3,710 matches
-
funcția de a semnifica ordinea, de a construi structuri de sensuri stabile, de a trata, până la urmă, haosul ca o ordine încă nepătrunsă de cunoaștere (Cohen, Stewart, 2008). În viziunea în care Economia conceptualizează formele relaționare dintre necesitate și întâmplare, croind căi de substanțializare a necesităților în consecințe utile, nu se asigură decât de funcția de a face acest lucru, de „a vedea” cum se face pornind de la o idee la care a ajuns prin „a prevedea”. Prefixarea ideii nu presupune
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, în întâia noapte a nașterii, după unele socotințe - în cele trei dintâi nopți de-a rândul: după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți: a treia, a cincea și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prin care s-ar schimba ursita unui om e numai acela dacă, auzindu-le ce au ursit unui om, s-ar ruga nemijlocit după aceasta și anume până ce n-au apucat a i-o scrie în Cartea Sorții, să-i croiască o soartă mai bună. Dacă însă au apucat a i-o scrie, atunci e în zadar." Omul tradițional a abordat cu o îndrăzneală aparte problema inevitabilului, preferând să forțeze înțelegerea, să sistematizeze provocator ieșirile dintr-o situație-limită. Astfel, mai multe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Gerule; să-mi coaseți fața de masă cea mai frumoasă!" Cumnatele ei au imitat-o din nou. Împăratul păstrează numai fața de masă cusută de broască. Împăratul trimite, a treia oară, nurorilor pânză pentru cămăși și o păstrează pe aceea croită de broască. Probele iau sfârșit prin organizarea unui bal, la care broasca se metamorfozează într-o fată frumoasă, "îmbrăcată în aur", în timp ce cumnatele ei se fac din nou de rușine. Urmează un loc comun în derularea basmelor: arderea pielii de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
liceu la Orăștie. Nu putem evoca personalitatea ilustră a doctorului Stelian Ivașcu fără să vorbim despre prezența permanentă cu fapta, cuvântul și sufletul distinsei sale soții, Elvira Ivașcu, cea cu care a împărtășit bucuriile succesului și alături de care și-a croit planuri care au devenit realitate. Doamna Elvira Ivașcu a fost o personalitate proeminentă în viața culturală bucureșteană, care s-a afirmat ca o voce distinctă a Radiodifuziunii Române în calitate de crainic și realizator de emisiuni memorabile. A fost deopotrivă publicistă, scriitoare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cauzele sînt multiple și greu de sesizat, adeseori nefiind decît presupuse, iar presupunerea implică posibilitatea de a greși, sursa spaimei. Omul primitiv, a cărui rațiune este încă rudimentară, se înspăimîntă îi fața pericolelor vocației lui, a dificultății de a-și croi drum în lumea aceasta nouă a spiritului care i s-a deschis, în lumea cauzelor și efectelor. Din cauza acestei spaime, lumea spiritului i se pare magic animată și amenințătoare; el consideră că aceste cauze acționează sub forma spiritelor. Într-o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un puști. Metalimbajul adulților este însă mai ușor de înțeles decât cel al copiilor. Iată un exemplu tipic. SOȚIA: Cum a fost adunarea generală de la Fiji, dragule? (Deschidere rituală. ) SOȚUL: Colosală. (M-am distrat bine. ) SOȚIA: Cum a fost mâncarea? (Croiește calea către întrebarea principală. ) SOȚUL: Absolut fantastică! (Ce păcat că nu poți să mă hrănești la fel!) SOȚIA: Te-ai întâlnit cu vreo persoană interesantă? (Ți-ai făcut de cap?) SOȚUL: Am cunoscut niște capete excelente de la centru. Și pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
precisă în acest sens. Dacă cineva nu ne pune întrebări despre familie, despre profesiune, despre ceea ce ne pasionează sau despre situația noastră materială, atunci acestea nici nu-i interesează. V CUM SĂ-I ASCULTĂM PE ALȚII ȘI CUM SĂ NE CROIM, ASTFEL, CALEA SPRE POPULARITATE ȘI SUCCES "Știu că dumneavoastră credeți că înțelegeți ceea ce vi se pare că am spus. Dar nu sunt sigur dacă vă dați seama că ceea ce ați auzit dumneavoastră nu este ceea ce am vrut eu să spun
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
asprește, fiind închis în beciurile Mitropoliei. Mai înaintează o plângere, o „Plecată și lăcrămătoare suplică”, însă nici aceasta nu este salvatoare, Creangă fiind obligat să se împace cu socrul și să locuiască în continuare cu el. Diaconul dorea să-și croiască un drum independent și poate tocmai autonomia și alte cauze de acest gen au sporit agresivitatea socrului. Plângerile sale nu-și mai găseau ecou, deoarece membrii consiliului de disciplină, ai Dicasteriei erau prieteni cu Ioan Grigoriu. Creangă se mută astfel
