4,322 matches
-
de Cetatea Albă între 1466-1471 și, apoi, va figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din 11 privilegii referitoare la moșii de două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cele 6 locuri în pustiu, pe care domnul le dăruie pentru întemeierea unui sat. Când se ajunge la o proprietate ceva mai consistentă, cum este o moșie de jumătate de sat, s-au dat 38 de privilegii, 21 reprezentând o cumpărătură, 12 întărirea unei proprietăți și cinci danii făcute de domn. Beneficiarii daniilor ar trebui să fie niște oameni mai puțin bogați. La 14 noiembrie 1499, domnul dăruia lui pan Duma Brudur o jumătate de sat. La 11 ianuarie 1495, primea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din același sat este dăruită lui Frunteș stolnic, alt dregător din Sfatul Domnesc, căruia i se va da încă un privilegiu la 24 ianuarie 1496. În cazul proprietăților formate dintr-un sat, s-au dat 109 privilegii, 33 confirmând o cumpărătură, 33 întărirea unei proprietăți și opt danii domnești. În trei cazuri, s-ar putea spune că e vorba de “curteni”- oșteni, dar nu de răzeși, deoarece beneficiarii sunt câte patru pentru un sat, iar dania poate să fi fost din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
București care nu aveau propriu-zis un caracter pur diplomatic, ci mai curând scopuri revendicative. Cele mai frecvente erau reclamațiile referitoare la aprovizionarea celor două magazine cu circuit închis, situate unul pe strada Dianei, celălalt pe Șoseaua Kiselev, de unde își făceau cumpărăturile diplomații străini și asimilații acestora; urmau apoi sesizările privind neregulile, apărute în sezonul rece, în alimentarea cu apă caldă, la baie și bucătărie sau privind presiunea necorespunzătoare a gazului metan și imposibilitatea de a pregăti masa sau mesele, private sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
muncii diplomatice, așa cum le simțisem la misiunile din Moscova și Helsinki. 11. Lima, capitala viceregilor Spaniei Cam la fiecare două zile ieșeam, după terminarea programului oficial, singur, la un fel de plimbare prin cartier, până la magazinul de unde ne făceam uzual cumpărăturile. Sâmbăta după masă și mai ales duminica, plecam să cunosc orașul, uneori cu tehnicienii de la Aro, alte dăți cu transportul public până în centrul Limei, care este marcat de un cadrilater în jurul căruia se află palatul prezidențial și alte instituții centrale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
interesat de bunăvoința delegaților și am constatat cu plăcere că demersul nostru era cu finalitate sigură. Recunosc că, în ceea ce mă privea, am avut un mare avantaj, conturat în ziua când tehnicienii mi-au comunicat că delegația își va face cumpărăturile sâmbătă după masă și, eventual, duminică, înainte de a pleca în provincie. M-am oferit să îi însoțesc și eu, pentru a mai cunoaște Lima. În delegație era și o doamnă, care m-a întrebat câți copii avem. După ce i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mă îmbrăcam modest pantaloni și cămașă și evitam să port în buzunare ceva voluminos care ar fi putut să dea impresia unui portmoneu doldora de bani. Aveam întotdeauna monede de mică valoare pentru plata biletului de transport sau a unor cumpărături de uz imediat. Nici în magazin nu plăteam cu bancnote de valoare mai mare cinci dolari. Când intenționam să cumpărăm ceva mai de valoare, adică depășind echivalentul a zece dolari, ne organizam să fim și noi în grup de cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
un copil sau un pitic, căci mi s-a părut că omulețul nu avea mai mult de 1,3 m. După acest episod, nu am mai fost, probabil, în atenția grupurilor de delincvenți și ne-am făcut chiar și câteva cumpărături. Înainte de sosirea curierilor, primisem o telegramă, de la conducerea ministerului, care cerea ambasadorului să solicite de urgență o audiență la ministrul afacerilor externe al Perului și " subliniind pozițiile asemănătoare ale delegațiilor română și peruană prezente la conferința de la Geneva privind armele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
