3,610 matches
-
înălțarea la ceruri de pe coperișul C.C.-ului a providențialului helicopter, moment la care a pus umărul (sau piciorul) și invitatul de-acum. Dacă-l asculți așa, leger, balansul lui în hamacul matrapazlîcurilor (interne și internaționale), la care ia parte, cu discreție zîmbită, din '89 încoace, îți lasă impresia unei întremătoare mișcări aerobice. Necesară sănătății. Celui ce-o recomandă. Dar și nouă, păguboșii secolului. Ochii mi se dilată admirativ, invers cu cei zîmbitori-mijiți ai personajului... istoric, cînd vedem cu ce ușurință obține
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Berlin pentru România literară Ioana Pârvulescu, deloc telefoanele mobile și nu aud oamenii vorbind cît mai tare la "Handy", pe străzi, în autobuze, în trenuri. Distracția asta pare să fi rămas pe seama elevilor, care o fac și ei cu destulă discreție". La noi, în mintea... elevilor sînt, slavă domnului, cei cu cefe de-acum ridate, care, dacă îi vezi mișcînd somnambulic din buze chiar și pe trecere pietoni, nu te mai miră că atunci cînd, intrînd pentru prima dată în Filarmonică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pași printre castanele proaspăt căzute și reluasem, ca de fiecare dată, subiectele picante din romanticul tîrg. Demonul de serviciu îmi tot ciocănea în membrane (în fond, amicul votase, sigur, cu Iliescu sau cu Vadim; pentru mine totuna) și nemaiputîndu-i suporta discreția opțiunii, i-am zis: Dragul meu H., uite, n-am să-ți țin acum o lecție de morală politică, ar fi nu știu cum..., dar una de estetică tot m-ar tenta: după jumătate de secol totalitar, a vota în continuare în favoarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu efecte dacă nu "structurale", în orice caz importante, oricum, de neeludat în destinul celor doi. Devenită, ea însăși, nu numai clinician aplicat, dar și teoretician de marcă al bolii mintale, Sabina Spielrein speculează cu acribie dar și cu maximă discreție propria-i suferință de început, frecvenntînd apoi, prin implicări de excepție, congresele internaționale în materie, consolidîndu-și, în același timp, o viață de familie normală. Neuitînd însă nici o clipă răvășitoarea dragoste pentru magistrul care, redîndu-i sănătatea, i-a dezinhibat geniul. Cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu minime sincope (rațiuni comerciale!) își menține rolul de creuzet al artei ieșene actuale rămîne Cupola, cu dinamica ei incitantă, într-o continuă alternanță stilistică. De recunoscut Uniunii Artiștilor Plastici rolul de manager profesionist al galeriei! Nu singura, evident, la discreția acestei efervescențe fără contenire, existînd și alte spații, unele cu ștaif subțire, altele de o frustă provocare, dar unica în stare a lua pulsul unui oraș de anvergura Iașilor. Fără a cădea în caraghios patriotism local, să recurg la o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi imaginat nicicînd o schismă a formației lor de elită. Dar ea s-a produs, fatalmente, în datele atît de nedorit cunoscute. Eliade și Cioran din alte motive și Ionescu s-au despărțit, dureros, de un Noica, rămas la discreția regimului și trebuindu-i o bună parte din viață să-și reia, cu precauție maximă, vocația augustă, de un Acterian retras, timorat, între cărți și manuscrise subversive, de un Comarnescu, descurcîndu-se la limită și diplomatic supraviețuind constrîngerilor, de un Brezianu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parte din viață să-și reia, cu precauție maximă, vocația augustă, de un Acterian retras, timorat, între cărți și manuscrise subversive, de un Comarnescu, descurcîndu-se la limită și diplomatic supraviețuind constrîngerilor, de un Brezianu, reușind, prin nativa-i eleganță și discreție, să-și continue exegeza brâncușiană. Ar fi ipocrizie să nu recunoaștem că tot răul acesta totalitar a fost spre binele celor doi mari rămași, ei beneficiind astfel de atuul difuziunii mediatice occidentale și fiind, cel puțin pînă acum, cei mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
democrată", dacă luăm în calcul faptul că femeile erau private de numeroase drepturi), dar și de puterea (instituțională și spirituală) a împărăteselor sau a sfintelor bizantine, societatea medievală românească impune persoanei feminine un regim foarte strict, de recluziune și de discreție, de smerenie penitentă, dictată de morala creștină − aspecte care duc la o vizibilitate publică limitată. Deși figura ei este prezentă în imaginar prin numirea și relevanța rolului ei de mamă (mai ales a domnitorului), a înrudirii simbolice cu terra mater
