3,786 matches
-
la Bonțida, în Someșul Mic . Cursurile de apă, în formă de evantai se adună din hotarul satului, urmând direcția nord - est și unindu-se spre Suatu cu alti afluenți, continuând direcția spre podul Ghirișului, Căianu, Gădălin și Bonțida. Linia de cumpănă dintre bazinul Someșului și Arieșului se situează pe hotarul satului Aruncuta, mai precis pe aliniamentul Țigla Frații - Dealul Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
care înseamnă loc cu vegetație forestieră. Terenul din valea Bisericii era, într-adevăr, cu vegetație forestieră. Satul Leu a dat și numele Câmpului Leu - Rotunda din Câmpia Olteniei. Așezarea este străbătută de văi seci, pe teritoriul satului Leu aflându-se Cumpăna apelor dintre Olt și Jiu. Altitudinea maximă este 160 m. Este atestat documentar după domnia lui Mihai Viteazul. Populația, la data prezentă este de 5300 de locuitori. Ocupația locuitorilor - agricultura, creșterea animalelor, iar în ultimul timp, comerțul. Satul Zănoaga, este
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
Stâlpu și Coteni. În 1931, comuna avea în compunere satele Chirculești, Iepurești și Vasile Epurescu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Mihăilești, apoi (după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. Satul Vasile Epurescu a luat în 1964 denumirea de "Cumpăna". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov. Comuna Gorneni a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Iepurești; tot atunci, au fost desființate satele Chița (comasat cu Gorneni) și Cumpăna (comasat cu Valter Mărăcineanu). În 1981, o reorganizare
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
Vasile Epurescu a luat în 1964 denumirea de "Cumpăna". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov. Comuna Gorneni a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Iepurești; tot atunci, au fost desființate satele Chița (comasat cu Gorneni) și Cumpăna (comasat cu Valter Mărăcineanu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Iepurești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
în forma unui porumbel, "Sfânta Evanghelie" și Protopărinții neamului românesc - având spre nord un grup de credincioși călăuziți de Sfântul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredincioși care primesc dojana lui Moise. În registrul al patrulea, la mijloc, apare "cumpăna" care cântarește faptele bune și pe cele rele, lupta dintre îngeri și demoni pentru suflete; în zona de nord raiul, iar în cea de sud iadul. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie și bogata imaginație creatoare a realizatorilor
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
cu care prilej a donat un frumos policandru care se găsește și astăzi în biserică. Rășinariul (""așa cum este"" - Nicolae Iorga) se înscrie în ierarhia satelor românești din Ardeal, care este în mare parte o istorie de "sate și preoți". La cumpăna veacurilor, deși vremurile au fost grele, comuna a știut să-și păstreze coloratura sa proprie, reușind să-și mențină tradițiile. Troițele - monumente istorice, sunt opera unor ""meșteri"" pictori care au participat și la pictura bisericii Sf. Paraschiva (ridicată între 1758-1785
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula. Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologica a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limită nordică o formează cumpănă de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limită sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezintă sub forma unor dealuri care au înălțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limită nordică o formează cumpănă de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limită sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezintă sub forma unor dealuri care au înălțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m) cu structura monoclinala, rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontalo-litorale cu vai în general largi
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
