7,054 matches
-
sute de morți. Sir Wyndham o împăturește și o strecoară în buzunar. Pagină separată Desigur, ospitalitatea nababului trebuie răsplătită așa cum se cuvine. Acasă și pretutindeni. După recepție, începe conform ritualului un schimb de „rămas-bun“ și se purcede la o scurtă despărțire, înainte de vizita de răspuns. Sir Wyndham (nu ca persoană în sine, ci ca reprezentant englez) îl va primi pe nabab la reședința sa. Urmează masa de bun-venit pe peluza din spate, la care vor participa două sute de persoane. O sarcină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Mai aveam două zile până la reîntoarcerea în țară. Învăluită în lumina albăstruie a înserării, Ioana ne privea pe mine și pe Adina, cuprinsă de melancolie. — Suntem încă aici, i-am spus zâmbind, dar mi se strângea inima la gândul apropiatei despărțiri, căci găsisem în mătușa necunoscută o comoară pe care nu voiam s-o pierd. — Amintirile se derulează continuu, ca într-un film vechi în care pelicula s-a rupt pe ici, pe colea... parcă nici nu mă văd la 85
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
viciul Dar ai căzut bătrâne cal Și-n tine mulți au dat cu biciul. Destinul tău scris în astral Nu te-a scutit de prejudiciul Durerii tale și, banal, Ți se ignoră sacrificiul Chiar de-ai căzut bătrâne cal. Rondelul despărțirii Mă uit, așa, mai printre gene, Ucizi cu vorbele-ți viclene E toamnă, ne-am iubit destul. Iubirile în preambul Te joci cu pieptenul alene Te unduiești ca vechi sirene Și tragic bate un pendul... Ce-și caută un alt
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mustră un supliciu magia locuiește în ceasuri nictalope dar pentru mine toamna rămâne un capriciu un înger care zboară în pas de antilope zadarnic îmi îngădui trândavele victorii nu am avut iubită nu mi-au rămas jurnale eu știu doar despărțirea citită în istorii și-n foșnetul de vorbe din cărți universale. de-aș pleca de-aș pleca din porturi albe să te caut în primăvară cu narcise din mătase și-o trăsură care zboară eu în fiecare noapte o să torn
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de-omăt cu pași rătăcind nicăieri caut urme de tot și nimic îmbrățișând dâre de fum... sub umbre de aripi înghețate îmi adăpostesc privirea orbită de scânteile altei ierni când nu înghețau cuvinte pe buze și-n inimi nu viscoleau despărțiri... escaladez dune albe scormonind după culori optimiste ce le aș fi vrut ascunse în ochii tainu găsesc decât oaze de verde-melancoliefată morgana a gândurilor mele atârnate de cer ... împart cerul în anotimpuriprin înserări ascunse-n tăcere iubesc ninsorile anotimpului de-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Să te uit nu îmi cere Nu-mi duce amintirea departe Această impusă tăcere Azi doare mai mult ca o moarte Mi-e dor, doar atât, să mă doară De dor, amintirea-n zadar! Sărut, ochii tăi, prima oară Apoi, despărțirea și iar... Nu plânge iubire, mi-e bine; E toamnă și plouă mocnit. O veste-ți mai dau dinspre mineUn pic, doar un pic am murit. Vis de martie Ce lene, mă-ntind și ce bine am tras draperia. Ciudat
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu contează cât îmi e de dor doar atâta tot învață-mă să pot să trăiesc de-acuma fără tine La ceasul depărtărilor târzii când îngerii ne-au prevestit dezastre ochii mei s-au îmbrăcat în gri să jelească toamna despărțirii noastre Ce ți-am fost ce-ai fost nu mai are nume am șters și adresa unde ne am aflat ne-au rămas atâtea amintiri comune și o despărțire greu de îndurat Nu am ce să-ți iert nu ai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
dezastre ochii mei s-au îmbrăcat în gri să jelească toamna despărțirii noastre Ce ți-am fost ce-ai fost nu mai are nume am șters și adresa unde ne am aflat ne-au rămas atâtea amintiri comune și o despărțire greu de îndurat Nu am ce să-ți iert nu ai ce mi ierta ne-am iubit prea mult și prea târziu viața mea de-acum de-acum viața ta risipire-n toamnă Când îți scriu ochii mei s-au
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să-ți iert nu ai ce mi ierta ne-am iubit prea mult și prea târziu viața mea de-acum de-acum viața ta risipire-n toamnă Când îți scriu ochii mei s-au îmbrăcat în gri să jelească toamna despărțirii noastre nu-ți mai sunt iubire tu n-ai să-mi mai fii îngerii ne-au prevestit dezastre Aprilie, ultima ninsoare Iubirea mea sunt vișinii în floaresărută-mă sub albul nesfârșit. îi scutură Aprilie, ninsoare... stârnește vântul seara-n asfințit. Doar
