3,849 matches
-
muzică bisericească apare la Cernăuți între anii1886-1895. Imprimat la Tipografia Arhiepiscopiei. Unele texte apăreau în limba rusă. Partea culturală se intitula Almanach. Publica știri și informații de tot felul: politice, juridice, administrație, financiare, școlare, sanitare, apicole, maxime, morală, maxime și cugetări, anecdote, studii, povețe, economice, evocări istorice, versuri și proză. Semnau: P. Ispirescu, C. Moroșan, A. Macovei, Matilda Poni, C. Morariu, D. Mlaki, P.U. Brăboiu, D. Bolintineanu, I. Bugnariu, E. Vaslovschi, I. Porumbescu, V. Simiganovschi, N. Petra Petrescu ș.a. Apăreau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prestigioase: C. Morariu „Ce este pacea creștinească”, C.M. Ionescu (Rugăciunea zilnică), N. Cotos (Dați Cezarului), Dim. Dan (Un autor român - bucovinean din anul 1826), A. Tăutu (Îngrijirea vieții trupești), preot I. Doliscinschi, P. Jitariu (Autoritatea morală a preotului) I. Zugravu (Cugetările la patimile lui Hristos ale Sfântului Dimitrie, mitropolitul Rostovului - o traducere în manuscris de la 1837), P. Popescu, D. Spânu (Femeismul ca mișcare socială pentru drepturi civile și politice), Aurelian Ionescu, M. Mihăiceanu-Pitești. Numerele 8-11 (august septembrie 1922) apăreau deabia în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dar omorâți cărăbușii; grăpați iarba în fiecare primăvară și detalia foloasele ce le aduce o singură pereche de rândunele... Apăreau și „Gânduri răzlețe”: viața e un timp de pregătire pentru veșnicie; numai un om păcătos se teme de moarte. Din cugetări, doar acestea: „Lucrul cel mai scump e cinstea; dar ce folos. Unii o vând prea ieftin”; „Setea de mărire este întocmai ca râia, cu cât o scarpini mai tare, cu atât de mănâncă mai amarnic;” Nu zgârcitul are avere, ci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1996, cuprinde editorialul care pledează pentru unitatea națională a românilor nord bucovineni (autor D. Covalciuc), Calvarul deportărilor, rememorări cu Vladimir Șova, momente din rezistența antisovietică evocate de Ștefan Petru și medalionul „Un prieten drag Traian Straton”, semnat de D. Covalciuc. Cugetări, editor și redactor responsabil Traian Brăileanu. Apare în noiembrie 1919, redacția și administrația în Cernăuți, strada Ștefan cel Mare nr. 48, propunându-și să fie la cititori „cel puțin de două ori pe lună.” Avea pagina de mărimea foii de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel Mare nr. 48, propunându-și să fie la cititori „cel puțin de două ori pe lună.” Avea pagina de mărimea foii de carte și se plia corespunzător. Tipografia Universității R. Eckhardt (Robert Brüli), Cernăuți, piața Ghica Vodă nr.3 Cugetări nr.3, din 15 decembrie 1919, avea în cuprins: un articol „Preoții și învățătorii”; un serial după Montesquieu: „Considerațiuni asupra cauzei măreției Romanilor și căderii lor” (traducere de T.B; articolele: „Jidanii și războiul”; „Probleme actuale”; urmează o cronică „Evenimente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o cronică „Evenimente politice și culturale”, din partea redacției o înștiințare, „Am primit la redacție”, enumerând câteva reviste primite de la București dar și o explicație pentru materialele nepublicate și lăsate în așteptarea altui număr al publicației. După cum s-a văzut, în Cugetări nr.3 n-a semnat nimeni materialele. În 1920, până în iulie inclusiv, apar alte 10 numere, articolele dezbătând: criza financiară, reforma electorală, cursuri pentru cultivarea poporului, prezentarea de cărți, spectacole de teatru, reviste și ziare, reforma în universități și în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Scopul acesteia este de a concentra puterile spirituale naționale din patria noastră spre a sprijini, a dezvolta... cultura poporului în țara noastră.” „Foaea este chemată a servi Soțietății în Bucovina de organ, de expresie a lucrurilor, a stăruințelor și a cugetărilor ei, de a conlucra la reînvierea noastră spirituală, a întruni inteligențele din țară și de peste meleagurile ei spre a înlesni pe osebite căi ale literaturii, împlinirea scopului Soțietății: a deștepta simțămintele amorțite...” Revista își propunea să cultive interesul pentru literatura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Petrescu semna: „România Mare, Românie tristă.” La „Puncte pe I”, un cititor, Em. Tuluca, se întreba: de ce „Punctul pe I” și de ce nu) mai bine: din Țara Măgarilor?, iar mai jos era redat pamfletul: „De dragul lui Adolf din closet”, cu cugetări menite să servească și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil Șeicaru să fie „indulgent căci, vai! madame
