6,256 matches
-
modul compozițional dialogal-conversațional își întinde hegemonia asupra tuturor celorlalte moduri de compoziție. El este cel care asigură insertarea secvențelor narative monologale (povestirea orală necesită o întrerupere a dialogului și stabilirea unor zone discursive de tranziție. Cf. schema 18). Insertarea secvențelor descriptive este supusă unor reguli comparabile și aceasta duce, cel mai adesea, la o dialogizare a procedurii descriptive (T67). Insertarea secvenței explicative și argumentative pare mai suplă, comportamentele argumentative și explicative fiind integrate mai ușor în co-construirea unui text dialogal. Pluri-gestionarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
insertarea secvențelor narative monologale (povestirea orală necesită o întrerupere a dialogului și stabilirea unor zone discursive de tranziție. Cf. schema 18). Insertarea secvențelor descriptive este supusă unor reguli comparabile și aceasta duce, cel mai adesea, la o dialogizare a procedurii descriptive (T67). Insertarea secvenței explicative și argumentative pare mai suplă, comportamentele argumentative și explicative fiind integrate mai ușor în co-construirea unui text dialogal. Pluri-gestionarea conversației are totuși consecințe asupra întinderii în general limitată a secvențelor-replici monologale. În discursurile scrise, în schimb
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
florilor, a fluturilor, a păsărilor fac din pădurea ecuatorială un loc unic în lume. Fauna forestieră este DE ASEMENEA fascinantă DAR, în anumite cazuri, va trebui să deschizi ochii.3 Putem rezuma astfel planul textului acestui discurs didactic, mai degrabă descriptiv în prima parte [1] și aproape explicativ în continuare [2], conform cu ceea ce găsim în textele numite "informative". § 1 [Introductiv] REFORMULARE INIȚIALĂ: N1 ESTE UN N2 "Pădurea ecuatorială" "ocean de frumuseți neasemuite" ANUNȚAREA PLANULUI: [1] "o vegetație luxuriantă" și [2] "proliferarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
combinațiile mai multor secvențe rezultă două tipuri de fapte: • Combinații de secvențe fie identice (de același tip), fie diferite (cazul cel mai frecvent). • În funcție de anumite modalități, un mod de compoziție apare ca dominant. Textul este atunci mai curînd narativ sau descriptiv etc., în ciuda prezenței secvențelor de alt tip. 2.1. Combinațiile de secvențe Secvențele legate intră în trei tipuri de combinații de bază: • Secvențe coordonate (succesiune): Secv. 1 + Secv. 2 + Secv. 3 + Secv. N. • Secvențe inserate (încastrare): [Secv. 1... [secv. 2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
De la dominantă la efectul "tipuri de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau dialogal. Conceptul de "dominantă", pe care-l aplicăm aici la caracterizarea globală a textelor, a fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către Bally și Jakobson. Acest concept are o mare importanță în Traité de stylistique (§ 163 și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt narative (tip secvențial narativ de inserție) în timp ce genurile epistolare (cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv de inserție). Aceste fapte de dominantă secvențială sînt legate de genurile și sub-genurile discursului care fixează relațiile ierarhice mișcătoare și mereu gata să se modifice. A spune că un text poate avea o dominantă de un tip
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
secvențial narativ de inserție) în timp ce genurile epistolare (cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv de inserție). Aceste fapte de dominantă secvențială sînt legate de genurile și sub-genurile discursului care fixează relațiile ierarhice mișcătoare și mereu gata să se modifice. A spune că un text poate avea o dominantă de un tip sau altul nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
într-o arie geografică latino-americană. Primul nume, cu consonanță spaniolă (Junín), se alflă la nord-est de Buenos Aires. Al doilea nume are consonanțe amerindiene (Tapalqué). Cu toate-acestea, în pofida caracteristicilor genului narativ al cronicii sau al faptului divers, toate urmele informative și descriptive de localizare în timp (date) și chiar în spațiu (locul exact unde s-au petrecut evenimentele) au dispărut sau au devenit nesigure. Precizările așteptate cu privire la identitatea persoanelor implicate (nume de persoane) și detaliile evenimentelor lipsesc. De fapt, în loc de un fapt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întrebări care nu și-ar avea locul într-o povestire factuală obișnuită. Configurația semantică este cea a evocării, în care M. Dominicy vede o posibilă definiție a relației cu lumea, instaurată de poezie: "Relația cu realul nu este de ordin descriptiv (cu intenția de a provoca în receptor formarea unei reprezentări mentale încă episodică), ci evocativ: asemenea cuvîntului simplu, adagiului, sau proverbului, enunțul poetic aspiră să suscite ivirea unei reprezentări prototipice, deja disponibile" (1997: 710). Bonnefoy arată tocmai această alunecare referențială
