5,717 matches
-
adun la haimanale / Care fac tot dandanale...“ (Cântec poporar, datat 1870, în vol.: N.T. Orășanu, Opere satirice, partea II, Satire noi, 1868-1872, București, 1875, p. 86); „S-a întins chief mare / Cu beție tare / Azi în București, / Tot cu bani domnești... Bandiții s-adună / Toți cu voie bună / Mesele-ncongior / Cu toți capii lor / Colea Beizadeaua / Și-a stropit măseaua. / Petre Grădișteanu / Suge cu ciocanu / Și Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu / Nea Andrei Purcică / Găsea oala mică / Și strâmtă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paul: 165 Zăgănescu: 264 Zefcari, A.: 367 Zenidi, M.: 257 Zerlenti, Christofi: 220 Zimmerman (general): 364 Zisidi (căpitan): 406 Zotta, D.: 82 Zustan, Juan: 200 Zwiebel (anticar): 150 Zwiedinek von Sudenhorst: 359 abatorul („La Tăiere“): 201 abatorul vechi: 31 Academia Domnească (de la Sf. Sava): 5, 50, 54-56, 108, 113, 118, 124, 131, 132, 146, 151, 192, 230, 364, 418 Academia Română: 24, 41, 101, 174, 364 d’Angliterre (hotelul): v. Englitera Alcazar (grădina): 135, 398, 417 anticariatul: Alcalay 114; Zwiebel 150 Arsenalul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
127, 198 culoare (sectoare administrative): de Albas tru 259, 403; de Galben 258-260, 262; de Negru 403, 407; de Roșu 144, 259, 260, 263; de Verde 244, 245, 258, 259, 263, 403 Curtea de Apel: 50, 79, 241, 321 Curtea domnească (Curtea veche): 123 446 indice de nume de locuri * În timpul narațiunii lui Bacalbașa, până la 1/13 aprilie 1882, județul Ilfov era împărțit în șase subdiviziuni administrative numite „plăși“ și anume: Dâmbovița, Mostiștea, Negoiești, Oltenița, Sabarul și Snagov (Znagov). Dealul Mitropoliei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
117; Guvernului României, Imobiliara 120, 398; de Justiție (Tribunalul Capitalei) 5, 50; Ministerului de Externe 123; indice de nume de locuri 449 Ministerului de Interne 125; Naționala 127; Nifon 118, 126; Parlamentului, Poștelor și telegrafelor (Poșta Centrală) 117, 128; Regal (domnesc, princiar) 113, 115, 116, 120, 121, 128, 131, 135, 143, 146, 147, 376, 377, 381, 393; Grigore Sturdza 123; Suțu 124, 156; Știrbei 129; Telefoanelor 115, 298; Universității (v. și Universitatea) 395 Paltator (cofetăria): v. Baltador Paradis (grădina): 303 parcul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Poșta Veche) 121; Gorgani 130; Grădina cu cai 139; pictor Nicolae Grigorescu (Modei) 116; Herăstrăului (Calea Dorobanților) 136, 143, 380; Imperială 116; Nicolae Iorga 122, Italiană 395; Justiției 258; Karagheorghevici (Eugeniu Carada) 118, 127; Lipscani (ulița cea mare de lângă Curtea domnească) 98, 123, 127, 129, 133, 135, 146 149, 167, 184, 229, 358, 382, 394; Lipscanii Noi 114; general Gh. Manu (Verde) 117; Mă gureanu Râureanu 49; Mihai-Vodă 113, 149, 215, 222, 376; Constan tin Mille (Sărindar) 114; Ministerului 125; Mircea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nouvelle Héloïse". Acesta ar fi fost primul moment de contact al românilor cu Rousseau. "Partea politică a lui Rousseau va avea de asemenea momentul său de vază."282 Există documente care dovedesc că profesorii și elevii de la cele două Academii domnești din Iași și București au cunoscut unele lucrări ale filosofului și pedagogului francez. Anii premergători revoluției de la 1848 și revoluția însăși au fost impregnate de gîndirea revoluționară a lui Rousseau. Ideile lui Rousseau au avut influență asupra gîndirii pedagogice din
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
asupra pregătirilor de incursiune ismailiteană; tot el îl prinde cu jbilțul pe fiul Hanului și se duce după iubita răpită până în inima tătărimii; deghizați în negustori de vite, Jderii trec hotarul dinspre Polonia și îi lovesc pe conspiratorii la tronul domnesc. Sunt alături de Ștefan în bătălia cumplită de la Valea Albă, unde pier comisul Manole și fiul lui cel mai mare. Episoade din cântece bătrânești (Chira Chiralina, Șerb sărac, Doicin bolnavul, Novăceștii) devin scene de roman, tratate cu fervoare imaginativă și defazare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
prinde în pânza ei epică viața sătească, negustorească, meșteșugărească și de curte din Moldova mijlocului de secol al XV-lea. E o lume pictată cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii domnești e oastea de țară, mai cu seamă componenta ei răzeșească), aerul misterios (animale fabuloase, schimnici clarvăzători, tărâmuri infernale), gesta eroică sunt amalgamate fără cusur, făcând din Frații Jderi o culme a romanului istoric românesc. Autorul a reluat, la bătrânețe, Șoimii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
