3,776 matches
-
în centrul atenției dimensiunea temporală atunci când Leonida își întreabă consoarta: Trebuie să fie târziu, Mițule; ne culcăm? Dar cea care domnește și stăpânește tărâmul realității este Efimița; ea se scoală și se uită la ceas. Douăspce trecute este ora de cumpănă între emisfera veghii și cea a somnului. Leonida pare a tânji după siguranța timpului real, amețit de viteza celui iluzoriu - Vezi dumneata cum trece vreme cu vorba -, în timp ce Efimița dorește să mai întârzie sub fascinația iluziei - Ei! Cum le spui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a revitaliza teoria sistemică pentru perioada post-Război Rece. Totuși, în acest sens, ei trebuie să abordeze critic ceea ce s-a transformat în asumpții teoretice adânc înrădăcinate, și să gândească în spirit creativ la traiectoria generală a schimbării politice internaționale la cumpănă de veac. Capitolul 3 Politica externă germană după Războiul Rece Reunificarea Germaniei a fost una dintre cele mai uimitoare manifestări ale schimbărilor din ordinea europeană asociate cu sfârșitul Războiului Rece. Probabil că mai mult decât oricare altul, acest eveniment a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
restituiri, București, 1996; Așteptând... Pagini de jurnal, Cluj-Napoca - Oradea, 1997; Însemnări de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din Banat, București, 1943; Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănățean, introd. edit., Timișoara, 1974. Repere bibliografice: G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893; Ion Simionescu, Minuni etnice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
și noi, cei care i-am votat pe cei care ne trimit acum înapoi în codru. Cum intri, pe dreapta! 2011 6 ianuarie 2011 Anul acesta, asemeni tristei majoritați a concetățenilor mei (peste 80%, se pare), am stat acasă "la cumpăna dintre ani", nu neapărat din motive de Boc, ci, mai ales, sătul de țopenia agresivă, de bucatele standardizate și de zgomotul infernal cu care stabilimentele de restaurare a ... acidului excesiv din stomacurile noastre ne-au obișnuit de atâția ani. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
va marca fără tăgadă percepția personalistă și soteriologică pe care românii, în general comozi și lipsiți de fermitate civică, o vor construi la adresa "Salvatorului". Această percepție, că șeful statului trebuie să asume rolul de a salva națiunea în momente de cumpănă și că, la rigoare, e problema lui cum reușește să modernizeze țara, va rămâne de neșters în memoria colectivă și va constitui baza fragilă a legitimității psihologice a tuturor regimurilor autoritariste care s-au succedat, în forme și dozaje diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Întreaga după-amiază, până noaptea târziu, la o zonă din partea inferioară a frescei: războinicii care, lângă montantul din stânga al ușii turnului, așteptau călare ocazia de a intra În luptă, deși unul dintre ei o luase Înaintea Întregii cete, cu lancea În cumpănă, atacând de unul singur un grup de lănci pictate ceva mai la stânga, unde pe tencuiala peretelui nu se vedea decât schița În cărbune, negru pe alb, a siluetelor confuze care, În pictura terminată, aveau să fie avangarda unei oști. Modul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cele trei tablouri pe lemn din tripticul consacrat bătăliei de la San Romano: cel de la Luvru. Acolo, ravagiile timpului estompaseră contururi și imprimaseră o modernitate insolită scenei originare, transformând ceea ce la Început erau cinci cavaleri călare, cu tot atâtea lănci În cumpănă, Într-o secvență de o extraordinară mișcare, ca și cum avea un singur personaj, a cărui Înaintare era descompusă vizual: un anunț uimitor al distorsiunilor În timp ale lui Duchamp și ale futuriștilor ori al cronofotografiilor lui Marey. În tabloul lui Uccello
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
romanelor sale. Personajele de prim-plan presimt, de altfel, că faptele și gesturile lor nu își pot recâștiga sensul, coerența în afara unui trecut insinuat, pe căi obscure, în existența lor, marcându-le viața. De aceea sunt ispitite, în clipe de cumpănă, să se întoarcă spre obârșii, pentru a regăsi, pe firul generațiilor, punctul nevralgic care le-ar putea, în cele din urmă, justifica. Călătoria lor în timp e subiectivă și urmează meandrele unei imprevizibile memorii afective, care îngăduie evocării să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
