3,956 matches
-
moștenită din vechime, manifestată în viața cotidiană, sau la evenimente cruciale (nunti, botezuri, înmormantări). Toate acțiunile ei poartă pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria își lasă fata la mânăstire, se mărturisește preotului, ia sfânta împărtășanie, “sfințește” baltagul pentru feciorul ei. Înțelepciunea, inteligența și luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani marunti negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Devenirea sa ca bărbat se face o dată cu veghea din râpă a osemintelor tatălui său, când se simte înfricoșat. Desăvârșirea formării lui Gheorghiță ca bărbat se produce în scena finală, când îl lovește pe ucigașul tatălui său cu baltagul, împlinind dreptatea: "feciorul mortului simți în el crescând o putere mai mare și mai dreaptă decât a ucigașului. [...] Apoi îl lovi scurt cu muchea baltagului, în frunte". Gheorghiță își îndeplinește astfel datoria de fiu, înfăptuind un act justițiar ca pe un prim pas
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ziarului Răcnetul Carpaților, prezident fundator al Societății enciclopedice cooperative "Aurora economică română" IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți POPESCU, asemenea GHIȚĂ PRISTANDA, polițaiul orașului UN CETĂȚEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soția celui de mai sus UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂȚENI, PUBLIC În capitala unui județ de munte, în zilele noastre ACTUL I (O anticameră bine mobilată. Ușă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din fund o ușă, la stânga altă ușă, în planul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
umeri, fără să nțeleagă, se coboară să șază pe fotoliu, lângă Trahanache.) SCENA IV Tipătescu, Trahanache Tipătescu: Ei! Neică Zahario, ce e? Ia spune, te văz cam schimbat!... Trahanache: Ai puțintică răbdare, să vezi... Azi-dimineață, pe la opt și jumătate, intră feciorul în odaie, nici nu-mi băusem cafeaua, îmi dă un răvășel și-mi zice că așteaptă răspuns... De la cine era răvășelul? Tipătescu: De la cine? Trahanache: De la onorabilul d. Nae Cațavencu. Tipătescu: De la Cațavencu? Trahanache: Zic: ce are a face Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
afaceri importante mă cheamă numaidecât la telegraf... Mă scuzați... dar... (merge la o masă și trage clopoțelul, apoi iese în fund.) Brânzovenescu: Așa scurt? Farfuridi: Adică, cum am zice, poftiți pe ușe afară... Bine? Tipătescu: (apare în fund cu un fecior) Unde e Ghiță? Feciorul: L-am căutat în tot târgul, coane Fănică, nu e. (vorbesc încet în fund.) Brânzovenescu: (care a vorbit încet cu Farfuridi) ' Aide la Trahanache... Aici am aflat tot... ' Aide... Farfuridi: Brânzovenescule, mi-e frică de trădare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
numaidecât la telegraf... Mă scuzați... dar... (merge la o masă și trage clopoțelul, apoi iese în fund.) Brânzovenescu: Așa scurt? Farfuridi: Adică, cum am zice, poftiți pe ușe afară... Bine? Tipătescu: (apare în fund cu un fecior) Unde e Ghiță? Feciorul: L-am căutat în tot târgul, coane Fănică, nu e. (vorbesc încet în fund.) Brânzovenescu: (care a vorbit încet cu Farfuridi) ' Aide la Trahanache... Aici am aflat tot... ' Aide... Farfuridi: Brânzovenescule, mi-e frică de trădare... Câte ceasuri sunt? Brânzovenescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
afară, vocea lui Trahanache: "Ai puțintică răbdare!") Zoe: Nenea! Tipătescu: Zaharia! Cațavencu: Venerabilul! Tipătescu: Repede, ascundeți-vă amândoi... Nu trebuie să vă vază... (Zoe iese degravă în stânga, Tipătescu cu Cațavencu la dreapta.) SCENA XI Trahanache: (singur) Nimeni?... Și dobitocul de fecior mi-a spus că Fănică și Zoe sunt aici... (merge la ușa din dreapta și bate cu discreție.) Nimeni! (asemenea în stânga.) Nimeni! (vrea să plece prin fund și ca și când și-ar aduce aminte de ceva.) A! Era să uit! (șade la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cetățeanul turmentat, care înghite și sughite mereu. După ei vin o mulțime de cetățeni cu ramuri verzi și steaguri, asemenea foarte chefuiți. Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu sticle de șampanie. Ghiță Pristanda, îndată ce sosește în scenă, face semn muzicei să tacă. Muzica tace. Se împart pahare de șampanie fruntașilor. -Tipătescu, Zoe, Trahanache, Dandanache sunt în stânga.) Farfuridi: (luând un pahar de șampanie) În sănătatea domnului Agamiță Dandanache
