4,829 matches
-
existat și în tablourile lui Emilian Lăzărescu. Pictorul este fidel convenției decadente pe care o pune în ecuație estetică piesa lui Oscar Wilde, focalizând momentul climactic al sărutului mortifer, iar veșmântul de pietre prețioase care o lasă dezgolită pe această făptură malefică deschide posibilitatea unei influențe din pictura lui Moreau. "Pe marmora poleită a curtei unui palat oriental, curte ce se înconjoară de înșiruirea sveltă a unor svelte colonade, s-a așezat albă și goală sub găteala podoabelor de pietre prețioase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Întregii naturi, iar pe de altă parte, neglijează elementele istorice ale creștinismului, insistând asupra dimensiunii liturgice a existenței omului În lume.” III Meteorologie magică Regimul mitic al intemperiilor este determinat de unele manifestări ale văzduhului, provocate, În imaginația poporului, de făpturi mitice care cumulează și alte activități decât cele meteorologice, vânturile și norii. Vânturile sunt considerate niște făpturi care „hălăduiesc” În văzduh pentru a-și Îndeplini rosturile În răstimpurile unui an. După unele legende, vânturile ar fi copii Sfintei Duminici, În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
existenței omului În lume.” III Meteorologie magică Regimul mitic al intemperiilor este determinat de unele manifestări ale văzduhului, provocate, În imaginația poporului, de făpturi mitice care cumulează și alte activități decât cele meteorologice, vânturile și norii. Vânturile sunt considerate niște făpturi care „hălăduiesc” În văzduh pentru a-și Îndeplini rosturile În răstimpurile unui an. După unele legende, vânturile ar fi copii Sfintei Duminici, În număr de doisprezece, corespunzând celor douăsprezece luni ale anului. De aceea, vânturile au vârsta, temperamentul și Înfățișarea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ploilor, românii posedă câteva credințe și datini străvechi, cele mai multe din aceste practici fiind mai vechi decât creștinismul. Devenind principala sursă de alimentație prin holdele sale, pământului Îi erau necesare ploi timpurii. În anumite perioade, oamenii au asociat fenomenele meteo unor făpturi mitice, personificându-le. Incantațiile de amenințare a stihiilor sunt depozitare ale unor străvechi concepții mitice sau obiceiuri rituale. O practică foarte veche este legată de Înfingerea unor obiecte de fier, secure sau cuțit, În pământ, folosind atât pentru atragerea ploii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
să crească spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
irecuzabile și că un tainic instinct de solidaritate îl ducea spre toate formele care exprimau un sfîrșit de rasă în gesturi somptuoase. Drapat într-o rigiditate morală și una socială, dorită cu încordare și dobîndită cu trudă, conștient de labilitatea făpturii lui, de procesul încheiat în spirit al familiei lui, în care orgolios se considera nu numai punctul terminal, dar și culmea, de însăși stingerea biologică a unui neam, în descendenții lui masculini [...] psihologia lui e mai puțin un caz obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
poporul român ai cărui fii și fiice, printr-un curaj pilduitor pentru toată lumea, cu sacrificiul propriei vieți, au zdrobit regimul de dictatură și au deschis zările către instaurarea darului dumnezeiesc al libertății. Sădită profund în ființa umană, în om, ca făptură și chip al Lui Dumnezeu, libertatea se dobândește, de aceea, cu jertfă neprihănită, izvorâtă din gând și inimă curată așa cum au dovedit-o tinerii și vârstnicii care au înfăptuit în 22 decembrie 1989 sfântul act istoric de libertate și democrație
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
le creează izvorăsc dintr-un dar al naturii, dintr-un entuziasm asemenea prorocilor și preoților profeți" (1995, p. 16). În Ion, Socrate neagă orice implicare a rațiunii în procesul de creație artistică și afirmă cu nonșalanta că "poetul e o făptura ușoară, înaripata și sacra, în stare să creeze ceva doar după ce-l pătrunde harul divin și își iese din sine, părăsit de judecată" (1976, p. 140). La fel stau lucrurile și în cazul dialogului Menon, unde alături de poeți, sunt incluși
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
soțului. Ea nu avea dreptul să vândă sau să cumpere, să dispună chiar de bunurile sale personale. O caracteristică a iubirii este setea nu numai după unitatea gândurilor, sentimentelor și atitudinilor, ci după o unitate mai adâncă, „unitate totală”. Ori făptura care corespunde acestei necesități este femeia, tovarășa de viață a bărbatului. Rodul comuniunii lor vor fi noile ființe aduse la existență, „noile persoane” umane care se nasc dintr o altă pereche de persoane umane, prin puterea lui Dumnezeu, care intră