nu doar religia. Teritoriul laic Își produce - uneori cu o risipă de energie și chiar de imaginație - propriile mecanisme anti-suicidare. Pentru filozofia morală, sinuciderea a fost Întotdeauna mai mult decât o piatră de Încercare - a fost creatoarea unor momente de cumpănă care s-au aflat la originea atâtor polemici incendiare. Prin raportarea la ea s-au selectat „tradiționaliștii” - adică supușii dogmei -, cei care cereau, când doar imperativ, când de-a dreptul isteric, supunerea În fața Legii și, pe de altă parte, În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe perechi). 6. Deprinderi sportive elementare Cu specific de atletism (alergarea de durată în tempo moderat, alergarea de viteză cu start din picioare, săritură în lungime cu elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță). Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol, semisfoara, podul de jos, stând pe omoplați, rulare laterală, rulare pe abdomen și piept, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit). Specifice jocurilor sportive (pasarea și prinderea mingii cu două mâini de pe loc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la piept, pe umăr, individual). 6. Deprinderi sportive elementare Cu specific de atletism (alergarea de durată, alergarea de viteză cu start din picioare, săritură în lungime cu elan aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță). Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol, semisfoara, podul de jos, stând pe omoplați, rulare laterală, rulare pe abdomen și piept, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, rostogolire înainte din depărtat în ghemuit, rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de durată în tempo moderat cu start din picioare; alergarea de viteză cu start din picioare, săritură în lungime cu elan, procedeul ghemuit, săritura în înălțime cu pășire, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță). Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un picior, sfoara, podul de sus cu sprijin, stând pe omoplați, rulare pe spate, rostogolire înainte din depărtat în ghemuit; rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat). Specifice jocurilor sportive (pasarea și prinderea mingii cu două mâini din deplasare, pasarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Specifice atletismului (alergare de rezistență în tempo moderat cu start din picioare, alergare de viteză cu start de jos, săritura în lungime cu elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță, săritură în înălțime cu pășire). Specifice gimnasticii: acrobatice (cumpănă pe un picior, semisfoara, podul de sus cu sprijin, stând pe omoplați, rulări, rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit, rostogolire înainte din depărtat în ghemuit, rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat); ritmice sportive (balansări de brațe, variații de pași, întoarceri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer: exerciții pregătitoare; fazele săriturii (elanul, bătaia-desprinderea, zborul și aterizarea). 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării”; Aruncarea mingii de oină de pe loc la distanță. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente statice: cumpăna pe un genunchi și pe un picior; semisfoara și sfoara (fete); podul de jos; stând pe omoplați; stând pe cap (băieți); stând pe mâini cu sprijin. Elemente dinamice: rulări înapoi; rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit; rostogolire înapoi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aer Săritura cu bătaie în zonă precizată Săritura în înălțime prin pășire 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării” Aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente statice: cumpăna pe un picior; podul de jos (băieți) și de sus (fete); stând pe mâini; Elemente dinamice: rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în depărtat și din depărtat în ghemuit; răsturnare lentă înainte și înapoi (fete); roata laterală; stând pe mâini
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
practic, viitorul, deoarece fiii erau cei care urmau să aibă grijă de părinți. În cazul eunucului, ca și în cazul văduvei fără fii, exista riscul de a nu avea pe nimeni care să aibă grijă de ei în vremuri de cumpănă. De aceea, cine avea fii, avea brațe pentru muncă și sprijin la bătrânețe. Să fii eunuc, însă, însemna să nu ai viitor, căci nimeni nu ar fi avut grijă de tine, așa cum s-ar putea întâmpla și în casele persoanelor
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
la natura originară reușește să-i restituie puritatea și candoarea genuină. Erosul stă întotdeauna sub semnul clipei de grație și al sărbătorescului, tensiunea lirică provenind nu din incompatibilități și dileme, ci din plenitudinea sentimentului, din împărtășirea-părtășie. Fără să așeze în cumpănă acest lirism al celebrărilor, timpul „trădător”, toamna (agent melancolizant) și „ora plecării” din satul natal adaugă un spor de gravitate și de fior elegiac. În pofida unor clișee la modă în poezia tributară patriotismului de paradă („plai mioritic”, „sfântă Țară”), tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
