12,296 matches
-
poate pronunța avându-se în vedere numai culpa exclusivă sau a ambilor soți chiar dacă admite că "motivele temeinice" din art.38 C.fam. se reduc la "culpa soțului sau a soților", astfel încât culpa singură nu justifică prin ea însăși pronunțarea divorțului.86( art.38 C. fam. ) Admiterea divorțului în această situație impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: > existența unor motive temeinice; > aceste motive să fi vătămat grav raporturile dintre soți, încât continuarea căsătoriei nu mai este cu putință; > imposibilitatea continuării căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
culpa exclusivă sau a ambilor soți chiar dacă admite că "motivele temeinice" din art.38 C.fam. se reduc la "culpa soțului sau a soților", astfel încât culpa singură nu justifică prin ea însăși pronunțarea divorțului.86( art.38 C. fam. ) Admiterea divorțului în această situație impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: > existența unor motive temeinice; > aceste motive să fi vătămat grav raporturile dintre soți, încât continuarea căsătoriei nu mai este cu putință; > imposibilitatea continuării căsătoriei să existe pentru cel care cere desfacerea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
această situație impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: > existența unor motive temeinice; > aceste motive să fi vătămat grav raporturile dintre soți, încât continuarea căsătoriei nu mai este cu putință; > imposibilitatea continuării căsătoriei să existe pentru cel care cere desfacerea ei. Divorțul nu se poate pronunța dacă s-a stabilit numai culpa exclusivă a soțului reclamant, iar pârâtul nu a făcut cerere reconvențională, deoarece, într-o asemenea situație, nu este îndeplinită cerința imposibilității continuării căsătoriei pentru motive temeinice, căci faptele nelegale și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
căsătoriei pentru motive temeinice, căci faptele nelegale și cele contrare regulii moralei nu pot constitui motive temeinice pentru cel care le săvârșește.87 La divortul prin acordul soților, (art.38 alin.2 C.fam.) președintele verifică la primirea cererii de divorț existența consimțământului soților, după care va fixa un termen de două luni, în ședința publică. La acest termen, se va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor, și în caz afirmativ se va trece la judecarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
două luni, în ședința publică. La acest termen, se va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor, și în caz afirmativ se va trece la judecarea cauzei. Actualul sistem care nu mai enumeră limitativ cauzele de divorț, nu trebuie interpretat însă, ca o tendință de a se înlesni divorțul, ci dimpotrivă, că acesta l-a înlocuit pe cel anterior pentru a da posibilitatea judecătorului să aprecieze împrejurările concrete și să desprindă adevăratele cauze ale neînțelegerilor dintre soți
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor, și în caz afirmativ se va trece la judecarea cauzei. Actualul sistem care nu mai enumeră limitativ cauzele de divorț, nu trebuie interpretat însă, ca o tendință de a se înlesni divorțul, ci dimpotrivă, că acesta l-a înlocuit pe cel anterior pentru a da posibilitatea judecătorului să aprecieze împrejurările concrete și să desprindă adevăratele cauze ale neînțelegerilor dintre soți.88 Motivele de divorț trebuie să fie bine determinate și convingătoare și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
însă, ca o tendință de a se înlesni divorțul, ci dimpotrivă, că acesta l-a înlocuit pe cel anterior pentru a da posibilitatea judecătorului să aprecieze împrejurările concrete și să desprindă adevăratele cauze ale neînțelegerilor dintre soți.88 Motivele de divorț trebuie să fie bine determinate și convingătoare și să reiasă că traiul soților a devenit cu neputință datorită unui complex de împrejurări, astfel încât nu mai există nici o rațiune pentru a se menține căsătoria. Instanța de judecată va admite acțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
trebuie să fie bine determinate și convingătoare și să reiasă că traiul soților a devenit cu neputință datorită unui complex de împrejurări, astfel încât nu mai există nici o rațiune pentru a se menține căsătoria. Instanța de judecată va admite acțiunea de divorț numai când se va dovedi că menținerea căsătoriei ar putea deveni dăunătoare din punct de vedere social, fiindcă nu mai corespunde scopului pentru care a fost creată. Acordul soților pentru desfacerea căsătoriei și cererea de divorț a unui soț pe
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
