6,479 matches
-
constă în senzația de materialitate, de tactilitate, de olfacție a tiparului. Bucuria este satisfacția născută din imaginea unui lucru trecut, înregistrat împotriva în-doielilor noastre, exprimând o expansiune sufletească, o trecere a omului de la o mai mică la o mai mare desăvârșire. Altfel spus, bucuria este pasiunea prin care sufletul trece la o noblețe mai mare. "Bucuria nu se învață, este individuală și se consideră adevărată dacă este și a altora" (C. Noica). Bucuria trebuie să fie rațiunea existenței noastre, să constituie
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
antropologia și terminând cu estetica și istoria artei. Se situeză la răscrucea științelor naturii cu disciplinele estetice. Frumusețea văzută ca farmec plastic obiectiv nu este cea care fixează entuziasmul. Ea este artistică, estetică, obiect al admirației, dar nu al iubirii. Desăvârșirea plastică nu provoacă iubirea. Constituind o promisiune a plăcerii, sânul este un incitator erotic major. Chiar femeile de-clară că "un piept frumos simbolizează mai mult decât întreaga feminitate". Sânii sunt considerați caracterele sexuale secundare cele mai importante. Femeia își
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
noaptea, într-o pădure sau la marginea satului, lângă un cimitir. Frica aceasta nu mă surprinde; ea este prevăzută, știută, așteptată. Ea s-a desprins din gestul meu și face parte din scenariul hotărârii mele. Ea este așteptarea înfrigurată a desăvârșirii acestui scenariu, frică dramatică, desfășurată. Spre deosebire de frica cealaltă, care nu a părăsit sfera instinctului și pe care o împărtășesc cu tot ce este animal, frica aceasta a intrat în ordinea libertății și este frica autentic umană. Ea este acompaniamentul necesar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ambele scenarii se bazează pe dispariția colectivă a instinctului libertății, pe existența popoarelor leneșe ale istoriei, care au pierdut tradiția libertății și a educării ei. Rămâne o întrebare fără răspuns cum, în condițiile extremei ei fragilități, libertatea nu dispare cu desăvârșire sau cum, în condițiile în care puterea pervertită și neconsimțirea la călăuzire sânt predominante în economia istoriei, răul nu învinge definitiv dând naștere absolutei entropii a nelibertății. Problema puterii pusă în termenii unui scenariu al puterii articulat pe o dublă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nici "scop", ci "capăt", "sfîrșit". "Sfîrșit" nu este aici defel înțeles într-un sens negativ, ca și cum o dată cu el ceva nu poate merge mai departe, nu mai funcționează și încetează. Sfârșitul (Ende) este o sfârșire (Endung) în sensul de "sfîrșire plină", desăvârșire (Vollendung). Limita și sfârșitul reprezintă acel ceva prin care ființarea începe să fie."1 Patru ani mai târziu, în studiul scris în 1939, Vom Wesen und Begriff der Physis (Despre esența și conceptul lui Physis), același lucru este reluat într-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
faptul de a fi și limită îmbracă un caracter paradoxal, în măsura în care acest raport presupune coincidența între un sfârșit și un început. Ceva trebuie mai întîi să se sfârșească, "să fie gata", să-și dobândească limita ca semn al încheierii și desăvârșirii sale, pentru ca, apoi abia, să înceapă să fie. Trebuie ca mai întîi să se sfârșească intrarea în limită, pentru ca să înceapă intrarea în ființă. Pe scurt, începutul ființei presupune sfârșitul delimitării. Cât de adevărată este pentru lumea greacă interpretarea pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asupra limitei pe care o vedem cu toții privind obiectele din jur. Privirea Atenei vede limita încă-nevăzutului, în virtutea căreia obiectul vizibil (opera) va deveni ceea ce el este. Ea privește către lucrul încheiat înainte ca acesta să înceapă să fie. Ea vede desăvârșirea care n-a fost încă săvârșită. Și de aceea, în calitatea ei de skeptomene, Atena ghidează privirea tuturor celor ce se îndeletnicesc cu facerea, cu confecționarea (și deci și cu arta) către momentul prealabil al operei, către condiția vizibilității ei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în serios, cum să-i edităm opera. Cînd o s-o faceți - ne răspunde - o să semănați cu Goethe și Hegel sfătuindu-se atent cum să-l editeze pe Hamann." Ne vorbește apoi despre Logica pe care urmează să o scrie - întru desăvârșirea sistemului propriu - o logică născută nu în jurul individualului și generalului, ci al elementului, al determinațiilor. Ne despărțim. Rămân în cameră la Andrei, mult, până către ora 12, analizîndu-ne relația, rostindu-ne rezervele, încercînd să ne circumscriem zonele de fals