10,920 matches
-
depășirea titanică a imanentului. Aici nu este vizat un raport secvențial, din când în când, cu sferele transcendentului, o serie de proiecții reversibile spre acesta. Se intenționează o aderare ontică deplină la tensiunea lui, o mutație substanțială ce impune asumarea extremă a reflexiei nelimitatului etern în parcursul unei vieți muritoare. Într-un astfel de context, intervalul existenței terestre nu doar interferează cu sacralitatea ce devine fondul unei continue trăiri mistice. Aici rugăciunea, contemplarea, meditația la transcendent nu mai survin din interioritatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în acest context, a fi o modalitate comportamentală spre care omul nu este obligat să navigheze ci el singur se aruncă precum o corabie fragilă între talazurile unui ocean întunecat. Dintr-o astfel de perspectivă misticul ne atenționează asupra gravității extreme a păcatului ca fapt uman primordial, ca realitate incontestabilă întemeiată pe libertatea alegerii omenești. Odată ales, păcatul înrobește, înlănțuie iar demonul devine principe al sufletului sedus. Așadar, această prezență malefică sosită din transcendență nu constrânge, nu obligă eul ci doar
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
învăluie cu marasma ei de nuanțe și parfumuri ale deșertăciunilor iluzorii? Și cum ăl percepe pe cel suferind această lume și cei ancorați efervescenței sale instabile? În ce constă raportul dintre ancorarea umană în temporalitate și cei doi poli afectivi extremi, fericirea și suferința? Cum este resimțit timpul în fiecare dintre cele două cadre și poziționări ontice? Suferința, ca experiență personală extremă, poate fi supusă unei departajări conceptuale fundamentată în natura surselor și motivațiilor sale. Astfel, vom sesiza suferințele trupului, cele
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cei ancorați efervescenței sale instabile? În ce constă raportul dintre ancorarea umană în temporalitate și cei doi poli afectivi extremi, fericirea și suferința? Cum este resimțit timpul în fiecare dintre cele două cadre și poziționări ontice? Suferința, ca experiență personală extremă, poate fi supusă unei departajări conceptuale fundamentată în natura surselor și motivațiilor sale. Astfel, vom sesiza suferințele trupului, cele ale deficiențelor corporalității și cele având doar cauze spirituale. În cazul durerii ce sfredelește mistuitor trupul, survine perspectiva transcendenței ca tărâm
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
există stări ale unor crize totale ce copleșesc atât corporalitatea cât și spiritul. Aceste crize nu pot fi definite nici ca dureri spasmotice ale fizicului nici drept convulsii numai afective sub apăsarea cărora sufletul își consumă agonia. Ele sunt situări extreme într-o condiție de insuficiență și damnare existențială, de perpetuuă descomplectare, dezarmonie și dezacord între elementele ce nu mai pot alcătui astfel echilibrul unei integrale unități. Ființa umană care suportă drama terifiantă a acestei experiențe nu este, astfel, lovită de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
repetitiv și ostenitor suferințe ce lovesc spiritul fără intermedierea corporalității, fără aportul negativ al acesteia. Spunem despre asemenea suferințe că sunt de ordin pur sufletesc, că vizează numai dinamica trăirilor înalt-abstracte, fluxul și refluxul sentimentelor profunde dublate de intensitatea solicitării extreme a străfundurilor emoționale. Desigur că aceste modulații și furtuni din interioritate rezonează perturbator la nivelul corporalității. Se știe, astfel prea bine, că suferințele și traumele sufletești care nu survin dinspre trup pot afecta necruțător echilibrul complexității acestuia aruncându-l în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
asemenea vârtej de basm vulcanic și romantism idolatru, finitudinea și insuficiența ajutorului întru compasiune oferit celorlalți dar și puritatea cristalină a îmbrățișării celuilalt în verticalitatea sprijinirii sale, în demnitatea efortului de luminare a destinului său sumbru și nedrept iată termenii extremi din ciocnirea cărora dar și sub semnul coexistenței lor bizare survin dramele sufletului ce-și consumă energia incandescentă numai dinspre și întru spirit neasumându-și trupul ca intermediar dar înfierându-l dureros cu cicatricea unor convulsii titanice. Există multiple situații
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
proprii viața noastră apare ca o mișcare ireversibilă spre acest reper tainic, ca o tendință către o astfel de întrerupere-mister, atunci când survine moartea celui drag termenii situației evocate aici par a se răsturna. Sentimentul ce ne străpunge în asemenea situații extreme este că moartea se mișcă spre noi, tinde să-și proiecteze vârtejul de pe trupul fără spirit al celui ce ne-a fost drag către prezența noastră îndoliată. Ce rol ocupă aici acest zbor crepuscular al morții spre noi, această planare