va admite acțiunea de divorț numai când se va dovedi că menținerea căsătoriei ar putea deveni dăunătoare din punct de vedere social, fiindcă nu mai corespunde scopului pentru care a fost creată. Acordul soților pentru desfacerea căsătoriei și cererea de divorț a unui soț pe motive de sănătate sunt considerate de lege motive temeinice, un rol deosebit de important în stabilirea temeiniciei motivelor revenind jurisprudenței, care a considerat motive temeinice de divorț următoarele situații: > Părăsirea domiciliului conjugal de către unul din soți, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fost creată. Acordul soților pentru desfacerea căsătoriei și cererea de divorț a unui soț pe motive de sănătate sunt considerate de lege motive temeinice, un rol deosebit de important în stabilirea temeiniciei motivelor revenind jurisprudenței, care a considerat motive temeinice de divorț următoarele situații: > Părăsirea domiciliului conjugal de către unul din soți, atunci când este consecința unor cauze imputabile soțului pârât, care fac viața în comun imposibilă, și refuzul acestuia de a se mai înapoia. Despărțirea în fapt a soților timp îndelungat poate constitui
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Părăsirea domiciliului conjugal de către unul din soți, atunci când este consecința unor cauze imputabile soțului pârât, care fac viața în comun imposibilă, și refuzul acestuia de a se mai înapoia. Despărțirea în fapt a soților timp îndelungat poate constitui temei de divorț numai dacă, în raport cu împrejurările cauzei stabilite pe bază de probe, instanța este în măsură să-și formeze convingerea că despărțirea constituie o situație ireversibilă și că o continuare a căsătoriei nu mai este posibilă. Sub acest aspect, trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
socoti necesare pentru lămurirea situației. Soțul vinovat de separarea în fapt și care a determinat părăsirea domiciliului conjugal de către celălalt soț, nu se poate prevala de această separare, pentru a obține desfacerea căsătoriei. Hotărârea irevocabilă de respingere a acțiunii de divorț între soții despărțiți în fapt are autoritate de lucru judecat într-o nouă acțiune, dacă nu au intervenit ulterior motive noi care să justifice desfacerea căsătoriei. Fapta soției de a nu urma pe soț, când acesta și-a schimbat domiciliul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
autoritate de lucru judecat într-o nouă acțiune, dacă nu au intervenit ulterior motive noi care să justifice desfacerea căsătoriei. Fapta soției de a nu urma pe soț, când acesta și-a schimbat domiciliul, nu constituie un motiv temeinic de divorț, decât dacă se dovedește că prin aceasta soția a urmărit să nu mai aibă o viață de familie continuă și normală 89; > Infidelitatea conjugală sub forma adulterului. Nu este necesar ca adulterul să fie constatat printr-o hotărâre judecătorească, alta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dovedește că prin aceasta soția a urmărit să nu mai aibă o viață de familie continuă și normală 89; > Infidelitatea conjugală sub forma adulterului. Nu este necesar ca adulterul să fie constatat printr-o hotărâre judecătorească, alta decât cea de divorț, dar în situația în care aceasta există, credem că poate constitui o probă suficientă pentru desfacerea căsătoriei. Chiar dacă se invocă acest motiv, datorită dificultăților de probațiune, se încearcă a demonstra și existența altor motive. De cele mai multe ori se reușește a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
toate planurile, ei nu pot fi obligați să o mențină; * Atitudinea necorepunzătoare a unuia dintre soți, exprimată în acte de violență și alte asemenea manifestări. Simpla existență a unor certuri între soți nu constituie prin ele însele un motiv de divorț, fără a se examina dacă nu au dispărut sentimentele ce trebuie să stea la baza căsătoriei. Un singur act de lovire nu este de natură să justifice respingerea acțiunii de divorț, în cazul în care se face dovada certă că
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soți nu constituie prin ele însele un motiv de divorț, fără a se examina dacă nu au dispărut sentimentele ce trebuie să stea la baza căsătoriei. Un singur act de lovire nu este de natură să justifice respingerea acțiunii de divorț, în cazul în care se face dovada certă că între soți există o atmosferă de scandaluri și certuri, cu caracter de continuitate, toate provocate de pârât. Soțul reclamant nu poate cere desfacerea căsătoriei când el însuși a provocat certurile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soți, și în cazul în care modul de reacție al soției a depășit limitele normale, degenerând în acte publice de violență, amenințări, instanța va putea considera că această comportare a soției justifică desfacerea căsătoriei 91. Nu constituie motiv temeinic de divorț faptul că neînțelegerile dintre soți n-au fost provocate de comportarea lor, ci din cauza traiului în comun cu alți membri din familie. Neîndeplinirea obligațiilor conjugale chiar în condițiile în care traiul în comun nu a fost întrerupt. Împrejurarea