9,167 matches
-
reproșează lipsa de interes și, bineînțeles, refuză orice apropiere de acesta. În aceste forme depresive moderate, în care semiologia depresivă este perceptibilă și chiar recunoscută de familie, dinamica ni se pare diferită de cea observată în patologiile depresive narcisiace. În depresiile pe care le-am califica drept „prevalent nevrotic”, legăturile de identificare sunt conflictuale și denunțate drept potențial patogene, câteodată de părintele însuși, ceea ce în mod subtil întărește legătura narcisiacă identitară și, în consecință, baza narcisiacă a adolescentului. Există în aceste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
le-am califica drept „prevalent nevrotic”, legăturile de identificare sunt conflictuale și denunțate drept potențial patogene, câteodată de părintele însuși, ceea ce în mod subtil întărește legătura narcisiacă identitară și, în consecință, baza narcisiacă a adolescentului. Există în aceste forme de depresie un travaliu psihic care respectă nevoile developmentale ale adolescenței. În schimb, în depresiile cu prevalență narcisiacă, legătura identitară este cea care, în general, este atacată în primul rând prin constante descalificări fie ale unuia sau ale ambilor părinți față de adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
drept potențial patogene, câteodată de părintele însuși, ceea ce în mod subtil întărește legătura narcisiacă identitară și, în consecință, baza narcisiacă a adolescentului. Există în aceste forme de depresie un travaliu psihic care respectă nevoile developmentale ale adolescenței. În schimb, în depresiile cu prevalență narcisiacă, legătura identitară este cea care, în general, este atacată în primul rând prin constante descalificări fie ale unuia sau ale ambilor părinți față de adolescent, fie invers. LOUIS - DEPRESIA CARE UNEȘTE TATĂ ȘI FIU Louis, 13 ani, prezintă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care respectă nevoile developmentale ale adolescenței. În schimb, în depresiile cu prevalență narcisiacă, legătura identitară este cea care, în general, este atacată în primul rând prin constante descalificări fie ale unuia sau ale ambilor părinți față de adolescent, fie invers. LOUIS - DEPRESIA CARE UNEȘTE TATĂ ȘI FIU Louis, 13 ani, prezintă o inhibiție relațională importantă și o stare anxio-depresivă cu numeroase aspecte fobice. Chiar de la prima consultație, dinamica familială scoate în evidență o confuzie clară între simptomele fiului și patologia tatălui: acesta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ȘI FIU Louis, 13 ani, prezintă o inhibiție relațională importantă și o stare anxio-depresivă cu numeroase aspecte fobice. Chiar de la prima consultație, dinamica familială scoate în evidență o confuzie clară între simptomele fiului și patologia tatălui: acesta a făcut o depresie destul de importantă la nașterea lui Louis, decompensare depresivă a unei organizări histerofobice. Prin timiditate, probleme cu somnul, angoase de separare, tatăl se identifică masiv cu fiul și îl aduce la consultație spre a fi „îngrijit” pentru ca acesta să nu ajungă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dragostei cât și al idealizării. Mama lui Alain a înțeles acest lucru, dar a a căutat soluția într-o manieră brutală și stângace, permițând fiului său să descopere această relație extraconjugală: sentimentul de vinovăție pe care l-a resimțit în fața depresiei fiului său a făcut-o să înceteze această relație și să se consacre acestuia. Mama lui Valérie banalizează dificultățile școlare ale fiicei sale, îi spune vorbe de mângâiere, dar Valérie nu crede în ele și le interpretează ca vorbe spuse
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai vulnerabili decât fetele la evenimentele perturbatoare care ar genera situații mai clar patologice (vezi în legătură cu acest subiect diferența băiat-fată în caz de deces parental). În orice caz, se pare că acumularea „evenimentelor de viață” constituie un factor favorizant pentru depresia din adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea schimbărilor de viață impuse adolescentului și severitatea depresiei globale. Acești autori notează în plus că „pesimismul și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caz de deces parental). În orice caz, se pare că acumularea „evenimentelor de viață” constituie un factor favorizant pentru depresia din adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea schimbărilor de viață impuse adolescentului și severitatea depresiei globale. Acești autori notează în plus că „pesimismul și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce simptoamele depresive asociate unui stres slab sunt introversia socială și lipsa stimei de sine”. Williamson și colab. (1995) au o părere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un factor favorizant pentru depresia din adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea schimbărilor de viață impuse adolescentului și severitatea depresiei globale. Acești autori notează în plus că „pesimismul și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce simptoamele depresive asociate unui stres slab sunt introversia socială și lipsa stimei de sine”. Williamson și colab. (1995) au o părere puțin diferită asupra acestei probleme. Pentru ei, adolescenții deprimați n-au trăit mai multe evenimente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