reînnoisem o relație excelentă, dar care era plecat într-o minivacanță, în afara Perului. I-am lăsat numai o scrisoare în care mi-am exprimat omagiile și speranța de a ne reîntâlni, undeva, în Europa. Mi-am rezervat câteva după-amieze pentru cumpărături, cadouri cât mai ușoare pentru fiecare membru al familiei, blugii fiind cererea lor de bază încă de la plecare, din noiembrie 1988. În ultima duminică, când aveam deja biletul cumpărat pe ruta Lima-Caracas-Madrid, cei doi tehnicieni, care regretau plecarea mea, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
grupului de securiști, care deja aveau un birou la etajul al doilea, unde permanent exista cel puțin o persoană de permanență. La ambasada U.R.S.S., îi cunoșteam pe toți diplomații, fiecare îmi solicitase cel puțin o dată să îi facilitez unele cumpărături la magazinele diplomatice din vecinătatea misiunii lor diplomatice, de pe Șoseaua Kiselev. L-am preferat pe unul dintre moldovenii din schema ambasadei, solicitându-i în mod expres săptămânalul "Literatura și Arta". Când m-a condus până la ieșirea din misiune, diplomatul mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pentru a da ordinul de întemnițare a persoanei arestate, ea trebuie pusă în libertate în cel mai scurt termen sau să fie trimisă înapoi, în libertate, în țara sa. IV. Toate fondurile și materiile prime sesizate Comisiilor interaliate care fac cumpărături în Rusia pentru români, trebuie să fie imediat restituite acestor Comisii și materiile prime îndreptate cărtre România. Comisiile interaliate vor fi autorizate să cumpere în Rusia produsele și materiile prime care nu ar putea fi procurate în Basarabia și care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au declarat: „de a nu fi primit aur românesc, de la începutul războiului cu România". De altfel, Comisiunea de Armistițiu de la Spa, în protocolul său din 1 decembrie 1918, a hotărât ca sumele în aur datorate României, în virtutea contractelor financiare pentru cumpărături de cereale anterioare războiului nu vor fi cuprinse în restituirile ce trebuie să efectueze Germania în virtutea armistițiului. Germanii au declarat că depozitul aflat la Reichsbank în contul Băncii Naționale a României n-ar intra în această categorie. Puterile aliate, neprimind de la Germania nici o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai dureros, dar asta e. Eram trimis la cooperativă să cumpăr produse de bază, cum le zice acum: petrol lampant, ulei, zahăr, orez. Iar acolo se cumpăra trei sferturi pe bani și un sfert pe ouă; în plus la o cumpărătură de 15 lei, îți dădea musai și o carte de doi-trei lei sau o... jumătate de carte. Iar când erai obligat la doi lei, vânzătorul rupea o carte de patru lei în două. La șapte ani, citeam eu deja câte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu și-o trag cu Magrebini slabi la carte, însă tari în vârtute. Damezele autohtone mai pariază pe capacitățile argumentative ale sculelor noastre. Noi ne uităm la politicieni ca la niște mari comici ai ecranului, Blandiana când își face singură cumpărăturile e luată de precupețe drept cântăreață de muzică populară, iar Ducesa de Guermantes, când avea oameni ai politicului la masă, nu le îngăduia să atace alt subiect decât literatura, cu scriitorii necomentând decât trebile cetății. Așa debanaliza dânsa cele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
documentul. Însă, documentul nu oferă alte informații cu privire la mărimea orașului la acea vreme. Aproximativ în același timp, amintirea personajului numit Husul mai trăia în memoria contemporanilor: fiica sa, Mărina, fiind menționată într-un hrisov din 20 ianuarie 1495. Documentul - o cumpărătură întărită de Ștefan cel Mare - a fost menționat de episcopul Melchisedec (act păstrat între documentele Buzeștilor): „Nastea, nepoata lui Mihăilă Buzea și nepoata ei, Mărina, fata Husului” au vândut lui Neagul Dumia și fratelui său Băloș, „a patra parte din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întărește lui Ionașco Cehan siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani și Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fugit în alte țări și mănăstirile nu-i pot stăpâni; de asemenea întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La 10 martie 1638, Vasile Lupu confirma lui Ionașcu Cehan „ai lui drepți robi țigani din ispisoc de danie și cumpărătură, ce el a avut de la Barnovschie Vodă și din ispisoc de întăritură de la Alexandru Iliiaș Vodă un sălaș de țigani, numele Macovei cu femeia lui... și fii lor Bejan și Maftei și cu alți copii ai lor, cari cei țigani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al celorlalți frați ai lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În 1612 era ureadnic al Hușilor, Toader Dubău, apoi un șoltuz cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopii și oamenii scutelnici de jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Pintilie Andreescu, care donează câte un cal, Lascăr Rosetti - doi cai, D. Berea, comuna Urlați, județul Fălciu - două vaci. Deși criza persista, din primăvara anului 1877 s-a observat, însă, o îmbunătățire a echilibrului circulației monetare prin transporturile și cumpărăturile masive de produse și alte furnituri făcute de armata rusă, cu destinație frontul din Balcani. Căile ferate, de pildă, au încasat pentru transporturile oștirii rusești, în mai puțin de două luni, aproape 7.000.000 de lei. Datorită acestor transporturi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
diplomatice din America Latina îl întâlnisem peste tot statui, străzi, piețe, afișe, timbre... Înaintea plecării în Cuba îl analizasem "profesional", pentru viitoarele discuții cu localnicii din "țara de reședintă" autorități, diplomați... Lumini și umbre! La Havana, când ieșeam cu soția la cumpărături la magazinele "pe valută", ne întâlneam cu Che cu pușca în mână pe bancnotele de "tres pesos convertibles", iar când mergeam în piața " de cartier" de fructe și legume, ne zâmbea de pe bancno-ta de "tres pesos cubanos", un Che în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din urmă, s-a îndrăgostit. Mare dragoste mare, planuri de nuntă spectaculoase în care scop viitorul ginere, cu garanția viitorului socru, viitorului cumnat și viitoarei soții - toți colaboratori apreciați ai Securității - a obținut pașaport să meargă în R.F. Germania, pentru cumpărături de nuntă. Nu cunoaștem încă cine a avut această idee nefericită, deoarece atât de îndrăgostitul ginere, odată ajuns în Germania, a uitat de nuntă, de mireasă și a rămas acolo, cerând AZIL POLITIC Evenimentul s-a petrecut în anii luminĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
piezișă. 186 Nemiloasă, dușmănoasă. 187 Umbrelă. 188 Vârfuri (de munte). 189 Gesturi. 190 Paznici ai granițelor, la munte. 191 Orientare. 192 Surprize. 193 Cinci bani marele turc! (franceză) 194 Instrument muzical oriental. 195 Afacere bună. 196 Prinț. 197 Saftea (la cumpărături). 198 Prăjini. 199 Abrupt. 200 Ac. 201 Avalanșă. 202 Să încerce, să se aventureze. 203 Panglică. 204 Tari, fierte mai mult timp (franceză). 205 Am trecut pe aici. Anton Arion (franceză). 206 Vârf de munte. 207 Cartofi (germanism). 208 Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
2001: 153). Acolo, Escobar și prietenii săi găzduiau petreceri extravagante, primeau femei și intrau și ieșeau oricând doreau, pentru a merge la meciuri de fotbal (poliția bloca traficul pentru a da prioritate convoiului său de automobile), cluburi de noapte sau cumpărături. Între timp, acesta continua să își dezvolte afacerile cu narcotice și să autorizeze asasinate. Aranjamentul s-a stricat doar atunci când, în incidentul despre care am vorbit deja, guvernul a căutat să îl transfere pe Escobar la o altă închisoare. Cu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
văzută în troleibuz în fiecare dimineață la ora 8.00. Era apoi o oră când stăzile se umpleau de copii gălăgioși care alergau cu ghiozdane în spate, era apoi o oră când strada era plină de pensionari care mergeau la cumpărături, când majoritatea celorlalți erau la serviciu. Era convenabil între orele 13 și 15, schimbul I încă nu ieșise, iar schimbul II era deja pe drum spre serviciu. Seara, în crepuscul, era ora îndrăgostiților, perechi-perechi pe aleele și pe băncile din
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]