și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vedem moartea în lumina ei bună? Limba, care este întotdeauna mai înțeleaptă decât noi, știe să spună: "s-a săvârșit din viață", care est un fel de "s-a desăvârșit viețuind", "s-a împlinit". Orice moarte bună este forma unei desăvârșiri, a unei isprăvi cu cap și coadă. A întreba ce crezi despre moarte sună ca și cum ai întreba despre tăcerea care se așterne după o simfonie. Nu poți să crezi nimic despre ea: crezi numai despre împlinirea care a fost simfonia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lase singură. Punîndu-și galoșii, i-a răspuns: "De la cultura mare și până la lecțiile de engleză pentru ospătari, îndatoririle mele sânt aceleași." Și a plecat. Mie mi-a mărturisit că mă iubea mai mult decât pe fiul său, care trăia în "desăvîrșirea fără săvîrșire" (se călugărise), pe când de la mine mai putea spera "o ispravă culturală". Iar în preajma unei operații, dîndu-i telefon de la spital, m-a întrebat dacă aveam liniștea interioară ca să pot, până una-alta, lucra. Toate aceste gesturi, care pot fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lipsește mai întîi temeiul lui "de unde?" (de unde venim). Lipsa de proveniență pe care e așezată viața noastră Heidegger o numește "aruncare". Aruncarea exprimă ne-temeiul prin excelență: ea ne confruntă cu un rezultat a cărui explicație ni se refuză cu desăvârșire. Sîntem rezultați dintr-o aruncare ― și, ca dovadă, iată-ne, sîntem aici ―, dar nici aruncătorul și nici sensul gestului lui nu ne sânt transparente. Absența lui "de unde?" întemeiază nimicnicitatea, iar viața noastră este direct instalată pe neantul acestei explicații. Dar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în operă, furîndu-le libertatea, umilindu-i, mințind etc. etc. Așadar, printr-o simplă operație de scădere se obținea "restul populației", care reprezenta binele. După decembrie '89 s-a dovedit că acest "punct de vedere" fusese interiorizat de primii, dar cu desăvârșire ignorat de ceilalți. Cei care făcuseră răul știau ce făcuseră ― dovadă că în primele luni după decembrie "s-au dat la fund" ―, în vreme ce aceia care îl suportaseră nu-l percepuseră ca rău. A trebuit să treacă un timp până ce primii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ceea ce mai apoi s-a întîmplat. Apelul acela nu avea în el nimic sângeros; nu invita pe nimeni la răzbunare și linșaj. Tot ce își propunea era să provoace o presiune morală în vederea unei retrageri pioase. Tonul mâniei lipsea cu desăvârșire din el. Pe unii i-a contrariat mesajul lui: dacă veți avea o cădere pe gânduri și o decentă ieșire din scenă, vă vom iubi. Vă vom iubi?" Dar cum să iubești o lichea, fie ea și renunțîndă? Această virtuală
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
creionul în mână și nu a făcut să iasă din "întîlnirea cu Noica" un teanc de conspecte. Tratatele lui de ontologie (în care se află "gîndul ultim") au rămas, în timpul vieții lui, un mister pentru toată lumea. Critica filozofică lipsea cu desăvârșire, iar cea literară, cum era onest și firesc, nu putea depăși nivelul unor comentarii, aproximative și ele, la Rostirea filozofică sau la Pagini despre sufletul românesc. Pe scurt, Jurnalul de la Păltiniș era povestea unui crez, a unui mod de viață
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tresărire plăcută de familiaritate, pe cele patru gărzi de corp cu firele lor răsucite care le ies din urechi și le intră sub haină. Schițez, fără nici un succes, un zâmbet de recunoaștere către unul dintre tinerii robuști. Mă ignoră cu desăvârșire, fapt care, pentru o clipă, mă mâhnește nespus de tare, întrucît mă legănam în iluzia că se lămuriseră în privința mea și că mă acceptaseră ca pe un tip OK. Ei bine, nici vorbă, sânt hieratici la culme, nici un mușchi nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și problemele noastre. În 1994, ca să aflu ce se petrecea în imediata noastră vecinătate, cu războiul din Iugoslavia, trebuia să ajung la Paris. Atrocități fără nume aveau loc la două-trei sute de kilometri de noi, dar românii le ignorau cu desăvârșire pentru că pur și simplu nu îi privea. A trebuit să apară episodul Kosovo, în care România s-a implicat direct și în jurul căruia pasiunile intelectualilor s-au dezlănțuit, pentru a afla, opt ani mai târziu, prin ce infern trecuseră populațiile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