legate de propriul lor comportament (ceea ce autorii numesc „auto-induse”, ca de exemplu o ruptură sentimentală) decât la adolescenții non-deprimați. Aceste evenimente de viață apar, poate, deoarece adolescentul este deja deprimat, și ar putea fi deci mai degrabă o consecință a depresiei lor decât o cauză. Autorii constată, pe de altă parte, că printre adolescenții deprimați, cei ale căror evenimente de viață sunt „auto-induse” au scoruri ale depresiei, ale gândirii negative și ale anxietății mai scăzute decât ale celor care au trăit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul este deja deprimat, și ar putea fi deci mai degrabă o consecință a depresiei lor decât o cauză. Autorii constată, pe de altă parte, că printre adolescenții deprimați, cei ale căror evenimente de viață sunt „auto-induse” au scoruri ale depresiei, ale gândirii negative și ale anxietății mai scăzute decât ale celor care au trăit evenimente cu cauză externă. Schimbarea domiciliului familial este un eveniment frecvent și adesea este prezentat ca fiind cauza depresiei unui adolescent (Garroux și colab., 1994). Este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de viață sunt „auto-induse” au scoruri ale depresiei, ale gândirii negative și ale anxietății mai scăzute decât ale celor care au trăit evenimente cu cauză externă. Schimbarea domiciliului familial este un eveniment frecvent și adesea este prezentat ca fiind cauza depresiei unui adolescent (Garroux și colab., 1994). Este adevărat că o schimbare de domiciliu în adolescență este percepută ca ceva cu totul opus exigențelor și dorințelor developmentale: ea este în general impusă adolescentului și nu aleasă de către acesta, provoacă o pierdere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ȘI RECURENȚĂ: DATE EPIDEMIOLOGICE La adolescent, episodul depresiv major durează în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre adolescenți însănătoșindu-se după un an, dar 10% continuă să fie deprimați. Persistența episodului depresiv major este asociată gravității și vechimii depresiei constatată cu ocazia primei identificări, existenței tulburărilor co-morbide, în particular tulburări obsesiv-compulsive, evenimentelor de viață negative și disfuncțiilor neuroendocrine (Park și Goodyer, 2000). Procentul de recurență atinge 50% la un interval de 3-5 ani (Kovacs, 1996), iar indicatorii unei astfel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Studiile de urmărire arată un risc crescut de mortalitate prin sinucidere, de comportamente suicidare, de consum de substanțe, de evenimente de viață negative și mai ales de formare școlară sau profesională mediocră și de slabă adaptare socială. Continuitatea depresivă a depresiei pre-pubere apare mai puțin evidentă (vezi mai departe) chiar dacă a început să fie descris la adult un risc de tentativă de sinucidere, de tulburări bipolare și de consum de substanțe (Weissman și colab., 1999). CONTINUITATEA DEPRESIVĂ DIN COPILARIE LA ADOLESCENȚĂ
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
descris la adult un risc de tentativă de sinucidere, de tulburări bipolare și de consum de substanțe (Weissman și colab., 1999). CONTINUITATEA DEPRESIVĂ DIN COPILARIE LA ADOLESCENȚĂ Chiar dacă semiologia lor nu este strict superpozabilă celei a adolescentului sau a adultului, depresiile la copil fac de acum înainte obiectul unui consens relativ (conferința consensului, 1997; Marcelli, 1998). Totuși, evoluția pe termen lung a acestor depresii la copil rămâne în parte nesigură și dificil de evaluat, datorită rarității studiilor statistice aplicate asupra unui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DIN COPILARIE LA ADOLESCENȚĂ Chiar dacă semiologia lor nu este strict superpozabilă celei a adolescentului sau a adultului, depresiile la copil fac de acum înainte obiectul unui consens relativ (conferința consensului, 1997; Marcelli, 1998). Totuși, evoluția pe termen lung a acestor depresii la copil rămâne în parte nesigură și dificil de evaluat, datorită rarității studiilor statistice aplicate asupra unui mare număr de cazuri și a numărului mare de situații clinice posibile. Vom înțelege ușor că evoluția unui episod depresiv, chiar grav dar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