natale, Timișoara, 1989; Dor albastru, Sibiu, 1991; Presa literară românească arădeană și Marea Unire, Arad, 1993; Viorile luminii, Baia Mare, 1993; Privighetorile timpului, Arad, 1995; Scriitori români în corespondență, I, Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă de noapte, București, 1999; Versuri, Arad, 2001; Scriitori români în actualitate, Arad, 2003. Repere bibliografice: Domițian Cesereanu, „Ora plecării”, TR, 1982, 49; Gh. Bulgăr, „Scriitori tribuniști din perioada arădeană”, AST, 1983, 10; Eugen Simion, Iulian Negrilă, ST, 1985, 3; G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
din secolul al XVIII-lea, precum Raimondo de Montecuccoli și Sebastien La Prestre de Vauban, principalul strateg al regelui Ludovic al XIV-lea și creator al sistemului francez de fortificații, Încă funcțional la Începutul secolului XX (Moran, 2002). Momentul de cumpănă În dezvoltarea strategiei ca teorie militară modernă Îl constituie epoca războaielor napoleoniene. În această perioadă, se conturează primele eforturi de a explica succesele sau insuccesele militare dintr-o perspectivă riguros teoretică, În special datorită lui Carl von Clausewitz (Despre război
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ultimilor ani dispusă cronologic), în parte încredințate chiar de autor lui Andrei Scrima („manuscrisul Scrima”, orânduit după afinități tematice) la plecarea acestuia în India, spre a fi trecute clandestin peste graniță - a rămas multă vreme incertă, fiind clarificată abia spre cumpăna dintre milenii. În 1993 Academia Română îl va desemna pe scriitor membru post-mortem. Cele dintâi volume ale lui V. - Poezii și Din Țara Zimbrului și alte poezii -, îndatorate profund lui Al. Vlahuță și lui George Coșbuc, sintetizează caracterele liricii sămănătoriste și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Scrisul bănățean”, „Tribuna” ș.a.), tipărește numeroase cărți. Ține conferințe la Radio și în provincie, devine membru corespondent al Academiei Române, călătorește în țară și peste hotare, ajungând o personalitate literară oficială, prezentă și în manuale. În versurile volumului de debut, Chemarea cumpenelor (1937), sunt vizibile două atitudini lirice: fascinația în fața naturii și a muncii agreste; dezolarea profundă, revolta celor umili și săraci. O expresie necizelată, dar viguroasă, rod al exaltării și furiei, definește mai degrabă un temperament decât un artist. La polul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Kalidasa, Eschil, Aristofan, Ovidiu, Omar Khayyam, Pușkin, Gogol, Gorki, Alexei Tolstoi ș.a. Unele dintre scrierile în proză ale lui C. au fost traduse în limbile franceză, rusă, italiană, germană, chineză ș.a., fiind tipărite în țară sau peste hotare. SCRIERI: Chemarea cumpenelor, București, 1937; Cordun, București, 1942; ed. Iași, 1988; Prăpădul Solobodei, Iași, 1943; Avizuha, București, 1945; Focurile (în colaborare cu Magda Isanoș), București, 1945; Turmele, București, 1946; Valea hoților, București, 1948; Negura, I-II, București, 1949-1950; Temelia, București, 1951; Prin Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
eliberare, la Glasul patriei. Cei mai tineri, foarte puțini, au apucat, spre norocul lor, mica perioadă de destindere dintre 1964-1971 și, într-un fel sau altul, s-au salvat, poate chiar realizat în parte. Dar cine poate pune, într-o cumpănă egală, sacrificiul suprem al acestei categorii exterminate cu represiunea din ultimul an? Și aceasta din urmă a fost odioasă. O respingem cu toții, plini de revoltă și de indignare. Ceea ce nu ne împiedică să ne amintim și de unele fapte și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și Gabriel Liiceanu recunoște că: Noica avea un pragmatism care era departe de etică. Atunci când mai spunea: în fond, calitatea de membru de partid a devenit astăzi identică cu una de sindicalist. Deci, n-are sens să-ți pui în cumpănă o carieră pentru o gesticulație etică elementară. în concluzie, Noica avea o natură mai relaxată în privința asta 32. Poate constitui, totuși, o astfel de... relaxare etică un model de conduită ? Modelul generației intelectuale tinere? Dosarul sau cazul Noica este de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românească de la care eu (și alții) să se revendice în lucrările lor viitoare. Ca să nu plutesc total în aer, am construit această «hermeneutică a lui Mircea Eliadeă din elementele operei sale. Atât și nimic mai mult. în unele momente de cumpănă, dezgustat de multele mizerii rezervate de deceniul al nouălea, intenționa să distrugă această corespondență. S-a răzgândit până la urmă și a donat-o Bibliotecii Române. 2 Șerban Madgearu, Interviu cu dl. Adrian Marino... in: Cotidianul, 19 martie 1992. Reproducem un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]