că soțul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu alți membri din familie. Neîndeplinirea obligațiilor conjugale chiar în condițiile în care traiul în comun nu a fost întrerupt. Împrejurarea că soțul pârât nu a contribuit la întreținerea gospodăriei nu poate constitui prin ea însăși un motiv temeinic de divorț, deoarece aceasta poate fi rezolvată pe alte căi decât aceea a desfacerii căsătoriei; Rele purtări de ordin moral, concretizate în fapte evidente de destrămare a vieții de familie constituie un alt motiv de divorț. Existența unei boli grave și incurabile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ea însăși un motiv temeinic de divorț, deoarece aceasta poate fi rezolvată pe alte căi decât aceea a desfacerii căsătoriei; Rele purtări de ordin moral, concretizate în fapte evidente de destrămare a vieții de familie constituie un alt motiv de divorț. Existența unei boli grave și incurabile de care suferă unul dintre soți și necunoscută de către celălalt soț decât ulterior încheierii căsătoriei, dacă se stabilește că manifestările ulterioare ale bolii sunt din ce în ce mai dese și de natură să justifice refuzul soțului reclamant
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
manifestările ulterioare ale bolii sunt din ce în ce mai dese și de natură să justifice refuzul soțului reclamant de a mai coabita cu soțul pârât. Afecțiunea care nu este gravă și care nu a fost ascunsă celuilalt soț nu poate constitui motiv de divorț. Faptul că unul dintre soți suferă de o boală gravă nu este de natură să ducă prin sine însuși la desfacerea căsătoriei. Împrejurarea că unul din soți s-a îmbolnăvit impune celuilalt soț respectarea obligației de sprijin moral și material
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
urmare a unei intervenții chirurgicale ce a avut loc după nașterea unui copil, această împrejurare în sine nu poate duce la concluzia că soții nu mai pot conviețui, pentru a se putea pronunța un divorț-remediu92. Nu constituie motiv temeinic de divorț faptul că soția s-a îmbolnăvit în timpul căsătoriei, devenind pentru un timp limitat, incapabilă de a munci și de a duce sarcinile căsătoriei. Temeinicia motivelor de divorț implică o anumită gravitate și durată a neînțelegerilor dintre soți, în care sens
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
conviețui, pentru a se putea pronunța un divorț-remediu92. Nu constituie motiv temeinic de divorț faptul că soția s-a îmbolnăvit în timpul căsătoriei, devenind pentru un timp limitat, incapabilă de a munci și de a duce sarcinile căsătoriei. Temeinicia motivelor de divorț implică o anumită gravitate și durată a neînțelegerilor dintre soți, în care sens, instanța de judecată este îndreptățită și datoare să depună străduințele și diligențele necesare pentru cunoașterea adevăratelor motive de divorț. IV.3. Interesul copiilor minori Art.38 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de a duce sarcinile căsătoriei. Temeinicia motivelor de divorț implică o anumită gravitate și durată a neînțelegerilor dintre soți, în care sens, instanța de judecată este îndreptățită și datoare să depună străduințele și diligențele necesare pentru cunoașterea adevăratelor motive de divorț. IV.3. Interesul copiilor minori Art.38 C.fam. constituie o aplicare a principiului constituțional cu privire la ocrotirea copilului minor (art.49 Constituție), care în redactarea sa anterioară prevedea că temeinicia motivelor de divorț și imposibilitatea continuării căsătoriei se apreciază ținându
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
diligențele necesare pentru cunoașterea adevăratelor motive de divorț. IV.3. Interesul copiilor minori Art.38 C.fam. constituie o aplicare a principiului constituțional cu privire la ocrotirea copilului minor (art.49 Constituție), care în redactarea sa anterioară prevedea că temeinicia motivelor de divorț și imposibilitatea continuării căsătoriei se apreciază ținându-se seama și de interesele acestora, ceea ce nu însemna că prezența copiilor reprezenta un obstacol în pronunțarea divorțului, deși uneori respingerea divorțului s-a întemeiat pe interesele minorilor. Art.38 C.fam. ține
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilului minor (art.49 Constituție), care în redactarea sa anterioară prevedea că temeinicia motivelor de divorț și imposibilitatea continuării căsătoriei se apreciază ținându-se seama și de interesele acestora, ceea ce nu însemna că prezența copiilor reprezenta un obstacol în pronunțarea divorțului, deși uneori respingerea divorțului s-a întemeiat pe interesele minorilor. Art.38 C.fam. ține seama de interesele copiilor minori în ce privește soluționarea cererilor accesorii divorțului, referitoare la încredințarea acestora, obligația de întreținere și folosirea locuinței. Prin "copii minori" se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]