va mai repeta, la un copil de 18 luni-2 ani, poate fi sensibil diferită de evoluția episoadelor depresive secundare unor separări iterative în cadrul unor conflicte familiale repetate, ce marchează toată copilăria mică încă de la naștere. În mod identic, evoluția unei depresii anaclitice a unui bebeluș de 18 luni riscă să fie foarte diferită de evoluția unei depresii la un copil de 10-11 ani. Ținând cont de aceste rezerve, ce constatări putem face dacă ne limităm la adolescență? Printre studiile la care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
episoadelor depresive secundare unor separări iterative în cadrul unor conflicte familiale repetate, ce marchează toată copilăria mică încă de la naștere. În mod identic, evoluția unei depresii anaclitice a unui bebeluș de 18 luni riscă să fie foarte diferită de evoluția unei depresii la un copil de 10-11 ani. Ținând cont de aceste rezerve, ce constatări putem face dacă ne limităm la adolescență? Printre studiile la care se fac cel mai adesea referiri îl găsim pe cel al lui Nissen (1992). Cinci sute
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani. Ținând cont de aceste rezerve, ce constatări putem face dacă ne limităm la adolescență? Printre studiile la care se fac cel mai adesea referiri îl găsim pe cel al lui Nissen (1992). Cinci sute de copii și adolescenți cu depresie au fost studiați timp de zece ani în medie. La sfârșitul acestei perioade, cincizeci și nouă (56%) erau încă depresivi (formele de depresie mergând de la depresia numită nevrotică până la depresiile „simptomatice” și „psihopatice”); nouă (9%) au devenit schizofrenici; treisprezece (12
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adesea referiri îl găsim pe cel al lui Nissen (1992). Cinci sute de copii și adolescenți cu depresie au fost studiați timp de zece ani în medie. La sfârșitul acestei perioade, cincizeci și nouă (56%) erau încă depresivi (formele de depresie mergând de la depresia numită nevrotică până la depresiile „simptomatice” și „psihopatice”); nouă (9%) au devenit schizofrenici; treisprezece (12%) prezentau alte tulburări psihiatrice; nouă (9%) n-au putut face obiectul unei analize precise, și cincisprezece (14%) n-au prezentat la examinare nici o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
găsim pe cel al lui Nissen (1992). Cinci sute de copii și adolescenți cu depresie au fost studiați timp de zece ani în medie. La sfârșitul acestei perioade, cincizeci și nouă (56%) erau încă depresivi (formele de depresie mergând de la depresia numită nevrotică până la depresiile „simptomatice” și „psihopatice”); nouă (9%) au devenit schizofrenici; treisprezece (12%) prezentau alte tulburări psihiatrice; nouă (9%) n-au putut face obiectul unei analize precise, și cincisprezece (14%) n-au prezentat la examinare nici o manifestare psihiatrică importantă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lui Nissen (1992). Cinci sute de copii și adolescenți cu depresie au fost studiați timp de zece ani în medie. La sfârșitul acestei perioade, cincizeci și nouă (56%) erau încă depresivi (formele de depresie mergând de la depresia numită nevrotică până la depresiile „simptomatice” și „psihopatice”); nouă (9%) au devenit schizofrenici; treisprezece (12%) prezentau alte tulburări psihiatrice; nouă (9%) n-au putut face obiectul unei analize precise, și cincisprezece (14%) n-au prezentat la examinare nici o manifestare psihiatrică importantă. Din nefericire, autorul nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prezentau alte tulburări psihiatrice; nouă (9%) n-au putut face obiectul unei analize precise, și cincisprezece (14%) n-au prezentat la examinare nici o manifestare psihiatrică importantă. Din nefericire, autorul nu utilizează nici un criteriu diagnostic pentru a defini diferitele forme de depresie sau celelalte tipuri de patologie. Penot (1973) pe de altă parte, într-un important studiu asupra depresiei copilului, încearcă să urmărească evoluția diverselor sale cazuri clinice. Unii copii au fost astfel urmăriți până la adolescență. Reamintim că acest studiu a fost
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
n-au prezentat la examinare nici o manifestare psihiatrică importantă. Din nefericire, autorul nu utilizează nici un criteriu diagnostic pentru a defini diferitele forme de depresie sau celelalte tipuri de patologie. Penot (1973) pe de altă parte, într-un important studiu asupra depresiei copilului, încearcă să urmărească evoluția diverselor sale cazuri clinice. Unii copii au fost astfel urmăriți până la adolescență. Reamintim că acest studiu a fost efectuat pe un număr de șaptesprezece copii cu vârste între 5 și 11 ani prezentând o stare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diverselor sale cazuri clinice. Unii copii au fost astfel urmăriți până la adolescență. Reamintim că acest studiu a fost efectuat pe un număr de șaptesprezece copii cu vârste între 5 și 11 ani prezentând o stare depresivă gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]