5,016 matches
-
cea mai mare putere din Balcani. Aceste cuceriri împuținaseră însă resursele țării. În plus, conducătorii bulgari se confruntau cu probleme interne. O parte dintre nobili s-au răzvrătit împotriva autorității centrale, după care a mai urmat și o perioadă de controverse religioase. Problema ereziei fusese întotdeauna o problemă majoră atît pentru biserica orientală, cît și pentru cea occidentală. Erezia bogomilistă, care își are rădăcinile în Bulgaria, avea să joace un rol deosebit de important. Bogomilii erau dualiști; ei credeau că sufletul omului
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau aleși cu regularitate în ceea ce devenise cu timpul o demnitate lipsită de conținut. Așa cum existau două imperii rivale, aveau să existe curînd și două biserici creștine cu pretenții opuse în privința jurisdicției. Inițial, patriarhul Constantinopolului recunoscuse prioritatea episcopului de la Roma. Controversele doctrinale au umbrit însă nu după multă vreme relațiile dintre cele două capitale. În 1054, cele două organizații s-au excomunicat reciproc. Deși semnificația acestui act nu era limpede la vremea respectivă, ruptura, în ciuda numeroaselor tentative, nu a fost niciodată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Tomislav (910-928). Centrul era la Biograd, pe coasta Dalmației. Harta 7. Croația în 1070 Situată în apropiere de granița dintre imperiile răsăritean și apusean și supusă atît influenței Romei, cît și celei a Constantinopolului, Croația a fost firește scena unor controverse religioase. Existau două partide, unul care era în favoarea unirii cu Roma și a acceptării liturghiei în limba latină, celălalt preferînd ritualul slavon utilizat în bisericile ortodoxe slave. Alegerea Romei a fost în cele din urmă opțiunea decisă în timpul domniei lui
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tuturor cetățenilor imperiului se referea la sistemul de impozitare. Nu era vorba doar de sumele pretinse, ci și de metodele de percepere. Chestiunea aceasta va fi prezentată pe tot parcursul acestui volum, întrucît a rămas tot timpul o sursă de controverse și de proteste pînă la căderea imperiului. Pe măsură ce ocîrmuirea otomană devenea tot mai slabă, iar revoltele locale și sentimentele naționale căpătau o amploare tot mai mare, normal că rezistența față de achitarea taxelor unui regim nepopular a crescut. Locuitorul creștin al
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Brîncoveanu al Valahiei a refuzat să acționeze. În iulie 1711, țarul și armata lui au fost încercuiți pe rîul Prut. Aflat într-o poziție militară imposibilă, acesta a semnat un tratat prin care ceda Azovul recent anexat. Au apărut ulterior controverse asupra faptului dacă ocîrmuirea otomană n-ar fi trebuit să profite de prilej ca să obțină mult mai mult. Poate că ar fi putut distruge armata rusă și să-l ia prizonier pe țar. Ceea ce este sigur este că Imperiul Otoman
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
continuau. Nemulțumit, Kara Mahmud dorea să-și mărească controlul teritorial; acțiunile lui au dus la un alt conflict cu Poarta, urmat în 1794 de o nouă reconciliere. În 1796, pașa a considerat că avea o ocazie potrivită să-și rezolve controversele cu Muntenegrul și să obțină mai mult pămînt. În acest timp, atît Veneția cît și Austria fuseseră învinse în războiul cu Franța. Muntenegrul era izolat și nu se putea aștepta la ajutor din afară, astfel încît Kara Mahmud a declanșat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cămine. Pînă atunci, liderii sîrbi doreau să instituie ceva în genul unui sistem de tip millet inițiat de monarhia habsburgică, care să asigure bisericii ortodoxe un mai mare control asupra enoriașilor ei. În ciuda faptului că problema aceasta a stîrnit nenumărate controverse, sîrbii chiar au obținut o serie de privilegii speciale. Printre altele, a fost fondat la Sremski Karlovci un centru religios și cultural. Contactul cu Patriarhia de la Peć s-a păstrat, mitropolitul de la Sremski Karlovci jurînd supunere patriarhului acesteia și pomenindu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai ales în ținuturile coroanei ungare, unde limba folosită în mod obișnuit era latina. Cu toate că, dacă era ca o limbă să fie folosită pe tot cuprinsul imperiului, germana era cea mai logică alegere, problema aceasta a constituit un focar de controverse și dispute în rîndul tuturor naționalităților pînă la dizolvarea imperiului. Joseph al II-lea a subminat deci două dintre instituțiile fundamentale ale monarhiei: nobilimea provincială, a cărei forță consta în dominarea administrației locale și a țărănimii, și biserica catolică, cea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