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pe prim plan, între cei dezlegați din legăturile iadului (I Petru 3, 10) sunt Adam și Eva pe care Mântuitorul îi ridică de mâini afară. învățătura despre Maica Domnului are în credința și Biserica noastră învățăturile de frunte înaintea tuturor făpturilor văzute și nevăzute, fiind cinstită în mod deosebit, mai presus decât toți sfinții și îngerii, tocmai pentru faptul că nașterea după trup a Mântuitorului ea este făptura umană cea mai pătrunsă de Duhul Sfânt, dumnezeirea însăși sălă șluiește în ea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Maica Domnului are în credința și Biserica noastră învățăturile de frunte înaintea tuturor făpturilor văzute și nevăzute, fiind cinstită în mod deosebit, mai presus decât toți sfinții și îngerii, tocmai pentru faptul că nașterea după trup a Mântuitorului ea este făptura umană cea mai pătrunsă de Duhul Sfânt, dumnezeirea însăși sălă șluiește în ea. Deosebita cinstire pe care credința și Biserica noastră o dă Sfintei Fecioare Maria este și se fundamentează pe o serie de prerogative sau elemente speciale care alcătuiesc
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
să fie soție. în acest sens, femeia dă cinste casei și familiei și rămâne izvor de viață și pildă de cinste și iubire. Ea este ființa model de delicatețe și seninătate în toate treburile vieții. Ea este lumina casei, toate făpturile se umplu de bucurie când apare soarele, pomii, florile, păsările, oamenii. Un har asemănător dă femeia bună în atmosfera căminului. Pentru că oricât ar progresa lumea, pe drumul ei istoric, 1femeia este necesară și chemată să-și dezvolte întreaga ei vocație
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Mai întâi femeia este chemată să fie soție. Femeia adevărată dă cinste casei și familiei și rămâne izvor de viață și pildă de iubire. Ea este ființa model de delicatețe și spontaneitate în treburile vieții. Ea este lumina casei, toate făpturile se umplu de bucurie, apare soarele. Un har asemănător dă femeia bună în atmosfera căminului. Pentru că oricât ar progresa, femeia este chemată să-și dezvolte întreaga ei vocație, întreaga ei personalitate, în casa ei, în familia ei. Adânca chemare a
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
calea binelui, ne-a condus, când eram mai mici în fața altarului sfânt. Oricând, în orice ocazie, ne-a arătat calea creșterii noastre în Hristos-Domnul. Prin cuvinte simple, dar convingătoare, ne-a explicat că atunci când trupul moare, nu moare totul în făptura omenească, nu moare ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit prin suflarea Sa: sufletul. Acesta, odată cu ultima suflare a trupului, este primit din nou la Dumnezeu, acolo unde își are obârșia. Dar nu numai sufletul, ci și iubirea mamei este nemuritoare. Iubirea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în Vechiul Testament femeia a fost marginalizată, de fapt ea a rămas alături de bărbatul său la crearea de valori spirituale. Deci și în societatea veche, ca și în cea nouă, femeia aduce pe lume nu o bucată de carne, ci o făptură vie, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, unde chipul părinților și în special al mamei rămâne viu și lucrător pentru viață. Valorile pe care le cultivă în sufletul copilului rămân ca o bază pentru a fi „om” și rămân
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
aproape de durerile și suferințele neamului în aceste vremuri grele și caută să mângâie și să aprindă lumina creștină în fiecare suflet, spre a-l ține treaz și conștient. La temelia creșterii și pregătirii pentru viață a unui om a fost făptura sufletească, opera de iubire a mamei. Femeia creștină s-a distins ca educatoare în toate stările și epocile, ridicându-se la înălțimea idealului creștin și a vremii pe care le trăia, care a putut să fie mai mult misionar sau
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