putem proba, cumcă autorul adecă ar fi învățat în școli nemțești; apoi neci ni place, neci avem timpul de-a ne ocupa cu secături și greșeli de virgulă, pe cari timpul și școalele românești ale viitoriului le vor șterge cu desăvârșire și din grai și din scris. Eu, din partea mea, sunt mai puțin lugubru decât d-l critic și, deși țin la desființarea acelor greșeli, totuși nu văd în esistența lor deznaționalizarea noastră și corumperea poporului român. În capitolul VII autorul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obiectelor cât și prin esecuțiunea lor bună și solidă. [25 iunie 1876] JIDOVUL TALMUDIST Broșura germană de dr. Aug. Rohling (profesor în Munster) a fost tradusă în limba românească de mai mulți studenți în teologie. Ediția întîia trecându - se cu desăvârșire în timp foarte scurt, traducătorii anunță editarea din nou a broșurei. Ea va apare în zilele întîie ale lui iulie și va costa 60 cruceri v. a. Cei ce doresc a-și procura cartea se pot adresa la d-l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și liniile [pe] care să retrăgea Nekitta înspre Montenegru, voind astfel a împresura pe muntenegrini și a-i nevoi la luptă. - După o depeșă datată 31 iulie din Metkovich, lupta s-a întîmplat și Mukhtar Pașa a fost bătut cu desăvârșire la Bilek, unde au trebuit să se lupte cu o putere de 3 ori mai mare decât cea comandată de el. Turcii au pierdut în această luptă un număr însemnat de oficieri superiori; această știre a făcut o impresie dureroasă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu un martir. E drept că pentru crearea unui om mare trebuiește conlucrarea a doi factori; unul este acela al împrejurărilor, al doilea este caracterul și inteligența persoanei istorice. Aceasta a doua condiție Grigorie Ghica Voievod a îndeplinit - o cu desăvârșire. Urmărind cu înțelepciune și cumpătare binele și integritatea patriei sale, le-au menținut cu rară energie personală Pîn' la cea din urmă clipă a vieții sale. Ambasadorul austriac ce era în acea vreme în Constantinopoli s-a văzut silit a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
interne ale Germaniei)? [26 noiembrie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["PARTIDUL LIBERAL... "] Partidul liberal - constituțional din Austria a decis într-o adunare ca, fără a prejudeca forma sau cuprinsul unui alt proiect de învoire asupra bancei între Austria și Ungaria, să respingă cu desăvârșire proiectul prezentat acuma asupra acelei cestiuni. [26 noiembrie 1876] {EminescuOpIX 272} FRANCIA ["ÎN 22 NOIEMVRIE / 4 DECHEMV.... "] În 22 noiemvrie/4 DECHEMV. foaia oficială au anunțat retragerea ministeriului întreg, care va mai funcționa încă până ce mareșalul prezident va putea dispune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și început a face pași repezi înapoi. Astfel la cea din urmă dezbatere a constituției în Consiliul de Stat articolele privitoare la responsabilitatea ministerială au fost reduse la cea mai slabă espresie, cele atingătoare de restrângere suveranității sultanului șterse cu desăvârșire. Ziarul "Ittihad ", anteluptătoriul pentru reforme, a fost suspendat pe două luni. În conferență Turcia va aduce proiectul său de constituție și nimic mai mult. Am vorbit la vremea lui despre raportul lui Sadulah Bey în care se spunea despre reconstruirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în boală pe privitor. Noi se 'nțelege că nu dăm vina direcției pentru alegerea acestei piese. Avizată a susține o trupă îndestul de numeroasă, ea este silită să recurgă la piese scrise în direcția gustului public; de aceea, dezaprobând cu desăvârșire acest gen de opere dramatice, întemeiete sau pe crime comune sau pe boale trupești, recunoaștem totuși că direcția și actorii își dau toată silința, în marginele pe cari le impun nevoile teatrului românesc. {EminescuOpIX 294} II Am arătat în rândul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parte nu meritaseră prin nimic privilegiile lor, totuși oamenii domniei, răi buni cum erau, cercau a aduce în armonie interesele esclusive ale clasei dominante cu cele ale clasei muncitorilor. Acest simțământ al statului, al armoniei intereselor s-a pierdut cu desăvârșire astăzi, când statul e astfel constituit încît poate fi condus în mod unilateral de reprezentanții unei singure clase sociale, esclusive prin natura ei. Ne abținem de la o dezvoltare mai pe larg, care sub pana noastră ar deveni un studiu întreg
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, având numai dreptul de a cumpăra bunuri imobile la țară, ar lua în mâni proprietatea de mijloc, ai cărei arendași sunt deja astăzi, iar neamul românesc ar ajunge cu desăvârșire proletar. Pericolul nu este în împrejurarea că evreii ar acapara toată proprietatea, ci într-aceea că ei nu sunt - nu pot fi români, precum în genere nu sunt nici pot fi germani, englezi, franțuji, italiani. De ce să ne înșelăm de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]