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Temperanu, Gr. Vâja, Arc.Avercenco, N. Grigoraș, G. Murnu, T. Crudu, L. Bodnărescu, G. Tutoveanu, I.A.Candrea, V. Gherasim, N.N. Tăutu ș.a. În ea a publicat I.E. Torouțiu: „Carmen Sylva în literatura română (18431916) - Generalități - poezie, proză, romane, teatru, cugetări, studii critice, dări de seamă, concluzii” nr. 3-4, 1924; Nelly Simionovici: „Covorul - icoană din muzeul industrial din Cernăuți”; de la Bârlad trimit și li se publică poezie George Tutoveanu (Celor aleși nr. 1011/1923), G. Ponetti (Zi de vară, nr.67
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în str. Poincaré nr.3, Tipografia Mitropolitul Silvestru, director dr. E. Hotinceanu, redactor responsabil până la numărul 5 din noiembrie 1928 - Erast Carabăț, iar după aceea - Const.Tarnavschi. Cuprinde caricaturi, epigrame, versuri cu țintă către oameni politici cărora le erau destinate „cugetări celebre”, dialoguri „din auzite și nevăzute”, știri diverse, diferite „sfaturi” culese și redate din volumul „Mustul fiert” al doctorului Hotinceanu, telegrame cifrate, înțelese de oricine cunoștea mersul vremurilor, poșta redacției - adesea închipuită și tot cu iz pilduitor, uneori câte un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca Morariu. A apărut revista Urzica!! își atenționa cititorii Glasul Bucovinei din 4 martie 1927. Revista umoristică Urzica cuprinde un bogat și splendid material de literatură umoristică, actualități, glume, năzbâtii, cugetări etc. Numeroase clișee în trei și patru culori împodobesc coloanele acestei prea interesante reviste. Apare de două ori pe lună. Redacția și administrația Cernăuți, str. Trăian nr.7. Viața Bucovinei, revistă de analiză și cronică economică, socială, culturală și politică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
privințe trebuie ținut cont de ceea ce zice, în alte probleme deraiază”. 3. Alexandru Busuioceanu (1896-1961): poet, eseist, istoric al artei, elev al lui Pârvan, căruia i-a dedicat și o micromonografie: Pârvan gânditorul, București. Vezi și colecția de eseuri Ethos, Cugetarea, București, 1940. În nota comemorativă „Amintiri despre Alexandru Busuioceanu”, cf. Împotriva deznădejdii, Humanitas, București, 1992, pp. 190-194, Eliade discută mai ales valoarea poetică a operei sale. Între 1920 și 1922, Al. Busuioceanu a urmat, la Viena, cursurile de istoria artei
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
seamă”; pentru 1 9 7 6 și În continuare. Vă mulțumește cordial soția mea - cât și eu - pentru fotografia casei din Fălticeni În care au locuit membrii familiei Ion TeodorescuBroșteni. Cred că cunoașteți cele scrise de Lucian Predescu În „Enciclopedia Cugetarea” . Totuși vă reproduc aici cele scrise despre socrul meu (În pag. următoare). Cordiale salutări și gânduri bune C. Motaș și D-na Ștefana Motaș </citation> <citation author=”MOTAȘ Constantin” loc=”29 Bd. G. Marinescu 7035 Bucarest” data=”Nedatată (Aprox. 10
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
știu cum merge colaborarea dvs. la Monitorul, despre ce mai scrieți... Nu vă Întreb prea multe, căci asta ar cere osteneala unei scrisori ample, deși vă spun sincer că mă interesează deosebit activitatea dvs. A fost genială trimiterea la Enciclopedia „Cugetarea”, unde cred că am depistat cu ce frați Naum a călătorit În tren E. Lovinescu. La Început, mă Întrebam dacă nu cumva Andrei Naum, tatăl poetului, pomenit și el În agendă, are vreun frate. Dar, datorită dvs., pista asta a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lipsa de seriozitate. Învinuirile de batjocoră a celor sfinte și altele sunt cu totul gratuite. Între toate învinuirile ce se aduc în general și vag masoneriei este însă ceva: masoneria franceză a "Marelui Orient" a proclamat de câteva decenii libera cugetare și s-a amestecat în politică: de aceea masoneria engleză și cea americană o socotesc eretică și trădătoare a principiilor de bază ale ordinului, care sunt credința în Dumnezeu și abținerea de la discuțiile politice și dogmatice. [PAGINI IZOLATE] TEME* Ieși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l-au obligat pe autor să reia o serie de impresii iar o serie de informații nu au putut să fie verificate. Ultimele pagini din manuscris au fost scrise de Bogdan Rădășanu, fiul acestuia. Autorul și-a notat amintirile și cugetările într-un caiet standard, doar pe pagina impară, pe 172 de file, cu cerneală albastră. Pe ultimele pagini, redactate de fiul său, sunt făcute adnotările acestuia și sunt lipite o serie de decupaje din presă, cu anunțuri funerare de la decesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