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
iar autoritatea lui Ballomir era subminată. Ancheta a fost făcută tot de epitropul Liteanu. Nu cunoaștem rezultatul, dar știm că, în perioada care a urmat, conflictul s-a accentuat, iar ospiciul a continuat să decadă. Conflictul a antrenat, desigur, cu discreția necesară, chiar pe epitrop care, în anii care au urmat, cu prudență, dar perseverent, s-a întrecut în aprecieri contradictorii cu privire la activitatea ospiciului. Ne oprim, ținând seama de această conjunctură, în care obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
împlinită, este revanșa pe care el a luat-o morții. Din acest motiv, pentru el moartea nu este atât un moment al ieșirii din viață, cât o transcendență a vieții sale, o cale de a ieși din lumea fizică cu discreția cu care a intrat, descărcat de orice vinovăție, cât timp a luptat pentru a-și exprima viața în imnuri, și nu în blesteme. Tadeusz Pirozynski a dispărut în demnitate, pregătindu-și moartea prin toată viața sa exemplară, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de discursul pentru adevăr, căutând întotdeauna în această activitate legăturile ontologice ce guvernează viața și care-l unesc pe om cu misterele nebănuite ale lumii. A promovat astfel ideea că nu există cultură și civilizație fără participare sufletească, chiar dacă, cu discreție, a disimulat puterea sa de gândire și grandoarea sa sufletească. Datorită lecturilor sale mereu reînnoite, într-o civilizație în care bunătatea și bunul-simț par a dispare, el a reușit să-și consume viața ca pe o epopee, nelăsându-se antrenat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb, cu concentrare, personajul lui fiind singura rază de sinceritate și curaj capabilă să se opună agresiunii. Îl susține Bunica interpretată, cu rafinament al mijloacelor și cu o discreție a sentimentului, de Cornelia Gheorghiu. Personaj cu o simbolică limpede, Bunica încearcă să impună măsura bunului simț, tradiționalul optimism și judecata sănătoasă în această lume a derutei, compromisului și violenței. În rolul principal, Const. Popa, sfîșiat evident de dihotomia autor-interpret
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
eu că sînt altul... Securistul: (scoate de sub haină un casetofon; îl manevrează, vrea să spună ceva lui Costache, dar... mai verifică o dată masa și scaunele, după care îl ia pe Costache de braț și se îndepărtează de masă, apoi cu discreție) Auzi, măi Costache, vreau să-mi faci și mie un serviciu... Costache: (a înțeles toate precauțiunile colonelului) Da mai încape vorbă, tov. colonel...! Securistul: Măi, noi o să ne întoarcem acolo, la masă, eu o să pornesc obiectul ăsta... și o să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Octav: Octav... așa îl chema... Preotul: Dumnezeu să-l ierte... Donose, mai ai tămîie în candelă? Dă-i foc! Costache: (îl trage deoparte pe Octav) Hai, zău, las-o-ncolo, n-are nici un haz chestia asta... Marieta: (de asemenea cu discreție) Păi dacă eu îți spun că tu nu ești normal! Matei: Lasă-l, soro, să se distreze și el...! Preotul: Vină de ține aghiasmatarul... să am mîinile libere...! Groparul: Da, părinte... Costache: Eu nu suport chestia asta! Octav: Ssst! Să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la 5/18 martie 1918. „Rezerva regală” din timpul primului război mondial intra în funcțiune. Menirea noului guvern era de a continua tratativele și de a încheia pacea cu Puterile Centrale, de a asigura un modus vivendi cu austro-germanii, la discreția căreia se afla țara, până la încheierea păcii generale. Cu grele sacrificii, guvernul Al. Marghiloman a asigurat menținerea statului român și a dinastiei și, în același timp, a urmărit cu atenție evenimentele din Basarabia, contribuind la apropierea unirii. Formarea acestui guvern
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
