3,698 matches
-
să trăiască așa cum li se pare celorlalți că ar fi bine". Și în alt loc, din aceeași lucrare, consemnează: "Obiceiul statornic de a corecta și completa propriile opinii prin confruntarea lor cu opiniile altora, departe de a genera îndoială și ezitare în punerea lor în practică, este singurul fundament stabil al încrederii noastre îndreptățite în ele". Frază pe care ar fi semnat-o oricînd un conservator de talia lui Burke. Un posibil model original în practicarea moderată a conservatorismului și liberalismului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
contesta existența statului și menținerea ocupației asupra Teritoriilor Palestiniene, dacă se are în vedere aspectul identitar, al apartenenței la un spațiu comun, atât Vestul, cât și Israelul consideră că israelienii sunt o națiune vestică, chiar dacă în mod constant și fără ezitare și-au susținut apartenența la marea lume afro-asiatică.584 Palestinienii consideră expansiunea teritorială un pretext pentru asigurarea securității și totodată un principiu fundamental al doctrinei de securitate israeliană, contestând faptul că Israelul își formulează constant argumente care să le justifice
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
175. 560 Shai Feldman, "Peacemaking în the Middle East: The Next Step", în Foreign Affairs, Published by the Council of the Foreign Affairs, Spring 1981, p. 7. 561 Ibidem, p. 8. 562 Ibidem; un exemplu, în acest sens, îl reprezintă ezitarea marilor puteri în a ajuta evreii înaintea și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce a determinat Israelul să se convingă de faptul că un singur actor nu se poate impune în asigurarea securității și păcii în lume; refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
intervalul reflecției este redus la minimum și, În anumite circumstanțe, chiar eliminat. Între decizia sinuciderii și punerea În act se suspendă orice graniță. A doua categorie include sinucigașii care amână decizia fatală prin diverse subterfugii. La aceștia, hotărârea alternează cu ezitarea, deciziei Îi poate urma răzgândirea, iar luptei aprige - abandonul. În cele din urmă, punerea În act e un deznodământ pe care nu-l mai aștepta nimeni - dar care nici nu mai uimește pe nimeni. Această categorie de sinucigași Își refuză
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ascensiunea stabilită cu atâta limpezime. Un traiect pe care se acumulează deznădejdile și deruta. Frazele lui au, din ce În ce mai des, un apăsat aer testamentar. Cuvintele par a fi Încrustate În piatră. Nici o moliciune, nici o inflexiune din care să deduci nesiguranța ori ezitarea. În Jurnalul lui vorbește o disperare compactă și un spirit torturat de perspectiva de a nu mai putea contempla scheletul negru al unei construcții dinadins proiectată ca o ruină: Împlinesc În curând cincizeci de ani. Ce am realizat? O operă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
tonul e ezitant și plin de contradicții, nu e mai puțin adevărat că Sylvia Plath e pe deplin conștientă de ceea ce o așteaptă. Semnele de Întrebare diseminate cu destulă generozitate În Întregul text al jurnalului vorbesc, În fapt, nu de ezitările ei, ci de circumscrierea destul de precisă a spațiului pe care-l are de cucerit. Creatorul și obsesiile sale e În permanență dublat de om și de maniacala căutare a echilibrului. În Jurnalul Sylviei Plath vorbește, să nu uităm, o femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mea, tot brutal, sunt epuizată, pentru că am dat cu amândouă mâinile... Într-un anumit sens, Jurnalul Sylviei Plath e, În Întregimea sa, istoria „unui caz de epuizare”. Nerăbdătoare, tânăra poetă arde etapele unei existențe prea previzibile, prea plină de convenții. Ezitările Între diverșii iubiți (mai mult sau mai puțin Întâmplători), uimitorul refuz de a se conține, exuberanța violentă și agresivitatea aparent nevinovată conțin, toate, germenii unei instabilități care se va dovedi tragică. Sinuciderea e, la Sylvia Plath, consecința normală a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
au descoperit acest secret psihanalitic și nu ezită să facă uz de el. Așezată cu forța În fața acestei oglinzi, ea se supune, mecanic, ordinelor care vin dintr-o lume de dincolo de ea Însăși, o lume a cărei prizonieră perpetuă este. Ezitările Își găsesc o confirmare atunci când, Într-o carte a lui Freud, descoperă imaginea perfect structurată a ceea ce, În mintea ei, e Încă haos și indeterminare. Recunoscându-se În descrierile freudiene ale impulsurilor sinucigașe, Sylvia Plath are, de fapt, revelația că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inutilă. Pentru că, așa cum observa Eric Marty, „autorul se află În insolubila situație paradoxală de a scrie pentru el ceea ce deja el știe”12. Dar știe autorul cu adevărat totul despre sine? Jurnalul e dovada omniscienței autoscrutătoare sau a nesiguranței, a ezitărilor? Dacă, declarativ, jurnalul e o consemnare, o luptă cu timpul trecut, În realitate el sondează În timpul paralel al biografiei subconștiente. Eul autoportretului rezumă, de fapt, structura jurnalului și, prin derivație, structura lumii percepută prin lentilele subiectivității auctoriale. Jurnalul intim conține