căderea omului. Credința naște eroi, sfinți, nemuritori; necredința naște sceptici, indiferenți, lași și sperjuri. învățătura despre Maica Domnului apropie femeia de Hristos și o întărește în credință. Maica Domnului ocupă în cultul Bisericii Ortodoxe un loc 3de frunte, înaintea tuturor făpturilor văzute și nevăzute, fiind cinstită în mod deosebit, mai presus de toți sfinții și îngerii, tocmai pentru faptul că prin nașterea după trup a Mântuitorului ea este făptura umană cea mai pătrunsă de Duhul Sfânt, dumnezeirea însăși sălășluindu-se în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Domnului ocupă în cultul Bisericii Ortodoxe un loc 3de frunte, înaintea tuturor făpturilor văzute și nevăzute, fiind cinstită în mod deosebit, mai presus de toți sfinții și îngerii, tocmai pentru faptul că prin nașterea după trup a Mântuitorului ea este făptura umană cea mai pătrunsă de Duhul Sfânt, dumnezeirea însăși sălășluindu-se în ea. Maica Domnului nu este numai mama Mântuitorului Iisus Hristos, ci și Maica rugătoare și ocrotitoare a tuturor creștinilor. Când „Iisus, văzând pe mama Sa și pe ucenicul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
maicile lor. Pruncul stă în pântecele mamei sale în formă de rugăciune. Mamele să se gândească că întrerup rugăciunea cea mai sfântă, cea mai fragilă și cea mai binevoită de Dumnezeu, cu foarfecele urii și a scârbei lor și scot făptura lui Dumnezeu și o aruncă afară ca pe un lucru neglijabil. Iată ce zice poetul Ioan Alexandru: „Mai bine trimite, Doamne, să cadă casele acestea pe mine decât să mă împreun cu soția mea și pruncul, fătul frumos, Iisus Hristos
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cărei sacralitate devine indubitabilă: „Ușoară, maică, ușoară C-ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară între ceruri și pământ. în priviri c-un fel de teamă, Fericită totuși ești Iarba știe cum te cheamă, Steaua știe ce gândești.” (Făptura mamei) Mama devine cea care intermediază accederea la divinitate, este ea însăși un înger tutelar, purtând cu sine durerea solitudinii, reprezintă elementul definitoriu ce cuprinde esența unei lumi, o frumusețe plină de demnitate. Mama este cea care se intercalează între
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a creat un înăuntru care pentru prea mulți spectatori se confundă cu realitatea de dinafară, iar ceea ce trebuia să contribuie la sporirea surselor și volumului de informații s-a transformat și se transformă prea adesea în manipulare și fragilizarea "neverosimilei făpturi a libertății": "În sfârșit, nu putem să nu observăm încă ceva, de data asta ignorat de "mitul peșterii": scopul instituției media inclusiv a celei electronice a fost acela de a informa și instrui ceea ce ar fi trebuit să conducă la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Editura Publica. Carrière, Jean-Claude/Eco, Umberto (2010). Nu sperați că veți scăpa de cărți. Convorbiri moderate de Jean-Philippe de Tonnac, București, Editura Humanitas. Constantinescu, Mihaela. (2001). Post/postmodernismul: Cultura divertismentului, București, Editura Univers enciclopedic. Cornea, Andrei. (2014). Miracolul. Despre neverosimila făptură a libertății, București, Editura Humanitas. David. (1977). Introducere în filosofie, București, Editura Academiei R.S.R. Dawkins, Richard. (2013). Gena egoistă, București, Editura Publica. Dewey, John. (1977). Trei scrieri despre educație, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dewey, John. (1992). Fundamente pentru o
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Lasă că Dumnezeu e mare și bun și ne va ierta. Dumnezeu nu era pentru ei un Deus oțiosus, ci un Tată Bun care iartă. În figurile stilizate, hieratice ale sfinților din ramele icoanelor la care se Închinau, ei vedeau făpturi atinse de har care poartă Însăși Transcendența revărsată În ele. Satul nu a dat nici sfinți și nici călugări. Oamenii de aici socoteau că treaba lor e să lucreze pământul. Doar un călugăr a ajuns dintre oamenii din sat, acolo
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai recentă, care a înțeles și dezvoltat idealismul în sens absolut. Dar prin această operație, a ajuns să nege realitatea lucrurilor, așadar să cufunde în abisul irealității, printre "undele leteice ale nimicului etern", întreaga natură cu miriadele de ființe și făpturi care mișună în univers. Dacă ar trebui să fie interpretate astfel, idealismul și nihilismul "ar predica cele mai evidente forme de ateism și nihilism"25. Mai mult sau puțin în același timp cu Jacobi, în anumite cazuri înaintea sa, termenul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai mare. Și acesta nu a fost mai mare decât Nietzsche, care l-a cuprins pe de-a-ntregul și s-a identificat cu acesta. Este Rinul sau Nilul, în această clipă nu știu precis -, bătrânul bărbos peste care mișună toate, făptura întinsă din care se despart diferitele specii: acesta a fost Nietzsche pentru noi toți, fără excepție 136. După război, în conferința radiofonică Nietzsche după cincizeci de ani, care se află la antipodul celei din 1974 a lui Thomas Mann, Benn
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]