cineva altoind vreun pom, se duce noaptea și fură acel altoi, zicînd: „Pe aceste două părți de pom de neam deosebit nu vă las să vă uniți, că în locul vostru să mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și, conform schemelor narative tipice ale basmului, doar ultimul (al doilea sau al treilea) va reuși În Încercarea sa, aducând ca dovadă, de regulă, „o cealma de turc și-o mână de frânc”, fiind răsplătit de inițiatorii acțiunii, la masa domnească. Spațiul confruntării este „Muntele de Criș”, dar caracteristicile sale de Înălțime greu accesibilă - Crișul că urca Și mereu mergea Tot din stană-n stană Și din piatră-n piatră - mi se par proprii mai degrabă unui perimetru fabulos, specific Încercărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de pe teritoriile locuite de ei. Se construiește Biserica Trei Ierarhi (1635 1639), instituție de mare importanță pentru cultura română, nu numai prin stilul său arhitectonic unic în lume, ci și datorită faptului că aici a funcționat începând cu 1640 Școala Domnească, numită ulterior Academia Domnească sau Academia Vasiliană. Iată ce scria Paul de Alep: „Dar limba muntenilor și a moldovenilor fiind cea română, ei citesc serbește fără a înțelege. Pentru acest temei domnul zidi lângă mănăstirea sa (Trei Ierarhi) un mare
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
anul în care, întregul fond al Bibliotecii poate fi consultat on-line, prin scanarea fișelor cataloagelor tradiționale, datorită proiectului MEBDIGIT (reconversie). De-a lungul timpului și până astăzi, numele instituției academice ieșene s-a schimbat de mai multe ori: Biblioteca Academiei domnești sau a Academiei Vasiliene (1640), Biblioteca Academiei Mihăilene (1839), Biblioteca Ulpia (1860), Biblioteca Universității, Biblioteca Centrală Universitară „N. Bălcescu” (1953), Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (1958 și până azi), dar importanța sa a rămas aceeași: spațiu informațional care condensează identitatea
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
spre exemplu, operă cronicarilor români), excelând prin bogăția de informații cu privire la geografia, istoria, etnografia, limba locuitorilor Țării Românești. Observator atent, autorul informează asupra așezării, hotarelor, vecinilor, florei, faunei, organizării administrative, bisericii Țării Românești. Da relații atât despre București, cu palatul domnesc (așezat lângă mitropolie și având o grădină în stil italian) și ceremonialul de la Curte, cu principalele lui străzi (poduri) și hanuri, cât și despre alte orașe (Târgoviște, Craiova, Câmpulung, Pitești, Râmnic, Buzău, Focșani). I-a cunoscut bine pe români, despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
un raport asupra situației școlilor din Moldova S. avansează idei inspirate de „adâncul Montesquieu”, ca unul ce cunoștea bine limba franceză, ca și pe cea greacă. Fapt remarcabil pentru un cleric, el recomandă, din rațiuni practice, studiul „științelor” la Academia Domnească, pentru pregătirea inginerilor hotarnici. La Tipografia Mitropoliei, reorganizată prin grija sa, face lucrare de îndrumător al cărților imprimate. În 1794 adaugă la Psaltirea prorocului și împărat David o cronologie a domnitorilor moldoveni, Însemnare de domnii Moldaviei. Din îndemnul și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289844_a_291173]
-
agenți proprii sau informații oferite de gazetele din țările de interes pentru Imperiu. Transmiterea veștilor se făcea cu multă rapiditate, ele ajungând la Constantinopol înaintea acelora primite de la ambasadori, ceea ce putea oferi un avantaj considerabil diplomației otomane. Dar, rolul Curților domnești și al domnitorilor de la Iași și București nu se reducea la acela de simpli informatori; ei aveau misiunea să formeze opinia Guvernului otoman, să interpreteze știrile primite și transmise, să ofere sugestii. Considerându-i “cei doi ochi” ai Porții, un
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lor, aleși în această perioadă tot dintre greci, cât și prin funcționarii turci trimiși în capitalele celor două țări, care aveau și misiunea de supraveghere a domnilor. Dependența accentuată a domnilor și mai ales lupta pentru obținerea sau păstrarea scaunului domnesc au dus la sporirea considerabilă a datoriilor și obligațiilor față de Poartă. Haraciul a fost mărit treptat, fiind stabilit prin Senedul din 1783, la 309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