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Și mă dor plutirile hoinare, gânduri ninse încă mă mai dor! Ani topiți în lacrime de zare, s-au pierdut prin ceața unui zbor. De inimă sărată Mă dor plămânii, Tată, de-atâta dăruire, căci am băut absintul din cupa despărțirii. Și încă sunt puternic, același derbedeu, ce-l știi de când, părinte, n-ai somn de răul meu. Nu s-a aprins vreodată în Tine nici-o teamă și-orfan de dragoste curată n-am rămas, caci tot ce-i bun divin
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
dat Unul singur Dumnezeu suflarea de viață și ne-a păstrat-o? Și ce cere acel Unul singur? Sămînță dumnezeiască! Luați seama dar în mintea voastră, și nici unul să nu fie necredincios nevestei din tinerețea lui! 16. "Căci Eu urăsc despărțirea în căsătorie, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, și pe cel ce își acopere haina cu silnicie, zice Domnul oștirilor. De aceea, luați seama în mintea voastră, și nu fiți necredincioși!" 17. Voi obosiți pe Domnul prin cuvintele voastre, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
După fiecare nume strigat, eunurii oferă familiei respective o cutie galbenă cu monede din argint. — De la Majestatea Sa Împăratul, cinci sute de tael-i! cântă din nou vocea eunucului-șef Shim. Mama sare jos atunci când e strigat numele meu. — E vremea despărțirii, Orhideea. Ai grijă unde calci. Cobor cu grijă din lectică. Mama aproape că scapă cutia care îi este dată. E escortată înapoi în lectica ei de către gărzi și i se spune să meargă acasă. Consideră că te îmbarci pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
rămas-bun de la Fann Sora cea Mare. — Nu, îmi spune el. Sunt dezamăgită. O rog pe Rong să ducă înapoi rochia pe care am împrumutat-o de la Fann Sora cea Mare și să-i ducă trei sute de tael-i ca dar de despărțire. Rong merge imediat și se întoarce cu o binecuvântare din partea lui Fann Sora cea Mare. Timp de mai multe zile, mama și Rong fac cumpărături, în vreme ce eu și Kuei Hsiang facem curat și decorăm casa. Angajăm muncitori pentru treburile grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Sămânța iubirii ce noi am sădit-o cândva va crește neîncetat. Chipul tău se pierde în ale viselor treceri, Trează-am rămas în noapte s-ascult zvonuri de păsări. Primăvara nu-i încă verde, Dar părul meu cărunt se vede. Despărțirea noastră e prea lungă ca inima mea s-o mai plângă. Trecutul apare iarăși și iarăși În noaptea fabulosului Festival al Lampioanelor. 7 Prima lună trece repede. În fiecare dimineață, când razele soarelui ating perdeaua camerei mele, mă trezesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fost de acord, dar nu s-a putut hotărî ce să spună. Am repetat până când s-a simțit pregătită. — În legătură cu transportarea trupului împăratului la locul său de naștere, începe Nuharoo, în ce stadiu suntem cu pregătirile? Dar cu ceremonia de despărțire de spiritul Majestății Sale? Su Shun iese în față: — Totul este pregătit, Majestatea Voastră. Așteptăm ca Tânăra Sa Majestate Tung Chih să vină în camera sicriului pentru a începe ceremonia, și după aceea palatul va fi gata să plece din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de utopie nu-l împiedică să constate lucid că majoritatea roadelor creșterii economice a țărilor capitaliste au luat drumul bogatului și că o redistribuire rațională a bunurilor se impune. Ar fi, zicem noi, o soluție revoluționară și singura urgentă. ORA DESPĂRȚIRII DE UN PRIETEN Când scriu aceste rânduri e ora patru dimineața și pe masa mea cântă în șoaptă un mic tranzistor. Ascult și văd în adâncul ființei mele: pentru el, prietenul meu care a murit, nimic nu va mai cânta
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pe atunci, nici să acuz și nici să iert, încît am tăcut câtva timp, apoi fiindcă nici bătrânul domn nu mai spunea nimic m-am răsucit spre ușă și am ieșit. Nu-l mai uram, dar nici nu-l iubeam. DESPĂRȚIREA NEȘTIUTĂ ...Și într-o zi, fără să-mi spună, tata luă hotărârea să se despartă de mine. Era în septembrie 1940... Înainte să ajung s-o fac eu, istoria, turbure și amenințătoare, dădea buzna peste noi: școala normală unde învățasem