plăteau cea mai mare parte a impozitelor, dar și faptul că ei locuiseră permanent în Transilvania de mai multă vreme decît ungurii sau sașii. Doctrina continuității istorice avea să constituie baza intelectuală a viitoarelor programe naționale și să provoace multe controverse între istoricii și propagandiștii români și unguri. Ideile exprimate de Clain au avut deci o importanță extrem de mare pentru viitoarele conflicte naționale. El afirma în lucrările lui că românii din Transilvania erau descendenții direcți ai coloniștilor romani și deci moștenitorii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înfrîngerea lui Napoleon. În martie 1814, trupele aliate au intrat în Paris. La negocierile de pace care au urmat, desfășurate la Viena în 1814 și 1815, au fost discutate puține probleme referitoare la regiunile care constituie obiectul studiului nostru. Marea controversă din cadrul acestor tratative a constituit-o soarta ținuturilor poloneze. Principala schimbare față de situația existentă la granița habsburgică de sud-est înainte de lunga perioadă a războaielor era încorporarea definitivă în teritoriile monarhiei a fostelor ținuturi venețiene. Au fost anexate Istria și Dalmația
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai accesibil și tot mai mulți scriitori doreau să folosească limba lor națională, era firește necesar să se ia o hotărîre relativ la limbile literare standard care să fie predate și în școli. Problema limbii, care a dat naștere unor mari controverse, va fi discutată pe tot parcursul acestui studiu. Dispunînd de facilități educaționale superioare și avînd un respect deosebit față de cultură, grecii au fost primii care au abordat chestiunea limbii literare. În anumite privințe, lor le-a fost cel mai dificil
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Pierzîndu-ne pămîntul, frații și părinții, prietenii, copiii și toate neamurile ? Mai bine un ceas de viață în libertate decît patruzeci de ani de înrobire.1 Divergențele privind problema limbii literare standard avea să devină și să rămînă subiectul unor îndîrjite controverse și să aibă repercusiuni nefericite asupra vieții politice grecești. Alegerea făcută de sîrbi a fost diferită. Mitropolia de la Sremski Karlovci de pe teritoriul monarhiei habsburgice a fost primul centru cultural modern, iar biserica a jucat un rol major în evoluția literaturii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Constantinopolului și bătălia de la Kosovo ar fi putut avea efect asupra unirii creșinilor, alte episoade nu au avut nici un rezultat. Pe măsură ce istoricii investigau perioada pre-otomană și evocau trecutul glorios, jurisdicțiile suprapuse și conflictuale ale imperiilor medievale deveneau tot mai evidente. Controversele înverșunate au devenit inevitabile atunci cînd frontierele istorice au ajuns să constituie o justificare a revendicărilor naționale. Mai recent, numeroase probleme au dus și ele la conflicte între locuitorii Peninsulei Balcanice. Influența grecească și fanariotă din secolul al optsprezecelea au
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de forțe în Europa (vezi harta 17). Întregul amalgam de probleme referitoare la decăderea Imperiului Otoman, revolta supușilor și intervenția europenilor au devenit cunoscute sub numele de Chestiunea Orientală. Aceasta avea să devină unica și cea mai importantă cauză a controversei diplomatice dintre puteri și să ducă la izbucnirea singurelor două războaie ale secolului de după Congresul de la Viena războiul Crimeei și primul război mondial. Prima întrebarea la care trebuie să răspundem este de ce era regiunea aceasta atît de importantă pentru principalele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Din nefericire pentru sîrbi, fusese luată decizia greșit. Acceptarea la Belgrad a alianței cu Rusia a coincis practic cu întîlnirea de la Tilsit dintre Napoleon și Alexandru I. Cei doi împărați au semnat aici un tratat prin care erau rezolvate majoritatea controverselor importante existente între cele două puteri. Prin acest acord, Napoleon se obliga să încerce să negocieze un armistițiu între Rusia și Imperiul Otoman. Firește, pactul excludea orice efort serios al rușilor pentru a-i sprijini pe rebelii sîrbi. Rusia și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fi fost mai puțin importantă, dar a devenit curînd evident că el va rămîne probabil fără urmași. Statul avea nevoie de un moștenitor la tron atît pentru asigurarea stabilității acestuia, cît și a dinastiei, precum și pentru a se pune capăt controversei religioase legate de persoana conducătorului. Pe lîngă criticile la adresa monarhului din cauza acestei probleme, Othon și consilierii lui au avut de-a face și cu tipul de opoziție cu care se confruntase guvernul central în timpul revoluției și pe care am întîlnit-o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în cadrul căreia Imperiul Otoman juca rolul unei fortărețe împotriva Rusiei. Nu numai că era posibil ca puterile să nu ajungă la un consens, dar încercarea lor de a afla care era părerea poporului român a dus la crearea unor noi controverse. Au fost organizate două rînduri de alegeri în Principate, ambele avînd drept rezultat o majoritate de voturi în favoarea unirii și