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
regatului lui Iahwe, fanaticii spuneau că trebuie să se purifi- ce pentru a fi primiți în tărîmul fericirii veșnice chiar dacă este nevoie de exterminarea întregului neam omenesc. Comunitatea de la Qumram prin scrierile de după anii 50 a fost factorul ce a ,,croit un nou drum” pentru fanatici. Textul scrierii ,,Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului” a fost pen-tru fanaticii zeloți ,,programul de luptă”, nu numai împotriva romanilor dar și împotriva Neamurilor iar evenimentele ce au urmat, s-au desfășurat pînă la un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Însă grecii nu l-au plăcut deloc pe zero și îl foloseau pe cât de rar puteau. După ce își făceau calculele utilizând notația babiloniană, astronomii greci converteau de obicei rezultatele în sistemul lor greoi, fără zero. Zero nu și-a putut croi drum printre numerele lumii antice din zona europeană, de aceea este puțin probabil ca omicron să fie părintele cifrei noastre 0. Grecii au constatat utilitatea lui zero în calculele lor, însă au continuat să-l respingă. Deci nu ignoranța i-
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
uitate. JOHN DONNE, AN ANATOMY OF THE WORLD Zero și infinitatea reprezentau însăși temelia Renașterii. Pe măsură ce Europa se trezea încetișor din somnul întunecatului Ev Mediu, neantul și infinitul - nimicul și totul - aveau să distrugă fundația aristotelică a Bisericii și să croiască drum revoluției științifice. La început, papalitatea a rămas oarbă în fața pericolului. Clerici cu funcții înalte au cochetat cu riscantele idei de neant și de infinit, deși ele dădeau grave lovituri direct în inima vechii filozofii grecești, la care Biserica ținuse
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Pantazi prin alte trăsături străluminează condiția de orfan a lui Mateiu, noblețea visată și exotismul afișat ostentativ: "fermecător de trist [...] înfățișarea nobilă [...]. A român nu semăna iarăși..." După cum bine observa Barbu Cioculescu "Respinși de mediu și de prezent, Craii își croiesc o lume a lor de protocoale și de reverii, creație mateină în care citim însăși viața lăuntrică a scriitorului." Un singur cusur se recunoaște lui Pașadia Măgureanu "prieteșugul cu Gorică", personaj care ne coboară în Subura, priceput în știința vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
semnată Rică: "Veacul nostru-i o minune, Caragiale-o dovedește: Un veac timpul mi se pare Piesa pîn' se isprăvește." În prefața la ediția de opere din 1940, Șerban Cioculescu aprecia în Caragiale "un erou al lucidității, care și-a croit singur soarta", fiind însă pregătit și pentru aprecieri encomiastice ("Privită dintr-un punct de vedere strict istoric, opera sa se dovedește mai însemnată chiar decît aceea lirică a lui Eminescu..."), așa cum le vom întîlni și la Octavian Goga (" Se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și la întrebarea privind statutul "existențial" al omului. Acest răspuns are relevanță pentru interpretarea personalismului energetic propusă în lucrarea de față, căci în orizontul lui de semnificații vom găsi conceptul finalității, iar din perspectiva structurii formale a acestuia va fi croită interpretarea "antropologică" a filosofii lui C. Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice" din Critica facultății de judecare, Kant formulează un enunț potrivit căruia omul este "scop final al creației" sau "scop final al existenței lumii". Acest enunț poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
singur înțeles, ele par a avea o semantică foarte apropiată, așa încât grupările, ordonările (sub și supra ordonări), ierarhizările funcționale etc. pot exprima puncte de vedere asupra filosofiei kantiene, interpretări ale acesteia. Din perspectiva preferinței pentru o anumită ordonare, poate fi croită o "nouă" interpretare a acestei filosofii sau poate fi construit un instrument de interpretare a unor construcții filosofice, ceea ce constituie și intenția mea în această parte a lucrării. La un prim nivel al ordonării conceptelor esențiale ale filosofiei morale kantiene
