4,125 matches
-
există forțe intermoleculare (între molecule) și forțe intramoleculare (în cadrul aceleiași molecule). Legătura ionică este formată prin atragerea electrostatică cu sarcini opuse și are loc între metalele tipice și nemetalele tipice. Pentru a forma o configurație electronică exterioară de echilibru (8 electroni), atomii se pot asocia prin cedarea și respectiv primirea de unul sau doi electroni. Se formează astfel o moleculă a cărei legătură ionică (polară, heteropolară, electrovalentă) se bazează pe atracția electrostatică exercitată între atomii ionizați pozitiv sau negativ. Atomii astfel
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
formată prin atragerea electrostatică cu sarcini opuse și are loc între metalele tipice și nemetalele tipice. Pentru a forma o configurație electronică exterioară de echilibru (8 electroni), atomii se pot asocia prin cedarea și respectiv primirea de unul sau doi electroni. Se formează astfel o moleculă a cărei legătură ionică (polară, heteropolară, electrovalentă) se bazează pe atracția electrostatică exercitată între atomii ionizați pozitiv sau negativ. Atomii astfel construiți în stare solidă se organizează sub formă de cristale, care datorită tipului de
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
sarcinilor negative.Din punct de vedere al tăriei, legătura ionică este cea mai puternică.De aceea punctele de topire ale substanțelor ionice sunt mai ridicate. Legătura covalentă este legătura chimică în care atomii sunt legați între ei prin perechi de electron puse în comun, atomii având poziții fixe unii față de alții. Aceasta apare doar între atomii nemetalelor, iar rezultatul legării se numește moleculă. Legătura covalentă poate fi de trei feluri, după modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
prin perechi de electron puse în comun, atomii având poziții fixe unii față de alții. Aceasta apare doar între atomii nemetalelor, iar rezultatul legării se numește moleculă. Legătura covalentă poate fi de trei feluri, după modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este: Mineralogul și chimistul norvegian V.M.Goldschmidt considera că între atomii unui metal ar exista covalențe. L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
feluri, după modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este: Mineralogul și chimistul norvegian V.M.Goldschmidt considera că între atomii unui metal ar exista covalențe. L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice. Pentru elementele cu Z=19-31 valența metalică este reprezentată de cifra scrisă deasupra fiecărui element. Prin urmare, numărul maxim de legături metalice este format de metalele tranziționale cu coeziune maximă din grupele VI b
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
rezistență remarcabilă la solicitările mecanice exterioare. Spre deosebire de covalențe, legăturile metalice sunt nesaturate, nelocalizate și nedirijate în spațiu, ceea ce ar explica plasticitatea metalelor. Numită și Legături London. Electronegativitatea atomilor din moleculă (atomi legați) reprezintă tendința acestora de a atrage perechea de electroni de legătură. Metoda L. Pauling - cea mai des folosită pentru determinarea valorilor coeficienților de electronegativitate. Compușii ionici sunt formați din ioni de semn contrar conținuți în rapoarte de numere întregi,astfel că suma sarcinilor electrice ale ionilor să fie egală
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
0. Formula compușilor ionici indică natura ionilor și raportul în care ionii de semn contrar se găsesc în rețea;ea nu corespunde unei molecule. Ecuația de formare a unui compus ionic este: n+ n- METAL + NEMETAL METAL NEMETAL transfer de electroni exemplu : 2Na + Cl 2 2NaCl (clorura de sodiu) Clorura de sodiu este un compus ionic cunoscut sub denumirea de sare de bucătărie.Ea se obține din apa mării,prin procesul de evaporare, de aceea se numește și sare marină.Cantități
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
sare gemă ;este larg utilizată în industria chimică. Clorura de sodiu este o substanță albă,solidă,cristalizată,foarte solubilă în apă.Are punctul de topire ridicat (+801 grade Celsius). Formarea ionilor de Na și Cl are loc prin transferul unui electron de la atomul cu caracter chimic metalic,sodiul,la atomul cu caracter chimic nemetalic,clorul,format prin disocierea moleculei de clor.Sodiul este un metal din grupa I A și are un electron de valență,pe care îl poate ceda și
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
Na și Cl are loc prin transferul unui electron de la atomul cu caracter chimic metalic,sodiul,la atomul cu caracter chimic nemetalic,clorul,format prin disocierea moleculei de clor.Sodiul este un metal din grupa I A și are un electron de valență,pe care îl poate ceda și formează configurația stabilă a gazului inert neon.Clorul,nemetal din grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
prin disocierea moleculei de clor.Sodiul este un metal din grupa I A și are un electron de valență,pe care îl poate ceda și formează configurația stabilă a gazului inert neon.Clorul,nemetal din grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
