4,974 matches
-
cărui viață a fost Împodobită Îndeosebi cu două dintre cele mai frumoase virtuți : smerenia și dragostea, virtuți care au caracterizat și pe Fiul lui Dumnezeu Întrupat, dorind să‑i Înflăcăreze pe ascultătorii săi și să‑i deprindă a fi cultivatori desăvârșiți ai dragostei de semeni, lansează următoarea exortație : „Prețul grâului sunt banii tăi, prețul pământurilor e argintul tău, prețul perlei e aurul tău, prețul dragostei ești tu Însuți (...) Dacă vrei să ai dragoste, caută‑te și descopere‑te”84. Tema dragostei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
privire caldă și compătimitoare. Hristos nu doar recomandă gestul sau fapta milostivă, ci mai mult, Se sălășluiește În cei care‑și Împărtășesc mutual iubirea : „De ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne Întru noi și dragostea Lui În noi este desăvârșită” (I Ioan 4, 12). În cartea biblică Facerea (cap. 18), observăm cum ospi‑ talitatea lui Avraam față de cei trei călători care‑l vizitează la stejarul Mamvri ilustrează o paradigmă recomandată de atitudine binevoitoare. Primindu‑i pe cei trei Tineri, Avraam
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fiind nehotărnicit. Pentru noi toți ei sunt paradigme ale credinței jertfelnice, ale mărturisirii neînfricate a credinței, ale răbdării neclintite În suferință, precum și ale fericitei smerenii. Pe acestea toate ei le‑au Întrupat și le‑au făcut să rodească În mod desăvârșit. Fiecare mucenic era următorul altuia, acesta al altuia, Încât muce‑ nicia s‑a perpetuat În viața și moartea a numeroși creștini din primele secole. Martirii au fost următorii cei mai fideli și mai devotați ai Mântuitorului Iisus Hristos, care mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de dușmani „nu numai o singură dată, ci pentru unii chiar și de două ori. De aceea, oricât de zeloși erau paznicii În amenințările lor, fie ele În vorbe, fie În fapte, martirii nu și‑au schimbat hotărârea pentru că «iubirea desăvârșită alungă fricaă (I Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 147 Ioan 4, 18)”180. Eusebiu de Cezareea În Istoria bisericească, ne amintește și de fericitul Potin, căruia Îi fusese Încredin‑ țată păstorirea episcopiei de Lyon, fiind atunci În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dorința sau Îngăduința lui Dumnezeu, dacă vine. Este mai bine ca momentul și locul suferinței să fie lăsate la Înțelepciunea lui Dumnezeu Care găsește pe cineva vrednic să‑l purifice sufletește ori să‑i ofere șansa pentru o credință mai desăvârșită, pentru ca și cununile cerești să fie mai strălucitoare. Ce contează este modul În care percepem acea suferință și modul În care ne pregătim s‑o valorizăm. 196 Suferința și creșterea spirituală Răbdarea durerii, a Încercărilor și a necazurilor ne forti
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
era creștină ; aceștia i‑au dat numele de Pantoleon, care În tra‑ ducere Înseamnă „cel În toate puternic ca un leu”. Copilul a fost Încredințat spre educație lui Eufrosin, medic de renume, el ajungând după puțină vreme la o cunoaștere desăvârșită a artei medicale Într‑atât Încât Împăratul Maximian, care Îi remarcase calitățile, intenționa să Îl ia la palat ca medic particular. Cum tânărul trecea În fiecare zi prin fața casei unde locuia preotul Ermolae, acesta din urmă ghicí după ținuta tânărului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
6, 6), Îndemnându‑ne astfel să intrăm În altarul inimii noastre. Rugăciunea este „produsul” gândirii și a inimii Încordate la maximum. Rugăciunea s‑ar putea defini ca efortul con‑ știent al omului de comunicare cu Dumnezeu spre o cât mai desăvârșită unire cu El. Pe scurt, ea este vorbirea sau comu‑ nicarea omului cu Dumnezeu. Ea este viața sufletului. Așa după cum trupul, dacă răsuflă Înseamnă că este viu, iar atunci când Încetează respirația Încetează și viața, așa se Întâmplă și cu sufletul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
milostivire și să se arunce la picioarele Celui Răstignit. Rugăciunea lui atrage privirea miloasă și compătimitoare a lui Dumnezeu, și‑L cheamă pe Fiul Său să Se Întrupeze În el, să‑l vindece și să‑l transfigureze până la statura bărbatului desăvârșit. X.3. Fă‑te sănătos, strigând la El ! Nu este Îndeajuns doar să conștientizăm că avem nevoie de ajutorul Lui și nici doar să intenționăm să‑L cerem, ci e imperios necesar să Începem efectiv rugăciunea intensă și fierbinte către
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
