4,341 matches
-
O altă, ultimă eliberare. Eric Chevillard Timid dar orgolios, Eric Chevillard s-a bucurat din plin de copilăria avută. Curiozitatea pentru ceea ce mitul, preistoria, natura, puteau semnifica unui copil, pentru tot ceea ce dă strălucire imaginii unei lumi de jucărie (animale exotice, insecte, piramide), vor contribui la Îmbogățirea butaforiilor sale romanești cu recuzite ce țin de zoologie, de fantastic, de SF, dar și de transcendențe zădărnicite de nimicuri cotidiene. Umorul debordant (“singura adevărată forță ofensivă și defensivă a omului” care “destabilizează pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În care, dacă ajungi la capătul unei pagini ți-e teamă că, recitind-o, nu o vei mai recunoaște). Titlul romanului nu este Întîmplător: autorul face dovada unor bogate cunoștințe de zoonimie cînd, la un moment dat, enumerarea celor mai exotice nume de specii de maimuțe face aluzie la haosul deopotrivă psihic, narativ și fizic, referențial. Gonșalves Își primește pacientul În cabinetul unui dentist internaționalist care colecționa vocabule indigene pentru a redacta un dicționar: denumiri de copaci, de furnici, de maimuțe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
termina cu. / Prea destulă.”. Titlurile capitolelor, “ficțiune”, ”vis”, ”carnet de bord”, invită cititorul În vacarmul șantierului unde romanul prinde contur - acesta ar putea fi sensul Portului interior. Numele personajelor seamănă cu cele ale lui Jean Echenoz (Vancouver, Machado, Breughel), subtile, exotice, cu rezonanțe cultural-geografice. Personajul-narator, Breughel, Își continuă experiențele concentraționare În Nuit blanche en Balkhyrie, o distopie descinsă din Orwell, o lume În război, unde existențele se duc de pe o clipă pe alta, În așteptarea Înfrigurată a morții: “Un jour, nous
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ale cîtorva indivizi la complotul contra universului capitalist și contra josniciilor sale fără număr” și ar lucra cu constrîngeri formale codificate, ca “Shaggå, romånce, intrabolțile, feeria... și subgenuri ca recitatul, lecția și naratul”. Borgesian, Își inventează adepți cu nume - evident - exotice: Luiz Bassmann, Ingrid Vogel, Iakoub Khadjabakiro Pentru un scriitor post-exotic, declară Volodine, “nu există diferență Între viață și moarte” (Aliette Armel, “Volodine, écrivain post-exotique”, Magazine littéraire, martie 1998). Dacă dialogurile sacadate și obscure semnifică o lume dezintegrată, nu e mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Cristos a înviat, Quando vivimus?); Scrisori disimulează modelul eminescian în tablouri rurale, zugrăvite cu un abundent lexic regional, și în tonul colocvial, coborât pe alocuri la prozaic. I. a continuat să publice poezii, îndeosebi sonete de dragoste, aglomerând nume sonore exotice, ori să scrie versuri pe teme ocazionale, mai ales în preajma primului război mondial. SCRIERI: Majora canamus, București, 1904. Traduceri: Benito Pérez- Galdós, Mariannela, București, [1918]. Repere bibliografice: I.C. Popescu-Polyclet, Antologia poeților olteni, Craiova, 1929, 73-76; Predescu, Encicl., 418. V.D.
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
constituindu-se în mărturii transfigurate ale unor întâlniri cu alte civilizații. Exotismului locurilor i se adaugă și o oarecare teatralitate a personajelor, precum și o grandilocvență a gesturilor acestora; rezultatul este o poezie în care totul se percepe într-un mod exotic, aventuros, cu un filon de patetism, dar și de umor: „La bar « La Calul Troii»/ se-ntorc din larg eroii/ cu pumnii-n buzunare,/ setoși de răzbunare”. Această viziune este susținută structural de poeme lungi, balade, romanțe, în care D.