valoarea haraciului. Această relativă moderație se datorează faptului că Țara Românească și Moldova dobândiseră, prin dispozițiile hatișerifului din 1802, o bază legală de opoziție. Așa cum se știe, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, vistieria statului și cămara domnească se separă, dar nu pentru a îngrădi abuzurile curții, ci pentru că domnitorul risca, în contextul cererilor mereu crescânde ale Porții, să nu-și mai poată plăti creditorii care îl împrumutaseră cu sumele necesare pentru obținerea tronului. Fondurile vistieriei proveneau din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
domnitorul risca, în contextul cererilor mereu crescânde ale Porții, să nu-și mai poată plăti creditorii care îl împrumutaseră cu sumele necesare pentru obținerea tronului. Fondurile vistieriei proveneau din dările directe ale populației și în primul rând, din bir. Cămara domnească se alimenta din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ale populației și în primul rând, din bir. Cămara domnească se alimenta din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe anul bugetar 1816-1817 reiese că veniturile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
adevar, la 27 martie/8 aprilie 1848, revoluția avea să izbucnească la Iași. Conducătorii mișcării optioniste, V. Alecsandri, Al. I. Cuza, P. Cazimir, C. Rolla etc. au convocat o mare adunare în fața hotelului Petersburg ( situat în perimetrul exterior al curților domnești, nu departe de actuala Școală „Gh. Asachi”), prilej cu care au stabilit programul de revendicări în 35 de puncte, intitulat Petițiunea proclamațiune a boierilor și notabililor moldoveni. Pentru a nu da pretext de intervenție Rusiei, documentul începea prin formula „Sfânta
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se va deplasa la Giurgiu și își va folosi toată influența de care dispunea pentru a asigura succesul negocierilor. După sosirea lui Suleiman Pașa la București, Colquhoun și-a intensificat contactele cu ambele părți. Se poate spune că instituirea Locotenenței domnești într-o formulă care i se părea diplomatului britanic ideală, era expresia acestui compromis făcut posibil și prin medierea sa. îndepărtarea guvernului provizoriu elimina, în opinia sa, orice pretext pentru o intervenție țaristă, făcând, în același timp, posibilă modernizarea structurilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în legătură cu drepturile presei. Va fi evitată chestiunea mănăstirilor care depind de Locurile Sfinte în prezent. Se vor da legi asupra regularizării relațiilor dintre proprietar și țăran, de către Adunarea Generală”. Colquhoun a fost și primul consul străin acreditat pe lânga Locotenența domnească, prilej cu care descrie primirea cu mare pompă care i s-a făcut. Din partea autorităților muntene a luat cuvântul Heliade-Radulescu. Colquhoun reda și rezistenta unei părți a marii boierimi conservatoare la reforme. El relatează, cu satisfacție, primirea rece pe care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mai târziu, Colquhoun afla cu tristețe despre înaintarea armatelor otomane și țariste spre București, decizie pe care el o considera necugetată. Fuad nu dorea nici un compromis, instrucțiunile sale reprezentând un diktat. El a refuzat să-i vadă pe membrii Locotenenței domnești, care erau dispuși la concesii suplimentare, după cum relatează Colquhoun, dizolvând această instituție și numind un caimacam. Consulul englez și-a petrecut toată ziua de 23 septembrie acordând adăpost celor care fugeau de turci. El subliniază că, în ciuda asigurărilor date de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a fi primit de demnițarul otoman, dar fusese arestat. Colquhoun scrie, cu întârziere însă, din necesitatea unei documentări riguroase asupra evenimentelor, și despre lupta din Dealul Spirei, afirmând că responsabilitatea aparținea în întregime turcilor, care refuzaseră orice discuție cu Locotenența domnească, pe care tot ei o înființaseră. El se întreabă și de ce armata turcă a venit cu tunurile încărcate în București, dacă misiunea lor era pacifică, după cum ei înșiși afirmau, amintindu-și că Fuad îl asigurase în dimineața zilei de 25
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
al realităților românești, consulul general R. Colquhoun, au contribuit la familiarizarea factorilor de decizie britanici cu principalele aspecte ale chestiunii românești, cu dorințele și aspirațiile legitime ale românilor. La acestea s-au adăugat și misiunea la Londra a trimisului Locotenenței domnești, Alexandru Golescu. Acesta a părăsit Bucureștii cu câteva zile înainte de interventia militară turcească, cu scopul de a informa Foreign Office asupra situației din țară, dar și de a prospecta posibilitatea stabilirii unei misiuni românești permanente la Londra și Paris. Un
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]