eternă reîntoarcere, cum își închipuia Nietzsche, și nici pură devenire întru devenire. Ea se desprinde de orice mecanism fizic, matematic sau metafizic. Eternitatea ține de viață, iar nu de o substanță încremenită: "Eternitatea adevărată trebuie să fie calitatea unei subiectivități desăvârșite, căci numai aceasta este total incoruptibilă și posedă dimensiunile esențiale ale caracterului inepuizabil în posibilitățile sale și libere. Dar adevărata viață nu există decât acolo unde este comuniune"38. Adică în Treime. Părintele Stăniloae deosebește, astfel, falsele eternități conceptualizate de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se produce o transformare ontologică pe care o numim îndumnezeire. Omul nu are prezent, deși, după spusa lui Eminescu, "în prezent le-avem pe toate", căci el trebuie "să moară" neîncetat, dat fiind că "n-avem în noi o viață desăvârșită, infinită". În acest sens, omul nu este un dat, ci o continuă facere, cum spun și filosofii diferenței. Prezentul iubirii este, într-adevăr, etern, după intuiția lui Eminescu, dar omul nu-l are decât murind și învingând moartea: Înseamnă a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
l'expression, adică, în limbajul gramatologiei lui Derrida, literalitate. Imaginea literalității ființei ca tăcere o găsim în insula lui Euthanasius, unde îndrăgostiții ajung "dezbrăcați", într-o lume devenită lumen, transparentă. Mircea Eliade a sesizat ambivalența insulei eminesciene, deopotrivă "cea mai desăvârșită viziune paradiziacă din literatura românească", împlinire a clipei de iubire a perechii Ieronim și Cezara, dar și tărâm al morții 173. Totuși, el înclină să accepte interpretarea călinesciană în spiritul metafizicii romantice, ca recuperare a paradisului pierdut. Dar nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
discreția care-l caracterizează, C. D. Zeletin a încercat să atragă atenția cititorilor asupra condiției sale de poet, pusă mai totdeauna în plan secund comparativ cu aceea de traducător, apreciată invariabil ca excepțională. Că d-l Zeletin este un traducător desăvârșit, atingând cotele cele mai de sus ale profesionalizării, nu mai încape nici o îndoială. Prestigiul său, în atare direcție, a fost "omologat" de mai multe premii naționale și internaționale și e suficient să le amintesc pe acelea care au încununat capodoperele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
apropii de geniul lui Caragiale, să zicem, și nu să recurgi la "inovații" și la "actualizări" forțate, cum procedează numeroși regizori și actori moderniști și postmoderniști, denaturările de acest soi arătând micime "hermeneutică". Snobismul postmodern este de un prost gust desăvârșit. Dacă judecătorii traducătorului C. D. Zeletin au înțeles ceva din forța intelectuală a traducătorului, cea a poetului le-a rămas inaccesibilă. Și, foarte probabil, nu e vina lor fiindcă C. D. Zeletin n-a fost un poet de succes în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
toate stăruințele spre a-l feri pe tânăr de cunoașterea fețelor neplăcute ale existenței. Va zidi deci palatul miraculos (în textele indice, patru astfel de clădiri), construcția izolatoare (în basme fiind o cetate, un turn ori un loc al solitudinii desăvârșite), menită să-i alcătuiască prințului o lume a plăcerii netulburate, o viață ce stagnează într-o beatitudine neîntreruptă. Măsurile se vor dovedi de prisos, căci (iarăși ca în epica populară) interdicția este ignorată, și revelațiile se produc cu ocazia unor
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
vechii și bunii săi prieteni Tudor Arghezi și Gala Galaction. Se poate spune, cu temei, că afirmarea lui Arghezi ca mare poet al epocii contemporane a început în paginile V.s., unele versuri publicate aici constituind forma inițială a câtorva poeme desăvârșite ulterior, iar altele fiind incluse în volumul Cuvinte potrivite (1927) întocmai sau cu foarte mici modificări (Rugă de seară, Drum în iarnă, Lumină lină, Inscripție pe un pahar, Mânăstire, Seara, Stihuri, Tu nu ești frumusețea, Absolutio - reintitulată în volum Binecuvântare
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
fluviului / singur în templul / singurătății” (Singurătatea). Elegiac („unul dintre puținii poeți de expresie elegiacă ai generației sale” - Mircea Bârsilă), poetul își definește oximoronic dicțiunea („Rostirea mea este aidoma unui cântec /Asemenea inimii care plânge / într-o mare de minuni” - Întuneric desăvârșit), asumându-și condiția unui „prinț al iluziei”, Don Quijote locuit de toate morile de vânt, sfâșiat între antinomii, dar și Iacob, „însetat de lumină” și „căznit de ea”. Starea cel mai frecvent cultivată este aceea de contemplație extatică a unui „domeniu
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
mai numeroase, nici nu le mai pun la socoteală). Cea mai plăcută surpriză mi-a oferit-o Însuși „preopinentul” meu, Molnár Gusztáv. După ce mi-a citit În manuscris articolul În care Îi criticam ideile, și dând dovadă de un fair-play desăvârșit, Molnár mi-a intermediat publicarea lui În două reviste din Ungaria, tocmai pentru a provoca o dezbatere intelectuală veritabilă În jurul ideilor pe care le promovează. Evident, acesta este modul În care procedează orice intelectual civilizat, fie el din România sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