ale nașterilor / morților: "Greul, cățelul-pământului se simte pe el însuși ca o apăsare și răzbit de propria sa greutate, începe să latre în hohotul unei inimi. Aici era zborul, aici fusese căderea, nemișcarea doarme la mijloc ca o fântână cu cumpănă. Aud un cal galopând rar, ca un orologiu din veac în veac, aud respirația unui nor de demult, aud foșnetul coasei unui demon în iarba stelelor. Departe, la margini de margini, unde nu mai este nimic, unde inima mea nu
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
mișcarea "Voința Poporului" și de gândirea revoluționară a lui Tkacev, decât de cea a lui Karl Marx și a lui Friedrich Engels, teoreticienii marxismului. Tinerii bolșevici, precum erau Stalin și Buharin, îl considerau pe Lenin conducătorul lor de drept. La cumpăna secolelor, Rusia a căpătat libertate de mișcare în Asia datorită alianței cu Franța, ca și datorită tot mai marii rivalități dintre Anglia și Germania. Țarul Nicolae al II-lea nu a reușit să coordoneze un plan coerent pentru politica față de
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
numită "Aspirantură", stadiu pe care îl parcurge într-un singur an și la sfârșitul căruia prezintă o lucrare de estetică cu o temă despre imaginea artistică. Gânditor de stânga, membru al Partidului Comunist Român și activist al Comitetului Central la cumpăna anilor '50-'60, a fost unul dintre puținii teoreticieni „luminați" ai stângii, care au jucat un rol important în modelarea câmpului intelectual românesc. În 1956 devine instructor al CC, la Sectorul de Artă la Secția de Știință și Cultură, iar
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului Luncavăț; Din Vaideeni, două drumuri de plai, cu acces la stani, constituie trasee turistice de intrare, dinspre sud, în masivele Căpățâna și Parâng. Unul se desfășoară pe cumpănă apelor dinspre răsărit și urmează traseul Dealul Mare-Frăsinet-Jariștea-Cârciuma lui Dincă-cabana Vârful Roman-Vârful Ursu, de unde se desprinde drumul de picior spre Groapă Mălăii, Dârjala și spre cabană și stana Piatră Roșie. Al doilea drum, cel de pe cumpănă apelor dinspre apus, urmează
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Unul se desfășoară pe cumpănă apelor dinspre răsărit și urmează traseul Dealul Mare-Frăsinet-Jariștea-Cârciuma lui Dincă-cabana Vârful Roman-Vârful Ursu, de unde se desprinde drumul de picior spre Groapă Mălăii, Dârjala și spre cabană și stana Piatră Roșie. Al doilea drum, cel de pe cumpănă apelor dinspre apus, urmează traseul Dealul Capela-Fântâna din plai-Comanda-Izvorul cumpenelor-Marginea Găuriciu-Cășeria-Coasta lacurilor-Vârful Nedei-Târnovu-Curmătura Oltețului-cabana Obârșia Lotrului- Lacul Gâlcescu. • Muzee: NU • Manifestări, evenimente etnofolclorice, târguri: Evenimentul Dată și periodicitate Festivalul de folclor păstoresc “Învârtita Dorului” Anual, în ultimă duminică a lunii
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
privea pe Ioan ca pe un prooroc și se temea și de el căci știa că este bărbat drept și sfânt, relatează Marcu. Același evanghelist arată ca uneori Irod îl ocrotea și, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neștiind ce să facă; și îl asculta cu plăcere. Totuși, când Irod își prăznuia ziua dând un ospăț boierilor săi, mai-marilor oștii și fruntașilor Galileii, fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat, și a plăcut lui Irod și oaspeților
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
din Perinth (Perinthus, azi Marmaraereğlisi, Turcia), pentru a-l învăța arta și problemele războiului, ca și meseria de soldat. Apoi îl trimise în Macedonia; deținând funcția de regent, Alexandru are sarcina de a menține loialitatea poporului în aceste momente de cumpănă pentru rege. Înconjurat de consilieri experimentați precum Antipater, învață modul de funcționare a statului și se pregătește pentru a conduce o națiune. Tânărul regent primește mai întâi la Pella, Macedonia, o solie a perșilor, care doreau să rezolve în mod
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
