3,820 matches
-
de gestiune, adică de exploatare, financiare, excepționale; la rândul său, cash-flow-ul este generat atât de operațiuni de gestiune, cât și de operațiuni de capital (investiții, dezinvestiții, finanțări, rambursări). În al treilea rând, cash-flow-ul corectează veniturile Încasabile și cheltuielile plătibile cu decalajele Între momentul angajării și a plății acestora. Obligațiile de plată la anumite scadențe sunt decalaje favorabile, În timp ce drepturile de creanță (de Încasări) la anumite scadențe sunt decalaje nefavorabile; diferența dintre obligațiile de plată și drepturile de creanță o reprezintă nevoia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
operațiuni de gestiune, cât și de operațiuni de capital (investiții, dezinvestiții, finanțări, rambursări). În al treilea rând, cash-flow-ul corectează veniturile Încasabile și cheltuielile plătibile cu decalajele Între momentul angajării și a plății acestora. Obligațiile de plată la anumite scadențe sunt decalaje favorabile, În timp ce drepturile de creanță (de Încasări) la anumite scadențe sunt decalaje nefavorabile; diferența dintre obligațiile de plată și drepturile de creanță o reprezintă nevoia de fond de rulment care corectează potențialul veniturilor și cheltuielilor Întreprinderii de a se transforma
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rambursări). În al treilea rând, cash-flow-ul corectează veniturile Încasabile și cheltuielile plătibile cu decalajele Între momentul angajării și a plății acestora. Obligațiile de plată la anumite scadențe sunt decalaje favorabile, În timp ce drepturile de creanță (de Încasări) la anumite scadențe sunt decalaje nefavorabile; diferența dintre obligațiile de plată și drepturile de creanță o reprezintă nevoia de fond de rulment care corectează potențialul veniturilor și cheltuielilor Întreprinderii de a se transforma În lichidități. Se poate, deci, aprecia că, În materie de rezultat, cash-flow-ul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aplicarea cotei unice În impozitarea veniturilor, nu numai ale persoanelor fizice, ci și a celor juridice, prezintă avantajul de a fi un stimulent real pentru lucrători și investitori de a-și 414 spori eforturile prin muncă și investiții indispensabile recuperării decalajelor existente, mai ales, În cazul țărilor foste socialiste, dar și al altor țări mai puțin dezvoltate economic și social. Din această perspectivă, instituirea cotei unice de impozitare a veniturilor apare a fi benefică atât contribuabililor cât și societății, deoarece persoanele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cercetării sociologice, fiind abordate aproape exclusiv ,,problemele sociale”. Se uită că știința are ca scop principal producerea unor teorii. Mă refer la cercetarea academică, nu la cea departamentală. Dacă actuala orientare a cercetărilor sociologice va continua, ne putem aștepta ca decalajul teoretico-metodologic dintre sociologia românească și cea europeană - ca să nu mai vorbim de sociologia americană - să se mărească. O sumară trecere În revistă a temelor puse În discuție la secțiunile de ,,Teorie socială” (Research Network 11) și ,,Metode calitative” (Research Network
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai marcante Între G2 și G1 (adică Între generația-pivot și cea vârstnică) decât Între G2 și G3, dovadă suplimentară că există mai mult consens - mai multă Înțelegere - Între generația intermediară și cea tânără, ca urmare a discontinuității istorice evocate. Sensul decalajelor mai frecvente și totuși constante este acela că toți copiii găsesc aproape Întotdeauna că educația pe care o primesc e destul de severă, În timp ce părinții lor o estimează mereu a fi tolerantă. Nepotrivirile dintre mărturisirile copiilor și cele ale părinților reies
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
egalitate În cuplu și concretizarea acesteia În viața reală este de 10 puncte pentru tinerele femei, de 15 puncte pentru mamele lor și de 8 puncte pentru bunicile lor. În ceea ce-i privește pe bărbați, aceștia trăiesc o situație de decalaj inversă, Între o viziune mai tradițională a diviziunii sexelor și o practică mai puțin diferențiată. Atitudinile contradictorii ale femeilor și bărbaților, persistența valorilor tradiționale la ambele sexe și o anumită inerție a practicilor conjugate explică, fără Îndoială, constatarea făcută de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În educația copiilor are de departe un potențial mai mare de schimbare calitativă decât oricare alt tip de reformă educațională. Totodată, implicarea familiilor și a organizațiilor comunitare trebuie să fie considerată o parte importantă a oricărei strategii menite să micșoreze decalajul dintre elevii ce provin din categorii sociale cu venituri ridicate și elevii din categorii sociale cu venituri scăzute. La fel ca orice reformă educațională eficientă pe termen lung, integrarea și implementarea standardelor parteneriatelor trebuie să se bazeze pe nevoile și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
