înainte de aceasta însă, eroul Kalevalei nu ține cont de canoanele magico- -rituale de construcție. El își „înfiripă o luntre cu mândrie”, face „tălpoaia” ambarcației „cu-ngâmfare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
picioare : „Ele pedepsesc în diferite chipuri pe cel vinovat, îl săgetează la picior sau la mână, la ambele membre sau la inimă și atunci moare” (127, pp. 48 și 97-98). 7. Întemeietorii înainte vreme, stabilirea pe cale magică a unui loc consacrat, precum și efectuarea riturilor adiacente întemeierii unei noi construcții (sacrificii, ofrande, libații) intrau în atribuțiile unor preoți- magi. Este de presupus că aceștia formau un corp de preoți specializați - inițiați care cunoșteau și puneau în practică prescripții magico- -rituale tainice, știute
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bătea în pământ, cu o nucă de cocos (71), în locul indicat. El avea credința că țărușul se va înfige în capul șarpelui, fixându-l. Piatra de temelie (padma- sila) era așezată chiar deasupra țărușului, în acest loc („centrul lumii”) astfel consacrat și purificat. Neîndepli nirea acestor gesturi magico-rituale - care reiterau, în fond, actul cosmogonic - sau incorecta lor îndeplinire făceau ca edificiul să se surpe din cauza cutremurului sau a unei alte manifestări a Haosului (44, p. 72). Bogatele tradiții atestate în Asia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Urechia, Litografia Carol Göbl, București, 1895. 34. Stith Thompson, Motif-Index of Folk-Literature, 6 volume, Indiana University Press, Bloomington, 1955. 35. Sintagma folosită de Bandinus - anilis fabula („poveste de babă”) - nu trebuie înțeleasă în sens peiorativ. Este vorba de o expresie consacrată atât în limba latină (în această formă, anilis fabula, apare la Apuleius, de exemplu), cât și în limba greacă (graodes mythos). 36. Ion Taloș, Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, Editura Minerva, București, 1973. 37. Ion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
distinctiv normal pentru o zeiță a dragostei și a maternității, cum este Inanna (Iștar). De altfel, așa cum am văzut, Ulise îndeplinește și el tainice canoane pentru a întemeia patul conjugal și iatacul nupțial pe locul și din lemnul măslinului - copac consacrat zeițelor Atena și Demetra. Nu credem că, în acest ultim caz, actul ritual a fost patronat de Atena (zeița pururi castă), ci, mai degrabă, de Demetra - zeiță a fertilității (pământului, dar și a oamenilor), protectoare a locuinței (stabile) și a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Testament, E.J. Brill, Leiden, 1981. 82. Să mai amintesc două legende care par a fi înrudite cu cele comentate mai sus. Eroul grec Erysichthon, printr-un act nelegiuit, a tăiat (nu ni se spune în ce scop) un stejar sfânt, consacrat zeiței Ceres (Demetra). Aceasta l-a pedepsit - prin înfometare - să-și sfâșie propriul trup, autodevorându-se (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 739-878). În privința tăierii nerituale a arborilor sacri sau consacrați, vezi și 90, pp. 235- 239. A doua legendă, avându-l ca erou
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nelegiuit, a tăiat (nu ni se spune în ce scop) un stejar sfânt, consacrat zeiței Ceres (Demetra). Aceasta l-a pedepsit - prin înfometare - să-și sfâșie propriul trup, autodevorându-se (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 739-878). În privința tăierii nerituale a arborilor sacri sau consacrați, vezi și 90, pp. 235- 239. A doua legendă, avându-l ca erou pe Isus, este cuprinsă în apocriful slavon Evanghelia copilăriei (lui Isus) (secolul al XIV-lea). Trecând pe lângă un templu „păgân” în construcție, Isus a fost rănit de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îl dărui cu podoabi de aur și pusă socotitori pe un [zeu] pers dintre cei ce le zicea «fără de moarte»” (Istorii, VII, 31 ; cf. 6, pp. 345-356). Consemnez, deocamdată, faptul că în ambele cazuri este vorba de arbori sacri sau consacrați. 2. Paltinul cosmic în capitolul dedicat legendei românești a potopului m-am ocupat deja de semnificațiile mito-simbolice și magico-rituale cu care este încărcat primul copac (de regulă, un paltin) din lemnul căruia Noe își meșterește toaca - un instrument magic cu ajutorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