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
scrie numai pentru sine, nimeni nu acceptă riscul aneantizării eforturilor disperate de a se explica, de a comunica, de a intra Într-un anumit circuit al tensiunii existențiale. Mai aproape de realitate e observația că statutul ambiguu al jurnalului Îl dau ezitările Între uzul privat și destinația publică, incertitudinea (singura incertitudine!) publicării sale83. Precaritatea textuală nu e, Însă, o piedică În devenirea literară. Marcat de strategia secretului, jurnalul intim Își construiește o identitate prin Înseși gesturile care Îl cenzurează, care Îi conferă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
stângăcia, pare a fi o urmare a meningoencefalitelor ce au produs leziuni cerebrale și care pot fi de natura alexiei agrafiei, manifestându-se prin imposibilitatea de a citi și scrie. Este numită agrafie optico-gnozică sau afazie vizuală, debilul mintal manifestând ezitări, confuzii și amestec de litere fără sens. Dislexo-grafia de natură afazică ca urmare a leziunilor de răspândire parieto-temporo occipitale, se manifestă ca sindrom dismaturativ. Aici au loc tulburări de organizare spațială și de lateralizare. Ele se manifestă prin nerespectarea ordinii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu copilul bâlbâit, au o valoare dublă față de procedeele adoptate, pentru cursivitatea vorbirii lui. Jocul, cântul, povestirea după diafilm, gimnastica asociată cu pronunția, antrenarea în verbalizarea impresiilor trebuie să-l pună pe copilul bâlbâit, în stare de a vorbi fără ezitare. Chiar și adolescentul care este solicitat a vorbi rar, a inspira aerul nazal, a-și doza ritmul mijlociu în orice moment al vorbirii, a vorbi cu glas moderat și adânc, a nu neglija pronunțarea integrală a vocalelor și chiar prelungită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de sinteză acustică, cuplat cu deficiență de atenție și memorie auditivă. Asemenea manifestări fac mari dificultăți în înțelegerea raporturilor parte-întreg: literă silabă, silabă-cuvânt, cuvântfrază-context. Distorsiunile în evocarea textului de natură simbolizată duc la o citire lentă, fragmentată, alteori precipitantă, cu ezitări și pauze mari, ineficiente în sesizarea sensului. De foarte multe ori se citește „pe ghicite” cu substituiri nelogice, cu repetări și reveniri, cu pierderea rândului etc. care amplifică dificultățile înțelegerii lecturii. Tulburările structurilor lexicografice. Generalități Specialiști logopezi au constatat un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintal, cu atât structurile, calitatea și performanțele lexico grafice sunt mai dificile, uneori imposibile. La aceștia se constată adesea greutăți în a lega literele în citirea cuvintelor, deși izolat ei pot denumi literele. Din această cauză comit numeroase greșeli, confuzii, ezitări de elocuțiune a literelor în cuvinte, deformându-le. Ceea ce se întâlnește în mod curent la acești subiecți este cunoscut în literatura de specialitate sub numele de paralexie. Legat de această deficiență, putem face o analogie cu agnozia: incapacitatea de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cît și succesul limitat pe care l-a avut (vezi Foot 1989). Înșelătoria folosită în mod tactic pe timpul unor ostilități nu încetează neapărat o dată cu obținerea victoriei. Ambii adversari își pot revendica victoria, chiar dacă un martor neutru n-ar avea nici o ezitare să spună cine a pierdut cu adevărat. Acest obicei care datează din vremuri străvechi a fost vizibil și la sfîrșitul recentului război din Golf, deși nu este foarte clar cine încerca să înșele pe cine și care a fost păcălitul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Au luat-o în considerație mai mult ca societas perfecta, posesoarea exclusivă a doctrinei despre «Dumnezeu și despre lucrurile divine», decât ca «semn» al unei noi umanități fraterne - mântuită întru iubire și pace - ce s-ar fi cuvenit să fie. Ezitările, neînțelegerile, incertitudinile în ceea ce privește «diferența» creștină și Cuvântul întrupat și proclamat de Isus din Nazaret, dar și distorsiunile pe latura instituțională, ne-au determinat să ne amintim că ecclesia semper reformanda. În ultimii ani, această stare de lucruri i-a scandalizat
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Germaniei, a Puterilor Centrale mai exact; ca atare, România a semnat un pact secret cu acestea pentru ca, În eventualitatea izbucnirii unui conflict, să se asigure că va fi de partea câștigătorilor; aceasta nu era decât o modalitate de supraviețuire 1. Ezitarea Între polii vestic și estic de putere este ușor de Înțeles, cu atât mai mult cu cât nici unul și nici celălalt nu Îi garantau României ceea ce aceasta dorea cu adevărat: teritoriile revendicate istoric. Strategia aleasă a fost, evident, una de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