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de ne-atins pentru spectrul negativităților telurice și incompatibilă cu tentațiile coruptibile ale relativităților profane. Această ordine ce include imanentul învăluindu-l din ascuns dă sens și semnificație suferinței de natură spirituală, o postulează drept un act, o experiență maximală extremă prin intensitate dar care nu se consumă în zadar. Intuirea unei asemenea armonii absolute drept chip și formă de prezență vie a transcendenței dăruiește conștiinței elanul nebănuit al saltului peste propria suferință. Astfel, această conștiință devine nu numai mai profundă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și/sau demolări 12. Muncă în spații restrânse 13. Muncă prin manipularea de mașini, materiale sau instrumente periculoase 14. Muncă prin manipularea de mașini, materiale sau instrumente periculoase 15. Muncă prin manipularea sau transportul unor greutăți 16. Muncă la temperaturi extreme (sub 0ْ C sau peste 40ْ C) 17. Muncă în condiții de zgomot 18. Muncă pe o perioadă prelungită 19. Muncă în timpul nopții 20. Muncă în condiții de vibrații 21. Muncă la înălțime 22 Altele: Da Nu 1
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
dispară din literatura de specialitate este afirmată de o serie de cercetători. Pe de altă parte nivelul motivației forței de muncă este considerat principalul avantaj competitiv care face diferența între companiile performante și cele neperformante. Aceste două perspective sunt însă extreme, nici una dintre ele neputând fi considerată viabilă. O direcție pentru revalorificarea conceptului de motivație și a pragmaticii motivării este cea de schimbare a perspectivei de raportare la acest proces. Prin integrarea stocului de cunoaștere al celor trei actori implicați (cercetătorul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Numai pe dumneata. Dar de ce... de ce numai pe mine? Numai pe dumneata. John Robert respira zgomotos, cu gura larg deschisă și îl fixa pe Tom cu o expresie care semăna cu ura, dar care, fără îndoială, era doar rezultatul unei extreme concentrări. Această concentrare asupra persoanei lui începuse să-i inspire lui Tom un soi de panică, se simțea parcă prins în capcană. Ar fi vrut să se ridice și să se rezeme de polița căminului sau să deschidă ușa dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să te conduc prin oraș, să te prezint... asta-i tot, nu trebuie să te gândești la altceva. Nu mă gândesc la nimic... spuse Hattie. Părea să se sufoce de mânie. Nu făceam aluzii... Bineînțeles că nu, replică Hattie cu extremă răceală. Nu ne-am mai întâlnit până acum, din câte îmi amintesc eu? Nu. Te-am zărit doar trei secunde la Băi, în ziua aceea urâcioasă, când a nins. Cred că mai curând două secunde. Nu pot spune că... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Poliția a sosit când a fost prea târziu. Efectul vizibil asupra lui George a putut fi urmărit până în cele mai mici amănunte. Se dădu câțiva pași îndărăt; pe față îi apăru întâi o expresie de fâstâceală și iritare, apoi de extremă panică. Cei care nu se tem de dezaprobarea publică pot fi în schimb speriați, în mod abject, de ridicol. Combinația dintre brațul lui Hattie întins cu bravură de-a curmezișul ferestrei și corul puternic, zeflemitor, de afară, era mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de baie, pielea și îmbrăcămintea îi erau deja pătrunse de umezeală. Uitându-se fix la John Robert, care dormea acum liniștit, își dezbrăcă haina. Zâmbetul radios i se preschimbase într-un rânjet care putea fi luat drept o expresie de extremă durere. Își suflecă mânecile cămășii. Filozoful respira foarte încet, cu un ușor horcăit. De astă-dată își păstrase dantura între gingii, astfel încât bărbia și gura nu-i mai erau prăbușite. Fața adormită i se părea lui George uriașă și nesimțitoare, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și ea nu se putea împiedica să creadă că, ținându-se în chip misterios la distanță îi aplica soțului ei un fel de pedeapsă. Ar fi trebuit oare Stella, așa cum avea ea să se întrebe mai târziu, să prevadă actele extreme de care era în stare George? (E necesar să arăt că George, în perioada lui de orbire, i-a povestit absolut tot ce făcuse și, în măsura în care era capabil, a încercat să discearnă și cauzele care-i întunecaseră mintea.) Stella a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de acord că L. Köhler are dreptate când notează că „cultul este o componentă integrantă a vieții etnice”: separația dintre Biserică și Stat este un element tipic occidental modern, produs de mișcări cu caracter umanist și iluminist, dus la consecințe extreme de guvernele de inspirație laicistă. Dar acceptarea acestui principiu nu este universală: bisericile acceptă această separație acolo unde văd pericolele legate de confuzia religioasă și politică de tip constantinian, dar o combat cu toate mijloacele sau, cel mult o acceptă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