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ființei umane prin conceptul finalității (prin proiecția unei discipline, teleologia). Fără îndoială, diferența dintre modalitățile de abordare a acestor teme este diferită la cei doi filosofi. Astfel, Kant vizează semnificația lor "metafizică", socotind că înainte de toate, temele în cauză trebuie croite după exigențele unui demers "critic", în vreme ce Rădulescu-Motru, luând în seamă și rezultatele unor cercetări științifice din vremea sa, nu discută numai semnificația metafizică a unității sufletești și a personalității, ci explică trecerea acestora prin câteva forme istorice, socotind semnificativă evoluția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin cultură, așa cum ea a fost croită dintru început, este posibilă desăvârșirea persoanei omenești. Cultura este mediul prielnic apariției personalității energetice și domeniul în care se acumulează creațiile oamenilor de vocație. Persoana omenească este scopul. Berdiaev consideră că a treia epocă (cea care corespunde revelației creației, Duhului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alte înțelesuri, altă logică interogativă și, de ce nu, altă geneză pentru vocație decât cea care activează legătura directă cu conceptul supraomului al lui Nietzsche. Și pentru Nietzsche omul este "scop" și ordonator, prin finalitate, al naturii. Dar consecințele acestei idei croită după alte convenții teoretice decât cele proprii personalismului energetic creează o reprezentare asupra omului diferită de cea a lui C. Rădulescu-Motru. În postura de "scop" nu se află omul pur și simplu care nu exclude din spațiul său "omul obișnuit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
opusul legii lui Dumnezeu, iar natura, cosmosul, nu se află în puterea lui, deși, în prima sa stare, omul le era stăpânul. Istoria reprezintă faza căderii, a păcatului, a injustiției, a corupției "naturii" umane originare; societatea oamenilor, așa cum este ea croită în faza căderii în păcat, a istoriei, nu poate aduce salvarea prin sine, căci este în mod esențial coruptă, injustiția fiindu-i legea. Dar tocmai datorită acestui fapt anume că legea sa este corupția naturii originare, injustiția, depărtarea de condiția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să răspund pe temeiul celor prezentate în această lucrare. Fără îndoială, filosoful român nu a "respectat", în programul reconstrucției sale filosofice, exigențele kantiene ale metafizicii ca știință. Dar în privința "epistemei" introduse de Kant privind re-cunoașterea de sine a omului, el croiește și dezvoltă ideile în model kantian. Structura formală a finalității în legătură cu care a fost așezat determinismul prin finalitate (unul dintre conceptele fundamentale ale personalismului energetic vizat din unghiul reconstrucției umanului) face parte din acest model, iar "interpretarea" sa personalist energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Și cu atât mai meritoriu pentru generațiile care îl vor fi cristalizat, dacă acest stil va avea rădăcinile în pământul țării noastre și va purta pecetea românească." 5. Dimpotrivă, G.M.Cantacuzino era mai degrabă sceptic în privința șanselor unui stil autohton croit doar din "zestrea artei polu-lare, cu vechile amintiri bizantine, cu darul decorativ al românului, cu spiritul său inventiv și fantazia proprie"6, câtă vreme societatea însăși nu își are precizate dezideratele. Problema răspunsului la modernism este una reactivă: dacă va
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
învățământului public derulat pe întregul teritoriu al Imperiului Habsburgic. Preluând principiul obligativității școlare promulgat (dar neaplicat practic) în legislația prusacă, Regulamentul din 1774 prevedea ca toți copiii, între vârstele de 6 și 12 ani, să fie școlarizați în mod obligatoriu. Croit după măsura principiilor iluministe, Regulamentul urmărea alfabetizarea tuturor supușilor concomitent cu stârpirea ignoranței populare prin luminarea publică. Traversele centrale ale acestei legi originale au stabilit reperele generale în cadrul cărora s-a desfășurat învățământul imperial pentru următorul secol, până la constituirea Monarhiei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-un tot, făcu o nație mare, vrednică de recunoașterea altor nații, destoinică de a se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rumânii s-ar fi fericit [p. 319]. Împrejurările, soarta, nenorocirea a precurmat zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]