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
greu. Înrudirii cu Ion Minulescu, semnalată de Mioara Apolzan, i se adaugă aceea cu Panait Istrati, atmosfera baladescă fiind uneori asemănătoare, cum remarca Ion Vinea. Poet și navigator, D. s-a îndreptat în cele din urmă către traducerea de poezie „exotică” - persană și indiană -, realizând traduceri din Saadi, Omar Khayyam, Firdousi, Tagore ș.a. SCRIERI: Bună dimineața!, București, 1949; ed. îngr. și pref. Marcel Gafton, cu o însemnare de Ion Vinea, București, 1976; Decorat cu Ordinul Muncii, București, 1949; Povestea tractorului de la
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
decât stăpânii lor. Dincolo de divertisment și (auto)ironia bine dozată (bunăoară, un anume... Ioan Dan e menționat la un moment dat în carte drept fiu al fratelui domnului Mircea, „născut dintr-o dragoste tăinuită”), romanele au și un anume farmec exotic, când e vorba de eroi ce știu a mânui la fel de bine și arma și pana, și degajă un fior adolescentin deloc desuet. SCRIERI: Locatarii din Strada Fecioarei, București, 1970; Curierul secret, București, 1974; Cavalerii, București, 1975; Taina cavalerilor, București, 1976
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
firma va revedea diagnosticul său intern, cu scopul de a se concentra asupra activităților-cheie, sau o va lua de la capăt, organizând grupe de proiect având sarcina de a găsi soluții inovatoare (reengineering, outsourcing, kanban etc.), sau va aplica unele modele exotice, cum ar fi RINGI. În toate cazurile, dacă schimbarea este importantă, va fi antrenat Întregul personal, avându-se grijă și de motivația lui corespunzătoare. Motivarea este o variabilă esențială a firmei, care va facilita reactivitatea și flexibilitatea. În acest scop
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
rubricile de informații. Sunt rezumate două conferințe ale lui B. P. Hasdeu, Un patriot român din epoca fanarioților - despre Zilot Românul, Ereditatea culturală a românilor, și un discurs rostit cu prilejul încheierii anului școlar. În foileton se dă traducerea nuvelei exotice Kiana a lui Ch. Varigny, pe care autoarea transpunerii, Maria Chițu, o luase din „Revue des deux mondes”. Probabil în tălmăcirea aceleiași se tipărește apoi, în paisprezece numere, Fiul lui Titian de A. de Musset și, până la finele anului, o
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
comeți și popii no să vor conoște dein omeni proști, ce vor fi minciuni multe ier deriptate no va fi” etc. Toate narațiunile oglindesc acest motiv. Din cea inițială s-a păstrat doar schema orientală, înlăturându-se tot ceea ce era exotic în obiceiuri, în peisaj, în personaje. Accentul cade pe valoarea de înțelepciune arhaică, prin care răzbat ecouri ale moralei și teologiei creștine. Materialul narativ este organizat formal pe schema „întrebare și răspuns”, iar conținutul se apropie de apocalipsele apocrife. Numărul
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se realizează prin selectarea neobișnuitului și a imprecisului, printr-un joc de lumini și umbre, prin subtilul și sugestivul cromatism al imaginilor, precum și prin îmbinarea datelor realității cu pitorescul exotic și parfumul trecutului istoric. Oniricul, de factură romantică, are un rol predominant, totul desfășurându-se între vis și viață. În Remember, observa Perpessicius, plutește peste tot o „sete de taină și de mister” care stăpânește întreaga istorie a tânărului și
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
în fața naratorului se desfășoară „fermecătoarea trâmbă de vedenii”, pierzându-se în vis și imaginație, în mirajul călătoriilor, descrise într-un stil înmiresmat, cromatizat, cu o muzicalitate elaborată, seducătoare, cu metafore și comparații de o rară expresivitate, ce transpun sugestiv pitorescul exotic și istoric. C. a creat în literatura română un stil propriu, prin îmbinarea expresiilor elegant cizelate cu cele argotice, din medii sordide. Fraza e melopeică, ritmată de armonii interioare, desfășurându-se în cadențe, în largi perioade fluide, muzicale, cu prelungi
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
cu un ochi neutru însă, înfățișarea poetei nu e nici respingătoare, nici grotescă: finețea liniilor prelungi creează un tip de frumusețe suprarealistă, care, animată de o gândire rafinată prin umor și combinată cu o senzualitate evidentă îi dau o atracție exotică. Nu urâțenia o împiedică să fie statornic-fericită, ci inteligența. Până la urmă însă, ea găsește o formulă convenabilă: o legătură constantă - căsătoria, combinată cu reconfirmarea puterii sale de atracție ori de câte ori se află în prezența unui bărbat. În toată perioada 1949-1985, C.