evaluare mult mai fină a situației, trecând În revistă o listă Întreagă de factori care explică acțiunea românilor, dincolo de dimensiunea etnică și xenofobă. Într-o scrisoare trimisă episcopului Lemeni XE "Lemeni" , la mijlocul lunii septembrie, vicarul năsăudean dezvăluie cu o limpezime desăvârșită cauzele care au condus la Înstrăinarea grănicerilor de revoluția maghiară: Auzind militarii cum că ei nu mai stau sub sfatul oștesc de curte șHofkriegsratț, ci sub ministeriu, s-au amărât, necăjit și Întristat. Au Început a clama În gura mare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
La 40 de copii așa părintească milă arătând. În fața poporului adunat, În spațiul public, Împăratul Își joacă rolul de suveran conform unui adevărat ritual, Încărcat de semnificații ascunse În spatele unor cuvinte care ar rămâne de o banalitate și o inutilitate desăvârșite dacă nu ar reprezenta, de fapt, vehiculele purtătoare ale acestor mesaje profunde. Pe toate femeile care Îi ies În cale le Întreabă, În mod invariabil (și, pe deasupra, chiar În graiul acestora!), dacă sunt măritate, câți copii au și ce vârstă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în 1680 cu titlul Réflexions sur la miséricorde de Dieu. La ceremonia publică a călugăririi definitive, Louise nu împlinise încă treizeci de ani și avea să-și petreacă următorii treizeci și cinci de ani dând pildă lumii cu„unul dintre cele mai desăvârșite exemple de penitență pe care Dumnezeu voise să-l arate oamenilor din acea vreme“. într-una din scrierile apocrife, intitulată Les Amours du palais royal, cea care va ajunge regina Franței, Françoise d‘Aubigné, marquise de Maintenon, afirma că nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și-n același timp efectuează o deplasare în raport cu stelele apropiate. Masa sistemului planetar - mai bine de 99% este monopolizată de Soare. Știați că ... undele sonore au nevoie de un mediu pentru a se propaga ? În spațiul cosmic este o liniște desăvârșită, deoarece nu există atmosferă prin care să se propage undele; undele luminoase se propagă în spațiul cosmic? în spațiul cosmic este întuneric pentru că este vid ? Nu avem atmosferă care să reflecte lumina de la stele. 4.2 Scurt istoric asupra Sistemului
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
într-un moment pe care nu-l vom putea defini decât ca fiind în vecinătăți metafizice. Pendulul s-a oprit la un ceas ce se poate numi ca fiind al păcii și tainei în care pictorul, singur, într-o liniște desăvârșită, face o sinceră reverență în fața obiectelor nemurindu-le prin atingeri ale pânzei cu minuțioasele vârfuri de pensulă muiată în culoare. Poate, într-un fel, la Giorgio Morandi vom regăsi, privind naturile sale moarte, senti- mentul atemporalității trăit într-o cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
exaltată, luminoasă, cu tonalități de roșu, vișiniu, verde, roz la flori, galben și brunuri, până la griurile argintii ale tapetului din fundal, cu ornamente romboidale dispuse vertical, fac ca bogăția plastică să transmită privitorului starea unei bucurii temperate. Vom remarca meșteșugul desăvârșit al pictorului în coordonarea și susținerea expre- sivă a ansamblului. Deși la început, lucrarea dezvăluie tem- peramentul artistului, opțiunea sa estetică, prin- cipiile de bază pe care le va avea în vedere atunci când va gândi spațiul tabloului prin construirea structurilor
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Îmi amintesc, cu deosebit respect, anii și Întâmplările rostuite de timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese În umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului neauzit. Cu un tact desăvârșit, cu măiestria pedagogului de altadată și toate la un loc Îmbracate În aura profesionalismului, domnul profesor Florea Virgil Își punea, de aceasta dată, la o vârstă Înaintată, sufletul, zâmbetul, răbdarea, experiența anilor de dascăl, la picioarele unor micuți frumoși, plângăcioși
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
scopiri, vânduți în Europa centrală sau numit walahi, ca și poporul cei vindea (valahi= jugănari). Deci "valah" (Walahitermen german) era numele românilor vechi (Chiar și astăzi se păstrează la Tibănești numele de familie Jugănaru, în mai multe cazuri (Jugănaru Vasileun desăvârșit oier; Jugănaru Constantin, Jugănaru Ion etc), ceea ce indică descendența lor carpodacică. Expedițiile armatei romane, colonizările efectuate,au îmbogățit fondul autohton cu elemente latine. În acest sens Constantin C.Giurăescu spune că au existat". drumuri strategice populate cu coloni veniți mai
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]