clasă spre împlinirea scopurilor constructive, în deosebi din punct de vedere moral. Este suficient ca acesta să ofere câmp cât mai larg dezvoltării înclinațiilor sociale pozitive ale elevilor (respectul, curajul moral, iertarea, toleranța, generozitatea) și să intervină cu tact și discreție pentru a perfecționa ceea ce ei, cu puterea lor limitată, pot realiza doar imperfect. III. Strategia didactică utilizată pentru dezvoltarea comportamentului moral-religios la copii Pentru dezvoltarea comportamentului moral religios la elevii, s-a elaborat o strategie didactică pentru disciplinele religie și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de câteva ori, la discuțiile de grup pe care le dirijează, fie ale unor psihosociologi practicieni, ale unor profesori de liceu sau ale animatorilor de grup. Am fost frapat de capacitatea sa de a se menține Într-o zonă a discreției și nonintervenției, dar și de a diagnostica tranșant prestațiile autoritare sau deriva perversă. Cartea de față se vrea un ghid pentru clinicienii de grup, consultanții echipelor, analiștii instituționali care sunt blocați, În munca lor, de indivizi megalomani, infantili și primitivi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost făcută de Însuși Bourdieu, care a deschis și a Încurajat interesul pentru cercetarea favorizaților sorții, a „cartierelor bune” sau a „cartierelor burgheze”, pentru riturile vânătorii. Din lectura cărții răzbate implicare, respect pentru stilul subiecților cercetați, autorii preiau norma discreției din codurile de conduită ale claselor superioare. Prefațatorul cărții, Mihai Dinu Gheorghiu, are dreptate : avem de-a face cu un tip de cercetare care dezvăluie „partea ascunsă” a acestei lumi sociale, cu un demers ce pune În lumină mecanismele acumulării
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se propune : socioanaliza cercetătorului aflat În situații de anchetă, autoanaliza epistemologică a condițiilor practice ale cercetării. Dorința lor este să rupă tăcerea asupra situațiilor practice ale cercetării, să provoace o reflecție metodologică asupra demersului investigației, adesea ignorat sau păstrat cu discreție În umbră de către cercetători. Autorii ne dezvăluie coduri, chei, poteci ascunse de natură să risipească angoasele cercetătorului (aici sociolog, dar la fel de bine putea fi și psihosociolog), care, dacă nu are experiență, construiește designuri complexe ce nu au nimic de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exercițiu poate fi asimilată cu o intruziune, cu o agresiune chiar. Că afișarea unei superiorități izvorând din stăpânirea unei metodologii poate crea un sentiment de dependență și de inferioritate. Câteva cuvinte despre practica observării. Se invocă adesea condiția distanțării, rezervei, discreției observatorului. Dar este realizabil acest deziderat În practică? În cazul În care cercetătorul adoptă poziția obsevatorului participant, pericolul este empatiazarea cu subiectul. Unde se găsește calea de mijloc? Declarațiile despre obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil de pus
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat, ci și ignorat, lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
prin aspectele lui manifestate s-a diminuat. Ceea ce putem contempla astăzi în spectacolul societăților laice este mai degrabă prezența lui inaparentă, transcendența lui foarte îndepărtată și totodată ascunsă în substratul lumii și al inimilor. Dumnezeu acceptă, în societățile noastre, o discreție pe care nu a avut-o niciodată. Se oferă cunoașterii și apropierii mai degrabă prin urmele lui, prin numele lui negative, prin Tăcerea sa ori prin adierea subtilă a Duhului. Pentru H.-R. Patapievici, modernitatea poate fi folosită ca tehnică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei ei absolute. într-un sens mai larg
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret, inaparent dar operant prin prezență, prin grăuntele calitativ pe care îl poartă în sine. Discreția lui Dumnezeu, calitatea Bisericii de a fi turma mică, singurătatea omului religios modern sînt exemple pentru analogia inversă care nu încetează să lege starea lumii de jos de ordinea lumilor de sus. Democrația: experiența alterității tim și, mai mult, trăim
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat.2 După ce fusese subordonată statului în cursul secolului al XIX-lea, religia a fost separată de stat prin legea din 1905, pentru a ieși, la sfîrșitul secolului XX, din discreția sferei private și a se manifesta în spațiul public ca opțiune personală, ca publicizare a unui privat. îndărătul sobrietății lor științifice, analizele filozofului francez lasă să se ghicească o undă de melancolie pricinuită de anemierea unității cetățenești, republicane. în schimb
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]