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ce mă gândesc eu! De fapt nu știa! Dibuia, și ar fi vrut să afle măcar în ultima oră de la mine dacă era sau nu ceva în capul sau în sufletul meu, un gând sau o tărie ca să-i facă despărțirea ușoară. Cum puteam să-i spun?! Marile secrete nu se dezvăluiesc nimănui... Ne purtăm chiar cu cei mai apropiați, ca și când nu le-am avea, chiar cu riscul de a fi luați în derâdere, batjocoriți sau umiliți... ― Mă rog, zise el
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
după cel al gestionarului. Mihai Enin simțea de fiecare dată bucuria lui Canafas, care zâmbea arătându-și dinții lați și galbeni, fornăia, Își scutura coama, Își freca tâmplele și urechile de obrazul copilului și se arăta potopit de tristețe la despărțire, făcându-l pe băiat să se Întoarcă de la ușa grajdului improvizat Într-o odaie de lângă farmacie și să Îi cuprindă În brațe căpățâna cu ochi mari, uzi și nări negre și reci. Enin Împinse aproape cu teamă portița de uluci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zi când apa se va zbate‐n cupe. Voi scrie mult, vei scrie mult într‐ un album din altă vreme. Voi risipi dor și tumult în una mie de poeme. Nu mă‐ ntristez, nu te‐ntrista de clipa rece‐ a despărțirii. Am fost al tău, ai fost a mea și ne‐ am jucat mereu de‐a mirii. O lună tu, o lună eu... Ce cuiburi dulci de gingășie? Ai fost mereu, am fost mereu ca de demult: soț și soție. Cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
universul e umplut de culorile toamnei și ale primăverii. Am simțit că lumea e un loc interesant. Stăpâne, karma m-a legat de dumneavoastră și am avut parte de marea dumneavoastră bunăvoință. Când privesc în urmă, singurul meu regret la despărțire este că nu v-am fost de absolut nici un folos. Nu-i mai rămăsese decât un fir de glas, dar i se desprindea lin de pe buze. Toți cei de față se așezară mai bine, privind tăcuți miracolul acela solemn. Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ne vom face de rușine până la sfârșitul veacurilor. Dacă se va ajunge la tot ce poate fi mai rău, sunt pregătit să-ți iau capul. Nici dumneata să nu-ți faci scrupule! Aruncă aceste cuvinte ca pe o formulă de despărțire, apoi se întoarse imediat și porni în direcția castelului. Kanbei reveni repede la Muntele Hirai, se înfățișă înaintea lui Hideyoshi și i-l prezentă pe fiul lui Goto. — Să-l crești bine, spuse Hideyoshi. Va fi o dovadă de bunătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nobunaga se bucura sincer că o misiune de tineri, al cărei cel mai vârstnic membru avea doar șaisprezece ani, călătorea în îndepărtata Europă. În sinea lui, își spunea că ar fi fost bine să-i întâlnească și, ca dar la despărțire, să le vorbească puțin despre spiritul și despre credința sa proprie. Oare de ce doreau, cu atâta entuziasm, regii europeni și cineva ca Valignani ca fiii unor seniori provinciali să viziteze Europa? Nobunaga le înțelegea intențiile, dar le întrezărea și motivele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Seniorul Hideyoshi ar dori să acceptați această ofrandă ca pe un mic simbol al sentimentelor lui. Nu trebuie să vă îngrijorați dacă soarele urcă prea sus pe cer. Vă rog să vă luați tot timpul de care aveți nevoie pentru despărțire. Dintr-o barcă, în cealaltă, trecură un poloboc cu cel mai bun sake și diverse delicatese. Chipul lui Muneharu se lumină de bucurie. — Ce surpriză. Iar dacă este dorința Seniorului Hideyoshi, le voi gusta cu plăcere. Muneharu se servi, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu pastă de orez. — Ce? Aveți de dat vreun răspuns? întrebă el, privindu-l buimac pe Katsuie. — N-am nici un răspuns de dat! Nici un răspuns! Spune-i lui Hideyoshi doar că ne vedem când ne-întâlnim. Cu această remarcă de despărțire, Katsuie se întoarse și porni pe coridorul îngust, spre citadela interioară. Kumohachi o luă și el pe coridor. Cu o mână proptită în șold, se întoarse spre silueta lui Katsuie, care se îndepărta. Chicotind în sinea lui, porni, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]