are un electron de valență,pe care îl poate ceda și formează configurația stabilă a gazului inert neon.Clorul,nemetal din grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de oxigen: transfer 2+ 2- interacție 2+ 2- Ca + O Ca + O Ca O de
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
neon.Clorul,nemetal din grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de oxigen: transfer 2+ 2- interacție 2+ 2- Ca + O Ca + O Ca O de electroni electrostatică În hidroxizi,forța de atracție electrostatică se manifestă între ionii metalu- lui și ionii hidroxid
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de oxigen: transfer 2+ 2- interacție 2+ 2- Ca + O Ca + O Ca O de electroni electrostatică În hidroxizi,forța de atracție electrostatică se manifestă între ionii metalu- lui și ionii hidroxid: transfer + interacție + - Na + O H Na + O H Na O H
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
calea citocromului P450 din mitocondriile hepatice, fiind sursa unui metabolit foarte toxic, care este rapid inactivat prin conjugare cu glutation. Acest metabolit este apoi conjugat a doua oară cu cisteină și acid mercapturic și eliminat renal. Această oxidare cu 2 electroni a acetaminofenului la N acetilbenzosemichinonimină, de către PHS implică probabil formarea unui produs de oxidare cu un electron, Nacetil-benyosemichinonimină, radical liber, ambii metaboliți fiind implicați în toxicitatea renală. Există controverse în legătură cu identitatea acestui metabolit intermediar. O serie de dovezi experimentale sugerează
Paracetamol () [Corola-website/Science/301493_a_302822]
-
conjugare cu glutation. Acest metabolit este apoi conjugat a doua oară cu cisteină și acid mercapturic și eliminat renal. Această oxidare cu 2 electroni a acetaminofenului la N acetilbenzosemichinonimină, de către PHS implică probabil formarea unui produs de oxidare cu un electron, Nacetil-benyosemichinonimină, radical liber, ambii metaboliți fiind implicați în toxicitatea renală. Există controverse în legătură cu identitatea acestui metabolit intermediar. O serie de dovezi experimentale sugerează că ar fi "N-acetilimidoquinona". În afară de aceste căi de inactivare, în ficat paracetamolul mai suferă și conjugare cu
Paracetamol () [Corola-website/Science/301493_a_302822]
-
chinonă și 10 se referă la numărul de subunități de izopren de la sfârșit. Această substanță liposolubilă, care seamănă cu o vitamină, este prezentă în cele mai multe celule eucariote, în special în mitocondrii. Este o componentă a unui lanț de transport de electroni și participă la respirația celulară aerobă, care generează energie sub formă de ATP. 95% la sută din energia corpului uman este generată în acest fel. Prin urmare organele cu cele mai mari cerințe de energie — inima, ficatul, rinichii și — au
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
de energie — inima, ficatul, rinichii și — au cea mai mare concentrație de CoQ. Există trei forme redox de CoQ: complet oxidat (ubichinonă), semichinonă (ubisemichinonă), și pe deplin redus (ubiquinol). Capacitatea unei molecule de a acționa ca un transportor de doi electroni (între formele chinonă și quinol) și un electron (între formele semiquinone și alte forme) este esențială pentru rolul său în lanțul transportor de electroni și ca un radical-gunoier antioxidant. Există doi factori majori care conduc la deficit de CoQ la
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
mai mare concentrație de CoQ. Există trei forme redox de CoQ: complet oxidat (ubichinonă), semichinonă (ubisemichinonă), și pe deplin redus (ubiquinol). Capacitatea unei molecule de a acționa ca un transportor de doi electroni (între formele chinonă și quinol) și un electron (între formele semiquinone și alte forme) este esențială pentru rolul său în lanțul transportor de electroni și ca un radical-gunoier antioxidant. Există doi factori majori care conduc la deficit de CoQ la oameni: biosinteză redusă și o utilizare crescută de către
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
și pe deplin redus (ubiquinol). Capacitatea unei molecule de a acționa ca un transportor de doi electroni (între formele chinonă și quinol) și un electron (între formele semiquinone și alte forme) este esențială pentru rolul său în lanțul transportor de electroni și ca un radical-gunoier antioxidant. Există doi factori majori care conduc la deficit de CoQ la oameni: biosinteză redusă și o utilizare crescută de către organism. Biosinteza este sursa majoră de CoQ. Biosinteza necesită cel puțin 12 gene, astfel mutații în
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
concentrație se găsește pe membrana interioara a mitocondrilor. Alte organite care conțin CoQ includ reticulului endoplasmatic, peroxizomi, lizozomi și vezicule. CoQ este solubilă în grăsime și este mobilă în membranele celulare; joacă un rol unic în lanțul de transport de electroni (LTE). În interiorul membranei mitocondriale, electronii de la NADH și succinat trec prin LTE pentru oxigen, care este redus la apă. Transferul de electroni prin intermediul LTE rezultă în pomparea H+ prin membrană creând un gradient de protoni peste membrană, care este utilizată
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]