școlare și la testele de inteligență, ridicând o serie de Întrebări despre actul educativ și instructiv din sistemul de Învățământ. Cum ar putea școala să acționeze astfel Încât ierarhia competențelor stabilite de ea să se regăsească și În societate, Înlăturând astfel decalajul existent, și care pare să se adâncească tot mai mult? Să amintim de problematica psihotehnicii, atât de dezvoltată În secolul trecut, inclusiv În țara noastră, unde au funcționat institute de psihotehnică. Capitolul 4 („Competența socială și profesională - interferențe”) descrie dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avem în vedere perturbațiile ce pot apărea la nivelul oricărei organizații, ca urmare a desfășurării defectuoase sau ineficiente a acestei activități, implicațiile pe care le are derularea eronată a acesteia asupra bunului mers al organizației dar și efectele negative sau decalajele de performanță ce pot apărea, uneori de nerecuperat. Treptat, organizațiile au început să înțeleagă și să conștientizeze această stare de fapt și au început să arate o atenție sporită față de funcția de achiziții, acordându-i acesteia locul și rolul cuvenit
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
implicații financiare asupra organizației atât din cauza valorilor consumate pentru procurarea bunurilor (materialelor), cât și din cauza existenței și utilizării unor facilități financiare (de exemplu creditul). Trebuie menționat în acest context și costul imobilizării valorilor bănești în stocurile necesare consumului, dar și decalajele dintre momentul livrărilor și cel al plăților. Activitatea de asigurare materială este apreciată ca fiind un „centru de profit”, și nu un centru de cheltuieli, putându-se controla atât intrările, mai precis costurile, cât și ieșirile, adică veniturile, cu scopul
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
a propriei energii: psihotropele pot servi de demaror, de cârjă care să permită pacientului să-și canalizeze curajul și dinamismul în terapie. Cu condiția ca, încă de la începutul tratamentului, să se ofere o informație corectă în legătură cu efectele secundare. Este un decalaj imens între discursul estompat și efectul ricoșeu trăit la începutul tratamentului cu psihotrope. A nu juca jocul transparenței nu servește cauzei medicamentului. Este chiar cea mai bună metodă de a deturna în mod durabil, chiar definitiv, pacientul de la orice inițiativă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al., 1984; Environics Research Group, 1989; Moore, 1985). Tratamentul inegal în justiție rămâne o problemă importantă peste tot în lume, dar de mare actualitate în România, în condițiile aderării la Uniunea Europeană. În vechile state membre ale UE (Europa celor 15), decalajul dintre încrederea în poliție și în justiție este de 20 de puncte procentuale în favoarea poliției; în noile state membre UE (valul de aderare 2004), de 18 puncte procentuale; în România, decalajul este de 9 puncte procentuale (Tabelul 4). Tabelul 4
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În vechile state membre ale UE (Europa celor 15), decalajul dintre încrederea în poliție și în justiție este de 20 de puncte procentuale în favoarea poliției; în noile state membre UE (valul de aderare 2004), de 18 puncte procentuale; în România, decalajul este de 9 puncte procentuale (Tabelul 4). Tabelul 4. Ponderea încrederii în poliție și în justiție (%) (după Eurobarometrul 62, toamna 2004, 38) România % Noile state % Vechile state % Poliție 35 42 68 Justiție 26 26 48 Referitor la încrederea în justiție
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
victimală declarată diferă în funcție de mediul de rezidență (Fig. 5) și vârsta victimei (Fig. 6). Fig. 5. Victime cu vârstă de peste 7 ani, după tipul incidentului suferit, pe medii de rezidență (după Condițiile de viață ale populației din România, 2005, 79) Decalajul dintre experiența victimală declarată în mediul urban comparativ cu mediul rural este cel mai puternic evidențiat în cazul actelor de agresiune. Se observă, de altfel, că cea mai mare pondere a actelor de criminalitate se înregistrează în mediul urban, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
oficiile de calcul ale întreprinderilor nu au posibilitatea de a dezvolta atâtea aplicații cât să satisfacă toate cerințele informaționale ale utilizatorilor. Actualmente, datorită metodologiilor și instrumentelor utilizate în dezvoltarea de aplicații-program, între cerințele utilizatorilor și implementarea aplicațiilor cerute există un decalaj ce variază, în general, de la doi la cinci ani. În al doilea rând, apariția și extinderea utilizării unor echipamente puternice, pe care se poate executa programe cu o interfață prietenoasă, generalizarea limbajelor de interogare a bazelor de date, a instrumentelor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de ceea ce nu știu. În acest sens, este considerată antologică afirmația făcută de fostul director general executiv al companiei Hewlett-Packard, Lewis Platt: „Dacă firma HewlettPackard ar fi conștientă de ceea ce știe, am putea deveni de trei ori mai profitabili.” Asemenea decalaje de cunoaștere, care se regăsesc atât în cazul subiecților individuali, cât și al celor colectivi (grupuri, ansamblul organizației), pot fi încadrate tipologic conform tabelului. Întemeierea pe cunoaștere face ca în comportamentul unei organizații să fie prezente și active noi mize