în eseul "The Moral View of Politics", unde Williams își exprimă din nou, printre altele, opinia despre valoarea muncii intelectuale depuse de Rawls (în A Theory of Justice) și Nozick (în Anarchy, State, and Utopia). Iar Williams nu are nicio ezitare să afirme că rezultatele eforturilor filosofice ale celor doi sunt "importante din punct de vedere intelectual"6 și "adesea captivante"7. Desigur, precum în In the Beginning Was the Deed, Williams exprimă și câteva nemulțumiri cu privire la obiectivele și metodologia lui
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lui Iordanes este adevărată, adică toți ,,s-au dat la brazdă” după leges bellagines. Afirmația episcopului get este întărită de suedezul Carolus Lundius ce a scris o carte Zamolxis, Primus Getarum Legislator, tipărită în anul 1687 care spune fără nici o ezitare că legi- le naționale ale goților și vechilor suedezi sînt copiate după legile marelui înțelept Zamolxe! Ca să înțelegem cît de vrednici au fost strămoșii noștri în feudalismul timpuriu din secolele Xl - Xlll, trebuie să punem alături informațiile care se găsesc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rezolvă, bineînțeles, toate problemele. Structura socială și economică este hotărâtoare. Totuși, luminarea spiritelor aduce câteva contribuții esențiale, indispensabile oricărei acțiuni: 1. Clarificarea ideilor și deci a scopurilor de bază; conștiința limpede a obiectivelor urmărite, a valorilor și sensurilor ultime elimină ezitările și precizează direcția de înaintare; 2. Formularea ideilor într-un limbaj cât mai accesibil; 3. Determină difuzarea lor; o idee închisă în sertar, chiar genială, este o idee moartă; 4. Apără ideile noi de atacurile celor vechi și îndepărtează, pe cât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
treilea nivel de semnificație a textului: luarea sa la cunoștință, examenul punerii sale în ordine (p. 96), reflexia despre starea noului text (el nu este linear, nu are dialoguri tradiționale etc.). Bun sau rău, el se prezintă ca atare: cu ezitări, cu pasaje de suprimat (p. 102) etc. Toate acestea se încadrează în categoria meta-discursului. Dumitru Țepeneag își stăpânește jocul și evită la limită și cu brio orice senzație de redundanță și repetiție. Metadiscursul său literar este bine și frumos încastrat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să fie de formație americană. Este noul framework al politologiei românești. Arondismentul 6 al Parisului a rămas doar nostalgia passablement gâteuse a vârstei a treia. La independența de spirit și analiză a autorului se adaugă, în sfârșit (chiar dacă după unele ezitări și chiar derute inițiale) și o anume distanțare de personajele oficiale ale Puterii. Politologia este, într-adevăr, independentă de Putere, de orice Putere, sau nu există. Acest principiu de bază consolidează și primele două volume prezentate nu fac decât să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de experiență. Ea a fost revelatoare, traumatizantă și tristă din multe puncte de vedere. Este vorba de publicarea (după mari eforturi) a Hermeneuticii lui Mircea Eliade (1980), caz amintit anterior. Regimul, în scopul seducerii și captării exilului, după multe ezitări, amânări și oscilații, putea afirma că a dat totuși dovadă de liberalism, aprobând apariția unei astfel de cărți dubioase (prima la noi, în treacăt fie spus, ca și în Franța de altfel) despre un autor până atunci interzis. în timp ce noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
anilor '80, in: Evenimentul zilei, 12 octombrie 1993. Vizită incognito. Știre nici reținută, nici confirmată, nici dezmințită, după informațiile noastre. Se pot face și unele speculații (foarte riscate) între această ipoteză tulburătoare și coincidența datelor și a aprobării după multe ezitări și contradicții a Hermeneuticii lui Mircea Eliade (1980)? Cât și în legătură cu alte dispoziții administrative? Problemă (deocamdată) insolubilă. 6 Fragments d'un journal, II, p. 92. 7 Mitul situației ireversibile, in: 22, IV, 7-10, 1993. 8 România liberă, 24 aprilie 1992
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
căuta teme sau preocupări particulare, cum ar fi relatarea fricii de abandon sau a agresivității. Trăsături importante pot reprezenta tendința pacientului de a se focaliza pe detalii minore ale petei de cerneală decât pe pată ca și un întreg, sau ezitările clientului de a răspunde la anumite planșe. TAT este format dintr-o serie de imagini. Clientului i se cere să constituie o poveste despre ce se întâmplă în imagini. Autorii acestui test susțin că poveștile clienților reflectă problemele lor și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]