hârtie sau în public? Ai curajul de a fi nebun în numele artei? Cum se manifestă la tine această stare? Ce ai face nebunesc pentru artă? Cât pierde arta prin conformismul artistului care se raportează la social, la conveniențe? O veche cugetare spune că "Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înțeleptul cu prezentul". Tu, văd, mă pui la grea încercare. Nebunia în artă face și ea parte din prejudecata multora care, ratând, fie viața, fie opera, au dat-o, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pornit această carte. Le mulțumesc tuturor colaboratorilor mei care m-au ajutat la apariția ei: părintelui Dumitru Costan, care a realizat culegerea computerizată, doamnei directoare a editurii, Nina Chiricheș și tuturor celorlalți. În continuare voi scrie câteva cântece, poezii și cugetări pe care le-am cules, unele de la Biserica Ortodoxă din Israel, altele de la Biserica Ortodoxă din Felix când eram la tratament și altele le-am auzit de la semeni de-ai noștri. Fie bune, fie rele, Dumnezeu să ne ierte pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Rai! (Acest mesaj din această Sfântă Biserică este transmis de către slujitorii ei către cei care poposesc În corabia Bisericii Vovideni - Botoșani) Cu această poezie Închei propriile mele poezii. Sper că v-au plăcut sau măcar v-au dat de gândit(cugetare) iar dacă nu au fost pe măsura așteptărilor, vă rog, iertați-mă. În continuare voi mai scrie câteva poezii, cântece auzite de la tatăl meu prin anii 1948, 1950, când eram copil. Mie mi-a fost de mare ajutor În toată
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Fără să pomenească despre nașterea Pruncului Iisus? Sau Mama Pruncului. Au transformat după inimă și mintea care o au. Nu se poate așa. Păi ce fel de Creștini mai suntem și ce-nvățăm urmașii noștri! Deci ne trebuie atenție și cugetare să nu-L supărăm pe Pruncul Iisus și Dumnezeu! Că doar e ziua Lui! Nu e ziua boierilor, că nus acasă... nici iepuraș ca la vânat. Să ne Întoarcem la adevăr! Din familie pornesc toate! Dacă noi părinții nu ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de către aga Anastasie Panu. Documentul relevă „neorînduielile și sumețiile ce s-au pus în ivală la alegerea de deputat a ținutului Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Teodor Manea mă îndemna să-mi aleg o carte, lucru pe care-l făceam imediat, fără ezitări ipocrite. Așa m-am ales cu aproape toate romanele lui Jules Verne, câte apăruseră atunci în românește, în seria cu coperți alb-albastre de la Cugetarea, cu minunata carte a suedezei Selma Lagerlöf despre călătoria lui Nils Holgerson pe spatele gâștii sălbatice, cu Emil și detectivii a lui Erich Kästner, cu Cei trei muschetari și cu multe alte cărți de căpătâi ale vârstei de atunci. Este
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care o dezbătuse într-un studiu precedent. Comentariul său este acum de orientare stilistică și pune accent pe modul de constituire a monologului dramatic, subliniind faptul că "prospețimea și ineditul monologului" rezultă din "combinarea rafinată a registrelor imaginarului, afectivității și cugetării". Pentru a concluziona că "monologul romantic eminescian este dramatic, iar ființa care-l exprimă are conștiința celorlalte instanțe enunțătoare" și îl găsim "în primul rând în poezia cosmică și mitologică, dar și în poezia iubirii". În fine, în capitolul Imaginar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
îl găsim "în primul rând în poezia cosmică și mitologică, dar și în poezia iubirii". În fine, în capitolul Imaginar și fantascientate, exegetul urmărește "ironia romantică" din poezia lui Eminescu, un bun exemplu, pentru ilustrarea acestei atitudini, aflând-o în Cugetările Sărmanului Dionis. Și de data aceasta predominante sunt observațiile stilistice ("cuvintele sunt desemnări și reprezentări, nuclee ce leagă, după un cod, realul și imaginarul"), oprindu-se, de asemenea asupra "psihismului eminescian" dar și asupra lecturii ca un "triumf" și "magie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eminescian". Și, în continuare:" În cazurile când Eminescu "inovează" stricto sensu, plăsmuirile lui sunt firești, nu prezintă nici o "stridență", iar posteritatea avea să le confirme, validând, dacă nu cuvântul, atunci cel puțin procedeul derivativ folosit de poet". Așa, bunăoară, în Cugetările sărmanului Dionis, scrie:"heinizând duios la lună". Verbul a heiniza derivă din numele poetului romantic german Heine, căruia îi adaugă sufixul -iza, ce vrea să însemne că scrie în maniera acestuia, formulă de exprimare ce ajunge ulterior a fi extrem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]