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
s-o trăiască cu orice preț, dincolo de efemer, în eternitate. Balada atinge punctul culminant nu ca acțiune, ci ca intensitate a sentimentelor, în cea de-a treia parte a testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă cosmică , episodul final al presupusei apariții a mamei care își caută feciorul dispărut. Prin reluarea alegoriei și în final, tensiunea sufletească nu scade, ci ea se menține la intensitatea pe care a atins-o în punctul culminant, ca urmare a absenței deznodământului. 2. Motivul alegoriei moarte-nunta. care impresionează prin semnificație, cât și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a fenomenelor. Din portretul ciobanului răzbate mai degrabă un protest puternic împotriva unei morți premature, nedrepte, nefirești și de aceea absurde. La fel de realizat și impresionant este și portretul măicuței bătrâne, al acestei mame îndurerate, prezentat succint în câteva versuri de către feciorul ei: "Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână,/ Din ochi lăcrimând,/ Pe câmpi alergând,/ Pe toți întrebând/ Și la toti zicând [...]". Portretul este constituit, în primul rând, din două elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Întemeiați și o familie după ce-ați ieșit... Da. M-am căsătorit... Soția mea lucra la C.F.R. Ea-i tot d-aci, din Arad, ne-am cunoscut, ne-am iubit și-am zis: „Hai să ne căsătorim!”. Și am un fecior, am și doi nepoți... Înțeleg că după ’89 ați făcut politică... Cum de ați luat decizia asta? În ’89, cu Încă un coleg, am Întemeiat Asociația (AFDPR - n.n.)... El a fost președinte și io am fost vicepreședinte. Și am avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cânta fiecare zar, avea rime triviale și „bon mouri“ cum le numea el. O farsă făcută conului Alecu a rămas celebră și a înveselit cafeneaua ani de zile. Cum am spus, conul Alecu iubea trivialitatea, deși se îngâmfa grozav ca fecior de boier. Unul din obiceiurile lui era să răspundă celui care îl întreba pe ce miză vrea să joace: „Jucăm pe un c...“. Într-o zi i se face o farsă. Șeful cofetar, domnul Ilie, era un artist. Întrebat dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu toată inima. Se făceau farse cari făceau epocă. Se vorbea de ele ani înde lungați și tot se mai făcea haz. Trăiau pe vremea aceea doi domni Crețeanu: unul Ulysse și celălalt Nicu. Ulysse Crețeanu nu era numai un fecior de boier, un om inteligent și îndemânatec, o ființă amabilă și plăcut în societate, Ulysse Crețeanu era o instituție. Ulysse Crețeanu era de toate: advocat, confident, om de afaceri, negociator, știa tot, făcea tot, avea toate ușile deschise, în sfârșit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cerut să ieșim afară, pe gang. De acolo am cercetat grădina. Florile au crescut dezordonat: un pîlc de crăițe, cîteva tufe de stînjenei, un strat îngust de regina nopții, trei-patru crini, un rond micuț de sîngele cavalerului... Prin căsătoria cu feciorul dascălului, mătușa s-a situat mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor. Într-un fel, cultivarea florilor constituia un semn de diferențiere socială. Cu pămînt puțin, săracii nu puneau în el flori, ci porumb
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