a unui domn străin. După o perioadă de tensiune, puterile s-au întrunit în vara anului 1858 la Paris ca să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mișcărilor liberale și democratice ale Europei, dar de fapt, problema era dacă țara trebuia să fie guvernată de un conducător autoritar sau de o oligarhie puternică. Țăranul de rînd, cu excepția luptătorului revoluționar, nu juca nici un rol politic direct în stat. Controversele interne implicau nu numai conflictul dintre conducător și notabili, ci și lupta pentru putere politică dintre oamenii de frunte membri ai facțiunilor sau partidelor rivale. Au fost înființate o serie de organizații în jurul unor lideri puternici, în timp ce altele erau bazate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Protejarea intereselor habsburgice în aceste regiuni constituia obiectivul esențial al politicii externe, problemele Balcanilor și ale Orientului avînd clar o importanță secundară. Atitudinea în general negativă a habsburgilor față de Chestiunea Orientală și dorința lor de a nu fi implicați în controversele balcanice reflectau această atitudine; neutralitatea lor din timpul războiului Crimeei, de exemplu, a fost cel puțin parțial impusă de situația din Italia. Diplomații habsburgi au jucat un rol mai activ în negocierile referitoare la Principatele Dunărene, datorită efectelor pe care
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
jucat un rol mai activ în negocierile referitoare la Principatele Dunărene, datorită efectelor pe care orice schimbare din această regiune le-ar fi putut avea asupra populației românești a imperiului. Francisc I a murit în 1835, fiind urmat după multe controverse de Ferdinand, cel mai mare dintre fiii săi, dar monarhul acesta nu poseda capacitatea mintală de a guverna. Statul, al cărui principal element unificator era dinastia, avea deci în frunte un împărat incompetent, autoritatea efectivă fiind transferată miniștrilor și altor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al altui grup național, cu condiția ca acesta să învețe limba maghiară și să adopte cultura și obiceiurile legate de aceasta. Unii dintre revoluționari aveau să considere drept trădare faptul că o persoană își susținea doar interesele naționale într-o controversă cu autoritățile maghiare. În ținuturile habsburgice se juca deci un joc foarte complicat. În lupta lor împotriva eforturilor Vienei vizînd centralizarea, radicalii unguri vorbeau doar despre drepturile lor naționale, dar acționau în favoarea dominației maghiare în propriile lor ținuturi. Oamenii de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
oscila între cei doi rivali și de a obține beneficii maxime. Cu toate că s-a încercat din cînd în cînd aplicarea unei astfel de politici, în multe cazuri ea nu a fost dusă în mod înțelept. Așa cum vom vedea, în majoritatea controverselor, conducerea maghiară a fost cea care a reușit să controleze situația și, adoptînd o atitudine realistă și inteligentă, să-și atingă obiectivele majore. CROAȚIA ȘI SLAVONIA: MIȘCAREA ILIRĂ După 1815, dintre teritoriile habsburgice de care ne ocupăm în mod special
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era dată asociațiilor comunale. Nobilimea și biserica urmau să fie de acum înainte supuse impozitării pe aceleași baze ca și țărănimea. Firește că acest aranjament nu a fost pus în aplicare fără să nu dea naștere unei întregi serii de controverse. Dificultatea majoră consta în stabilirea nivelului compensației care avea să-i fie dată fiecărui nobil. După înfrîngerea revoluției ungare cu ajutorul lor, atît croații cît și sîrbii se așteptau să fie răsplătiți prin acordarea unor drepturi de autonomie mai mari și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Croației și respingea orientarea iugoslavă a Naționaliștilor. Starčević, un fost partizan al ideii ilire, susținea că toți slavii sudici erau în realitate croați; sîrbii și slovenii se rupseseră de trunchiul principal al națiunii. Opiniile lui erau deci similare unora dintre controversele sîrbilor, care îi considerau pe croați pur și simplu drept sîrbi renegați. Pe lîngă aceste atitudini extremiste, care nu erau susținute de toți membrii lui, Partidul Drepturilor nu voia un parteneriat permanent nici cu Viena, nici cu Buda, acceptînd cel
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pusă în fața unei revolte a bulgarilor în privința aceasta, ea a fost de acord cu instituirea unei biserici bulgărești separate. Dezbaterea a trecut apoi de la înființarea unei astfel de instituții la jurisdicția ei teritorială. Guvernul grec a intervenit și el în controversă. În ciuda faptului că insistase asupra înființării unei organizații ecleziastice naționale după obținerea independenței, el nu era gata să accepte o cerere similară a bulgarilor din cauza implicațiilor viitoare ale unei asemenea acțiuni. Evident, teritoriul care urma să fie desemnat jurisdicției noii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]