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării în evoluția către societatea informațională - societatea cunoașterii, condiție a dezvoltării durabile și integrării sale europene și euroatlantice. Ar fi riscantă asumarea prejudecății că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația bazată pe cunoaștere ar constitui, pe plan național, doar o problemă de viitor, sau că ea ar reprezenta o sofisticare exagerată și, deci, dispensabilă a efortului de informatizare în curs. Sub aspect fenomenologic, mediul organizațional românesc
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
realizează și se livrează valoarea așteptată de către stakeholderii organizației. Învățarea este considerată una dintre modalitățile importante prin care se poate construi organizația bazată pe cunoaștere și pentru care liderii sectorului public au o responsabilitate foarte mare, având în vedere reducerea decalajului față de țările dezvoltate. Generarea și utilizarea cunoștințelor nu este un lucru simplu, așa cum se întâmplă cu majoritatea resurselor intangibile. Imaginea sau reputația organizației, cultura organizațională sunt doar câteva exemple de domenii în care liderii din administrația publică întâmpină dificultăți substanțiale
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza economică și financiară, estimând o funcție de reacție a politicii fiscal-bugetare. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanță guvernamentală și stabilitate politică precum și valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural. În urma rezultatelor obținute am putut analiza procesul de decizie privind politica fiscal-bugetară în România, testa constrângerile active referitoare la datoria publică în România și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitele reale - deficite structurale de 4% în 2007 și 8,9% din PIB în 2008, situate cu mult deasupra celor efective. Analiza caracterului politicii fiscal-bugetare din România indică prociclicitate accentuată arătând că România a făcut ajustări fiscale în perioadele de decalaj recesionist al PIB și a mărit excesul de cerere (epuizând spațiul fiscal) în perioadele cu decalaj expansionist, adică a mărit dezechilibrele fiscal-bugetare, accentuând persistența deficitelor bugetare ridicate. Propun analiza performanței managementului fiscal în România pe baza estimării indicatorului sold bugetar
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu mult deasupra celor efective. Analiza caracterului politicii fiscal-bugetare din România indică prociclicitate accentuată arătând că România a făcut ajustări fiscale în perioadele de decalaj recesionist al PIB și a mărit excesul de cerere (epuizând spațiul fiscal) în perioadele cu decalaj expansionist, adică a mărit dezechilibrele fiscal-bugetare, accentuând persistența deficitelor bugetare ridicate. Propun analiza performanței managementului fiscal în România pe baza estimării indicatorului sold bugetar structural, prin intermediul căruia se va evalua, în capitolele următoare, gradul de discreționarism al politicii fiscalbugetare din
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pe baza estimării indicatorului sold bugetar structural, prin intermediul căruia se va evalua, în capitolele următoare, gradul de discreționarism al politicii fiscalbugetare din România, testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție (output gap), valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural, valorile cursului de schimb și ale ratei inflației. Un alt scop al acestui capitol este cel legat de analiza gradului în care politica fiscal-bugetară a României a fost inconsecventă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetară totală poate fi descompusă astfel: OB = CPB + CAPB, (1) unde: CAPB - sold structural primar; CPB - sold ciclic. Altfel spus, modificările în componenta bugetară totală pot fi descompuse în: 1) modificări în soldul ciclic ca răspuns automat la modificările în decalajul de producție; 2) modificări în soldul structural ca răspuns al politicii fiscale discreționare. ΔOB = ΔCPB + ΔCAPB (2) AS = ΔCPB = ΔOB - ΔCAPB, (3) unde: AS - stabilizatori automați. „Stabilizatorii automați sunt unii dintre factorii care explică modificările în soldurile bugetare totale (ΔOB
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ciclică a bugetului. Componenta bugetară ciclică se determină în funcție de senzitivitatea deficitului bugetar față de fluctuațiile economice. De fapt, senzitivitatea deficitului bugetar în funcție de evoluția ciclică a economiei reprezintă variația în puncte procentuale a soldului bugetar la modificarea cu un punct procentual a decalajului de producție (output gap-ului). Componenta structurală a bugetului se obține prin scăderea componentei ciclice din componenta soldului bugetar actual, conform următoarei formule: unde: CABt - componentele structurale ale bugetului (componenta ciclică ajustată); Bt - soldul bugetar actual; BtC - componentele ciclice bugetare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]