munci corecționare". În numele acestei morale, numeroși francezi maoiști au apărat aceste lagăre de "reeducare" din China sau Cambodgia. Ei fac astăzi morală ca universitari, jurnaliști de renume sau oameni politici reciclați în reformism sau în dreapta mai mult sau mai puțin extremă. Cu totul altfel este relativismul politeismului, pentru care echilibrul vieții comune nu se sprijină pur și simplu pe reguli de obligație morală, ci pe legi fundamentale ale Ființei. A ști cum acest om, care este finit, efemer, conștient de moartea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
geografic și mediu cultural/ temporal), apoi intră în relație strânsă cu un antrenor sau cu un sistem condiționat social și își realizează expresivitatea corpului printr-o autonomie mentală cu diferite secvențe: în funcție de natura spațiului (schi, înot) și în funcție de cultură (sporturi extreme). Pe de altă parte, în relațiile cu celelalte sisteme ale societății, cultura sportivă influențează, la rândul ei, starea societăților. Gradul de influență este diferit, încât putem considera că cele mai puternice influențe culturale se manifestă în raport cu sistemul social-politic, sistemul reproducerii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
folclorul ceremoniilor poetico-muzicale (Olimpiadele cu parada de deschidere și de închidere), din paremiologie (lozinci și embleme), din antroponimie (nevoia de eliberare a tensiunii zilnice) și din regulamente. Etapele exercițiului fizic se aplică asupra copiilor supuși succesului social al părinților (sporturile extreme care ating personalitățile ulterioare la 6 ani). Între tipul de sport rural și cel urban intervin și alte jocuri (ale tinerilor, ale femeilor, ale acelor cu dizabilități) și realizările științific și estetic adjuvante. Arta arhitectonică a spațiului de joc sportiv
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
principiile proprii, fiind foarte rezistente la schimbare, exemple sunt probele sportive, care au foarte puțini participanți (aceasta nu înseamnă că un sport nordic și aparent, închis, precum curlingul, să nu devină sistem olimpic, existent cu diferențiere: masculin/feminin sau sporturile extreme să aibă probe speciale). Pentru menținerea integrității și menținerea funcționalității un sistem sportiv are nevoie ca structura acestuia: să fie flexibilă (deosebirea între Olimpiada de vară și Olimpiada de iarnă), să reziste la schimbare până la un anumit punct (prelungirea sistemului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
slabe, oamenii pot să fie buni într-o privință (competiție sportivă), dar există și posibilitatea de a greși, în altă privință (suporterii în relația cu ceilalți suporteri sau în relația cu sportivii). Reprezentanții aceluiași tip de probe (iubitorii de sporturi extreme) se văd unul pe celălalt adeseori ca frați gemeni, deși nu sunt înrudiți prin sânge (s-ar putea ca tipul uman care alege sporturile extreme să fie determinat în mod genetic). În general, mișcarea în sport, precum și mișcarea teatrală, bogată
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ceilalți suporteri sau în relația cu sportivii). Reprezentanții aceluiași tip de probe (iubitorii de sporturi extreme) se văd unul pe celălalt adeseori ca frați gemeni, deși nu sunt înrudiți prin sânge (s-ar putea ca tipul uman care alege sporturile extreme să fie determinat în mod genetic). În general, mișcarea în sport, precum și mișcarea teatrală, bogată și plină de premoniții, creează un spațiu fictiv obligatoriu. Lumina în sala de sport nu mai are aceeași valoare precum în natură, precum în teatru
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
o echipă roșie sau albastră, accesoriile lor, tatuajele sau mutilările ritualice. Și un al treilea suport s-ar baza pe dispunerea în spațiu a indivizilor - indiferent de natura acestuia, suportul teritorial și personal, care înconjoară corpul fiecărui individ (fundaș, portar, extremă). Aceste axe și planuri anatomice ale trupului sunt obligate să reacționeze ritmic în efort, să ascundă dificultatea și să poată construi figuri prin motricitate, mișcări cu valoare de act imposibil aproape pentru non-sportivi, când centrul de greutate, locul unde acționează
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportivului performant, trebuie menționată transferarea sportivilor în antrenori și arbitri sau finanțatori, trebuie comentată renunțarea la imaginea jocului ca euforie gratuită, căci reprezintă o dirijare a jocului, către un sistem de exerciții desfășurate pentru public și pentru antrenarea adrenalinei. Sporturile extreme se structurează pe un liniament special al valorilor epocii contemporane, reeditând nevoia de victorie nu numai asupra celuilalt, ci și asupra sistemului vieții apropiat de sistemul morții. Antrenamentul sportiv manifestă particularități educaționale, dar demonstrează interferența cu activitatea fizică a cosmonauților
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]