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
limbajului și științele informării și comunicării (care au ca obiect discursurile nonliterare) 1,29 pe de altă parte.. Stilisticieni și specialiști în media folosesc lingvistica ca pe un rezervor de instrumente care le permite să dea ceva mai multă precizie descriptivă instituțiilor lor de cititori. Unii se bucură de faptul că lingviștii se mulțumesc în general cu rolul de auxiliar. Din fericire, lingviști ca Dominique Maingueneau, în special în ultima sa carte despre discursul literar, denunță acest statut al unei lingvistici-cutie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Recursul la lingvistică nu este numai recursul la o utilare elementară sau, ca în structuralism, la cîteva principii de organizare foarte generale; ea constituie un adevărat instrument de investigație: acolo unde unii se mulțumeau să valideze cu noțiuni de gramatică descriptivă comună concluzii fundamentate de o simplă înțelegere subtila a textului, devine imperioasă elaborarea unor interpretări pentru a caror apariție intuiția nu ar fi fost suficientă. Ceea ce era considerat a fi un simplu auxiliar intervine chiar în construcția protocoalelor de cercetare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Liliane, VETTERS Carl (ed.) 1997: Relations anaphoriques et (in)cohérence, Amsterdam, Rodopi. NEF Frédéric 1980: "Notes pour une magmatique textuelle. Macro-actes indirects et dérivation rétroactive", Communications 32, Paris, Seuil, 183-189. NEVEU Franck 1995: "Progressions et ruptures thématiques. Aspects de la technique descriptive dans La Condition humaine", L'Information grammaticale 67, Paris, 38-41. - 1998: "Macro-syntaxe. Le problème des niveaux dtttttttttttttte l'analyse syntaxique dans La Route des Flandres", L'Information grammaticale 76, Paris, 38-41. NOËL Mireille, 1996: "Un fait de style: "Maintenant" dans
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol. I. Morfologia, Cornel Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române vol. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau În curs de apariție: Semiotica discursului narativ, Marina Mureșanu Ionescu Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Feed-back-ul probativ e constituit dintr-o întrebare sau un grup de întrebări despre ceea ce vorbitorul tocmai a spus cu scopul de a obține informații suplimentare. Punerea de întrebări duce la o mai bună înțelegere a vorbitorului pentru ca mesajul să fie descriptiv, nu evaluativ. În acest scop se vor folosi întrebările care încep cu: "Ce vreți să spuneți cu asta când spuneți..." deoarece utilizarea sintagmei "de ce" declanșează o atitudine de defensivă. Când părți din mesaj sunt insuficiente se poate folosi tatonarea de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în funcție de cultură, perioadă de timp, context. Ce sunt stereotipurile de gen? Sunt acele sisteme de convingeri și opinii consensuale referitoare la caracteristicile femeilor și bărbaților, în legătură cu trăsăturile dezirabile ale masculinității și feminității. Trăsăturile asociate femeilor și bărbaților nu sunt numai descriptive, ci și normative, ele ne arată nu numai cum sunt percepuți bărbații și femeile, dar și cum ar trebui să fie. Perfecțiune. Imaginea femeii și imaginea bărbatului. Prototipul de perfecțiune fizică a femeilor și bărbaților promovat în prezent poate avea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Jacques și stăpânul său, omagiu lui Denis Diderot în trei acte, I 6). Cotexte variate concură la precizarea valorilor diverse ale imperfectului. Considerat a fi caracteristic, alături de mai mult ca perfect, planului doi al narațiunii, imperfectul oferă indicații cu caracter descriptiv asupra cadrului sau asupra identității personajelor; întrebuințat singur, marchează prezența unor procese "deschise", are valori iterative. Imperfectul nu face să progreseze intriga decât în cazul descrierii unor activități și poate constitui adevărate pauze decorative în literatura barocă și în roman