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
1995 (în colaborare cu Carmen Blaga, Ada D. Cruceanu și Erika Feimer). Traduceri: Svetomir Raicov, Dincolo de râu, Timișoara, 1984; Slavomir Gvozdenovici, Dezlegarea senină a pietrei, București, 1985, Cercul soarelui alb, Timișoara, 1989; Srba Ignatovici, Cronicar, insurgent, alchimist. Lumea faptelor, a exoticului și a ezotericului în poezia lui Ioan Flora, Pancevo, 1991; Cedomir Milenovici, 7 incantanții pentru femeie, piatră și vânt, Timișoara, 1992 (în colaborare cu Carmen Blaga); Vlada Barzin, Atlantida, Timișoara, 1992 (în colaborare cu Carmen Blaga); Ilse Hehn, Maimuțele din
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
ieroglifică 26, Al. Filipașcu, după ce inventariază cu o acribie demnă de admirație, dar parcă și de o cauză mai nobilă, speciile existente în carte, este nevoit să recunoască faptul că de o atenție mai mare în descriere au parte animalele exotice, străine spațiului românesc. Nu și imaginarului autohton însă, chiar dacă ocurența lor este mai mică decât a celor familiare. Pomelnicul personajelor din Istoria ieroglifică demonstrează clar că cele mai multe dintre ele nu aparțin faunei reale a Țărilor Române. Așa, de pildă, Leul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tratatele despre animale din arabă 40, reperul rămânând Historia naturalis a lui Plinius cel Bătrân, o sinteză care nu doar că îl conspectează în multe cazuri pe Aristotel, dar și colportează multe legende, "zvonuri", acordând o pondere mai mare elementelor exotice, pitorești, "fabuloase"). În afara Bibliei, dar sub directa sa influență, apar și circulă în toate limbile vernaculare și nu numai diferite tratate care doar aparent sunt de zoologie: exemplul cel mai ilustru este cel al Fiziologului, lucrare care a influențat decisiv
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de albume comerciale, având în titlu sintagma "animale fabuloase": Nu este cazul nici să acordăm o importanță prea mare distincției care pare fundamentală între animalele reale și fabuloase: oamenii Evului Mediu nu făceau nici o diferență între animalele reale, familiare sau exotice și monștrii imaginari. Aceeași pasăre, acvila, poate fi reală sau poate deveni himerică atunci când e bicefală. După cum scria Sfântul Augustin, interpretul gândirii creștine pre-științifice, important pentru noi este să medităm la semnificația obiectelor, nu să le discutăm autenticitatea. Dacă aplicăm
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dorită. Și totuși, revenind în partea a treia a romanului, el se dovedește a avea un rol mult mai important decât cel pe care i-l pregătiseră mai marii taberei păsărilor. Mai este amintit, în bătaie de joc, disprețuitor, de către exotica Papagaie, însă doar ca termen de comparație pentru Strutocamila: în vreme ce Liliacul și Vidra ar fi stârnit scandalul, Strutocamila l-ar fi domolit venind, provocat, în mijlocul adunării. Întreaga vină a neînțelegerilor o poartă, firește, marginalii, iar Liliacul este prin definiție un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici un potențial moralizator creștin. Prea asemănător cu lupul, o fiară diabolizată, al cărei cult încă persista în practicile păgâne ce se încăpățânau să supraviețuiască, acesta nu a reușit să-i clintească deloc autoritatea. Prin urmare, șacalul reprezintă o apariție mereu exotică, dar rară, foarte rară, pentru europeanul care va descoperi Orientul ceva mai târziu. De unde provine, prin urmare, acest carnasier în opera lui Cantemir? Referirile la el sunt rare și superficiale și în enciclopediile antice și medievale, la Aristotel (IX, 1
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Răul și toate părțile lui au fost date la șacali". În plus, ei merg pe lângă oameni"16. Nu, lui Cantemir nu îi mai folosea un simbol puțin influent, importat dintr-o cultură îndepărtată; dimpotrivă, îi făcea trebuință o figură inedită, exotică, care să facă un bun cuplu cu Lupul. Altfel spus, un șacal convertit la înțelepciune și la echilibru. Prin urmare, el nu alege decât masca din cunoscutele fabule care au circulat atât de mult în Orient și o întoarce pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
certa" întregul studiu de față. 36 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
certa" întregul studiu de față. 104 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o felie de roșie Se condimentează și se așează pe o farfurie pieptul de pui, șunca, cașcavalul și roșia, apoi se dă la cuptor timp de zece minute. Se servește cu salată tzatziki. Ca desert, se servește decor din fructe exotice - portocale, grapefruit, banane sau ananas. CIULAMA DE PUI CU CIUPERCI 100 ml de ulei, un pui, 1 kg. de ciuperci, doi morcovi, două cepe, 200 gr. de unt, 300 gr. de smântână, doi - trei căței de usturoi, sare, piper, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
91 1.4. Câteva experiențe noi inventate de science- fiction / 92 1.5. Inventivitatea SF-ului / 93 1.6. Refuzul contactului înseamnă război / 96 2. Iubirea unora și a altora / 98 2.1. Iubirea în utopii / 98 2.2. Iubiri exotice / 99 2.3. Iubirea omenească și variantele ei / 100 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului / 106 3.1. Despre utilitatea sociologică a clonelor / 107 3.2. Clonele și problemele identității / 109 3.3. Un univers de clone și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]