iudaică, creștină și musulmană. Ca număr de populație (850,000 locuitori) și ca arie (12,500 hectare) ul este în zilele noastre cel mai mare oraș din Israel și din regiunea Palestinei istorice. Ierusalimul este situat în Munții Iudeei, pe cumpăna apelor a Palestinei de la vest de Iordan, dintre Marea Mediterană și Marea Moartă, la o altitudine de 570-857 metri deasupra nivelului mării. Oraș cu o zbuciumată istorie antică și medievală, Ierusalimul s-a extins din a doua jumătate a secolului al
Ierusalim () [Corola-website/Science/297829_a_299158]
-
oscilând între romantism voluptuos și mămoșenie forțată. Ea aduce oală cu borș la restaurant, îi promite lui Marian o căsnicie împlinită, este misterioasă și capricioasa, cerând să nu mai fie sunata insistent și reprezintă atât motivația, cât și punctul de cumpănă al bărbatului: Porecla ei, Barcelona, vine de la faptul că s-a culcat cu toți membrii echipei de fotbal. Poziționarea temporară a acțiunilor din film este ambigua, posibil și din cauza circumstanțelor de producție. Și totuși, un film pornit de la o poveste
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
trebuie să ajungă să vorbească, în fapt, despre cunoaștere, adevăr și știință. Pornind de la respingerea conceptului de idei înnăscute - în descendența lui John Locke -, bazându-se pe ideea că senzațiile stau la baza ideilor noastre, Destutt de Tracy propunea, la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, o nouă știință a ideilor, care să stea la baza tuturor științelor, o ideologie. Gânditorul francez își imagina că o investigare rațională a ideilor, eliberată de prejudecăți religioase și metafizice, ar
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești si Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principală a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
sensul modern al termenului abia în secolul al XIX-lea, remarcându-se o serie de heraldiști ca: Gheorghe Asachi, Gheorghe Șeulescu, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, precum și reputați istorici ca Bogdan Petriceicu Hașdeu, V. A. Urechia sau Dimitrie A. Sturdza. La cumpăna dintre secolul al XIX-lea și al XX-lea ăși desfășoară activitatea heraldiștii: Octav George Lecca (1881-1957), Ștefan Dimitrie Grecianu (1825-1908) și Petre Vasiliu-Năsturel. După Marea Unire, heraldica a beneficiat de un nou impuls prin înființarea în 1921 a Comisiei
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Schlesak, cu transpuneri de , Cosmin Dragoste și de D. Schlezak) Antologii în limba română: 1980 - Caitetul debutanților, Albatros, Bucureöti 1994 - Agora, editat de orașul Blois/Franța 1999 - Antologia poeziei românești moderne de la origini pînă azi, ed. Paralelă 45, 1999 - La cumpăna de milenii, Carnetele Observator-Munchen. 2001 - Caiete Internaționale de poezie, Norcross UȘA. 2002 - Convorbiri Literare, Antologie. 2004 - Poeții revistei “Echinox”, Antologie (1968-2003), Ion Pop, ed. Dacia, Cluj. 2005 - Laurențiu Ulici, Antologia poeților tineri 1978-82, ed. Muzeul literaturii române, 2007 - Apoziția, München
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă cu pene, fânar, două cotețe de porci
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură cu grajd și colniță, cămară, colnă, cotețe, poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de brad împletite vertical), fântână cu cumpănă. Specifică zonei Maramureșului în sec. XVII-XVIII este gospodăria cu curte dublă (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alcătuită din tindă, cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă și prisacă, pereți de lemn netencuiți în interior, cuptor cu „prichici” (ramă masivă
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
lemn, decorată, care mărginește vatra), fântână cu roată, poartă înaltă, sculptată (în curtea casei) și gard de nuiele, colnă pentru mijloacele de transport, șură cu două grajduri, fânar cu acoperiș fix, fânar cu acoperiș mobil, coteț de porci, fântână cu cumpănă, coștei de porumb. Standarul locunței din gospodăriile țărănești a crescut la sfârșitul secolului XX atât prin inventarul îmbogățit cu mobilier de fabrică, telefon mobil, televizor color, mașină de spălat și nu de multe ori apă curentă adusă de pompă de la
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]