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru a analiza un termen introdus de aceasta: un peisaj, un personaj, un obiect... Nu ne vom opri asupra problemelor legate de definirea descrierii 125; vom sublinia doar două fenomene care privesc analiza lingvistică: organizarea lexicului descrierii și problema perspectivei descriptive. Imperfectul din planul secund folosit în scopuri descriptive creează o anumită tensiune, având în vedere că firul discursului este în slujba unei enunțări care suspendă dinamica intrigii pentru a desfășura un obiect în spațiu. Armătura unei descrieri întreține astfel raporturi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un peisaj, un personaj, un obiect... Nu ne vom opri asupra problemelor legate de definirea descrierii 125; vom sublinia doar două fenomene care privesc analiza lingvistică: organizarea lexicului descrierii și problema perspectivei descriptive. Imperfectul din planul secund folosit în scopuri descriptive creează o anumită tensiune, având în vedere că firul discursului este în slujba unei enunțări care suspendă dinamica intrigii pentru a desfășura un obiect în spațiu. Armătura unei descrieri întreține astfel raporturi privilegiate cu taxinomiile lexicale. Vom vedea acest lucru
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se sprijină pe aceste rețele multiple, parcurgându-le relațiile orizontale (între elemente de același nivel) și verticale (elemente ierarhizate). Cum aceste trasee de serii lexicale nu fac să progreseze intriga, cititorul își permite adesea să le sară, conștient că trecerea descriptivă poate de fapt să se resoarbă într-o denumire unică, de exemplu "crâșma lui nea' Colombe", care îi asigură unitatea. Această echivalență globală între o temă-titlu și seriile lexicale, care se opune dinamicii romanești, suscită inevitabil o ripostă din partea celui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
celebra descriere a caschetei lui Charles cu care începe Doamna Bovary prezintă un obiect imposibil; pornind de la indicațiile furnizate de text, nu reușim să desenăm șapca respectivă; textul reprezintă un exces față de real. Fenomen care ține de însăși ambiguitatea funcției descriptive: aflată teoretic în serviciul acțiunii narate, ca funcție auxiliară, ea constituie și o pauză decorativă care tinde să aibă valoare în sine. Degeaba a încercat romanul realist să nege această ambiguitate, ea reiese oricum la analiza literaturii baroce sau a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care nu are nimic de-a face cu corectitudinea"138. Observație ce o completează pe precedenta: reînnoirea viziunii realului nu poate fi disociată de o reînnoire a folosirii limbii din partea scriitorilor. Lecturi recomandate ADAM J.-M., PETIJEANT A. 1989 Textul descriptiv, Nathan, Paris. (Cea mai completă sinteză referitoare la acest subiect; ea asociază analiza semiotică și analiza lingvistică.) BAL M., 1980 "Descriptions. Études du discours descriptif dans le texte narratif", Lalies nr. 1, Presses de l'École normale supérieure. (Trei articole
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
răspunde, de exemplu, o situează în raport cu o replică anterioară, în vreme ce a murmura oferă o informație despre nivelul sonor. Mai precis, se pot distinge două tipuri de informații vehiculate prin aceste verbe: pe de o parte, cele care au o valoare descriptivă (a repeta, a anunța...), pe de o altă parte, cele care implică o judecată de valoare a enunțătorului vizând caracterul bun / rău sau adevărat / fals al enunțului citat (a reproșa, a pretinde...). În acest sens, C. Kerbrat-Orecchioni propune următoarea schemă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
subiect de discuție și pentru logicieni. De fapt, cele două propoziții Jean este blond și Jean este frumos au aceeași structură și ambele par să îi atribuie lui Jean aceeași caracteristică. Cu toate acestea, prima dintre ele are o funcție descriptivă (îl plasează pe Jean în clasa indivizilor blonzi) și a doua este interpretată ca un elogiu, nu drept atribuirea unei proprietăți definite în mod univoc. Propoziția Jean este blond poate fi adevărată sau falsă, însă nu același lucru s-ar
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
apar, în general, la plural. Or, dacă citim Buza ei era dulce ca mierea sau Un ochi negru te privește, se înțelege că e vorba de două buze sau de doi ochi. Dacă Ea are ochii negri are un sens descriptiv, Un ochi negru te privește sugerează alte valori (funebre, misterioase...), tot ce putem asocia personajului Carmen. Există și situația simetrică pentru întrebuințarea substantivelor ochi, buze... la singular, substantive care, de regulă, sunt la singular, deoarece se referă la un singur
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
probleme inevitabile de trecere. Dacă autorii au la îndemână o întreagă panoplie de semnale demarcative, ei evită adesea, în funcție de genul de discurs implicat, să creeze rupturi prea vizibile. De exemplu, observăm alături de P. Hamon 245 că, prin inserarea de secvențe descriptive în secvențe narative în romanele naturaliste, pauza pe care o introduce fragmentul descriptiv este, în general, legitimată chiar de narațiune. Astfel, personajul din povestire ajunge să se oprească pentru a contempla spectacolul descris cititorului: Ajuns la capătul ogorului, își ridica
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]