clădite pe locul unui copac bătrân pe care i l-a arătat clăditorului o viziune oarecare” (87, p. 204). Esența acestor legende este elementul arhetipal invariant : ridicarea unui lăcaș de cult pe locul (sau din lemnul) unui arbore sacru sau consacrat (Axis et Imago Mundi), în cazul nostru, un paltin. Nu întâmplător, tocmai acest element „păgân” a fost exclus (păs- trându-se toate celelalte) dintr-o „versiune pur clericală” a legendei întemeierii Putnei, așa cum a fost consemnată în 1761 de arhiman- dritul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
58-59). Nu întâmplător oștenii care-și caută „domn” sunt plasați, la începutul textului ceremonial, „sub umbrița” celor „trei păltiori/ ’nalți și gălbiori” sau la umbra altor copaci înrudiți (arvun, jugastru). Se pune întrebarea dacă paltinul (în general, arborele sacru sau consacrat) a jucat aievea rolul de copac la rădăcina căruia avea loc ceremonia de inițiere feciorească și cea de învestire a unui conducător. Sursele istorice și etnologice ne oferă unele informații în privința unor atribute similare acordate monumentelor dendro- morfe : arbori sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai mulți pretendenți la rangul de „domn”. Confruntarea protagoniștilor și învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Binișor că mi-l prindea, îndărăt că mi-l întorcea, La masă ședea, Bea și-mi ospăta, De nimeni nu gândea. La paltin galben, Acolo-l belea [= jupuia] (34, pp. 426-427). Motivele scenariului epic sunt limpezi : la poalele unui arbore consacrat, în urma unor probe de vitejie, este ales și învestit noul „domn”, simultan cu uciderea rituală a celui precedent. Nu am găsit date istorice și paleoetnologice care să confirme dacă acest scenariu literar are la bază vreun scenariu arhaic de regicid
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
310). Într-un basm bucovinean (cules prin 1855), puterea și inima zmeului „s-află într-un paltin mare și înalt”, crescut pe un ostrov, și numai „șoimii Gerului” le pot aduce eroului (38, p. 64). Vechi semnificații simbolice acordate copacului consacrat rezultă și din unele texte de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Le semnalez aici, chiar dacă nu este vorba anume de paltin, ci de alte soiuri de copaci (castan, păr). Și chiar dacă textele respective nu fac parte propriu-zis din literatura folclorică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
horă pentru tinerii comunității, loc de adăpost pentru călătorii străini (xenodochiu, în tradiția bizantină) și bolniță unde erau expuși bolnavii incurabili. Când ierburile de leac și descântecele doftoroaielor nu mai aveau efect, bolnavul fără speranță era expus la poalele copacului consacrat, fiind dat în grija zeului (sau a daimonului) care se credea că sălășluiește în copac. Sau zeului care se credea că folosește copacul drept „canal de comunicare” cu lumea profană. Altfel spus, muribundul este dat „în plata/grija Domnului”. Un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
daimonului) care se credea că sălășluiește în copac. Sau zeului care se credea că folosește copacul drept „canal de comunicare” cu lumea profană. Altfel spus, muribundul este dat „în plata/grija Domnului”. Un astfel de bolnav expus la poalele copacului consacrat este Doncilă, dintr-o baladă culeasă de Vasile Alecsandri : Sub cel păr mare din sat Zace Donciul pe un pat ; Nouă ani și giumătate De când zace el pe spate ! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta v
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pat ; Nouă ani și giumătate De când zace el pe spate ! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta v[i]ermii-l roade El se roagă tot mereu Să-l sloboază Dumnezeu (133). Când bolnavul moare la poalele copacului consacrat, sufletul lui găsește cu ușurință „scara-copac” pe care se urcă la cer (vezi infra, subcapitolul „Paltinul funerar”). Uneori, el este chiar îngro pat la rădăcina unui „păr mare rotat”, precum haiducul Stoian, într-un vechi cântec bătrânesc : Iote pe Stoian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru Unire. Ei s-au jurat că vor lupta fără preget pentru unirea Principatelor. Pentru ca jurământul să fie solemn și nimeni să nu-l încalce, ei au îndeplinit acest ritual colectiv la o masă de piatră de la poalele unui copac consacrat, un „măreț castan” din podgoria de lângă Iași a „fratelui” Petrache Mavrocordat. Cu acest prilej, folosind cunoscuta retorică unionistă, Alecsandri a compus un poem, intitulat chiar 25 mai 1856 : Sub acest măreț castan Noi jurăm toți în frăție Ca de azi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]