urările ce ați adresat unui singuratic. Doresc să ajungeți la adânci bătrânețe fără suferințe, dar să nu rămâneți prea multe zile despărțiți. Fiindcă fenomenul trebuie să se Întâmple. Despre mine? Mereu cobor. Din când În când mai vine câte un fecior să mă vadă (...). În Fălticeni n-am mai fost de la 1 martie a.c. când am avut mulțumirea să ne Întâlnim și să mai cunosc din cei care au participat la sărbătoarea Centenarului „șezătorii”. Sunt un fel de arestat la domiciliu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care Neculai cu Mitică, băiatul prisăcarului lui Sadoveanu, au furat faguri chiar din buduroi și i-a prins el, prisăcarul. Transcriu pasajul: „... s-a ivit deodată chipul uriaș al prisăcarului. Ce faceți voi aici, măi hoțomanilor? Au rămas Încremeniți, Neculai, feciorul gospodarului Țibulcă a dat să fugă. Stai pe loc... Va să zică, așa ați făcut! Frumos... Cu tine (Mitică, băiatul lui) mai vorbesc eu, cât despre dumneata, domnule, o să vorbesc eu cu bunicul dumitale, mă cunosc bine cu dânsul. știu că zilele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în spatele Bisericii Sf. Gheorghe. De aici înainte, iar nu se mai cunosc amănunte. Mai recent, un motociclist a străbătut alte străzi principale aruncând manifeste. Tânărul a fost și el înhățat și zace probabil în beciurile Securității. Se spune că este feciorul unui reputat medic de la Spitalul de urgență din București și că respectivul doctor a fost chemat în justiție pentru a justifica bunurile din casa sa din Capitală și din Snagov . în țară, convoiul prezidențial, ridicol în falsa sa strălucire, este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu tulei de porumb. Astăzi, tuleii sunt lăsați pe câmp să putrezească sau sunt băgați în pământ de tractor, ca să se vadă că planul a fost îndeplinit. De fapt, și dvs. trebuie să știți cum trebuie îngrijite vitele, doar sunteți fecior de țăran și probabil și la Scornicești tot așa au fost îngrijite. Aceasta e explicația că atunci o vacă dădea cel puțin 10 litri de lapte pe zi, și nu 2-3 litri, cât dau astăzi majoritatea vacilor de la colectiv. Tot
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fiu al poporului, ci era regele, pe care nu-l interesa și nu-i părea rău că mănânc și eu o friptură de miel sau vițel. Ca încheiere, vreau să vă mai spun că îmi pare rău că dvs., ca fecior de țăran și muncitor, ridicat la rangul cel mai mare, nu aveți un pic de milă și înțelegere față de suferințele și durerile noastre. Un ascultător al postului dumneavoastră de radio, [iunie] 1984, difuzată la 15 iulie 1984 Stimate domnule director
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că nu putea să facă educația națională a tineretului românesc, dar din contra își exercita acțiunea nenorocită de a secătui pe om de tot ce se află bun și românesc în el. în vacanțele școlare stăteam adeseori de vorbă cu feciorii din satul meu, care, întorși de la militărie povesteau cu așa de puțină considerație despre oamenii și procedeele din armata țării lor, că ascultându-i, mi se strângea inima și plin de amărăciune judecam că numai o totală lipsă de simț
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din România. Îl așteptau la hangiu dar Coșcofag nu apare. Cu mari stăruințe îl roagă pe patronul hanului să-și trimită fiul să-l caute pe Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să se ducă până în Jamul Mic să-l caute. A doua zi dimineață hangiul, văzându-i îngrijorați, le vorbește de un fin al lui, care se va duce să-l aducă pe Coșcofag din Jamul Mic
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care se abătuse atunci asupra Timișoarei. Boroancă a ajuns cu chiu cu vai la Neagu acasă, căruia i-a spus parola pe care o stabilisem „Ciocârlie”, de anul trecut și acesta s-a pus în mișcare. L-a trimis pe feciorul său împreună cu contrabandistul să îi întâlnească și să îi aducă acasă la el. Astfel au plecat toți cinci spre casa lui Neagu: feciorul lui înainte și ceilalți pe rând după el. La un moment dat pe o culme se constată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o stabilisem „Ciocârlie”, de anul trecut și acesta s-a pus în mișcare. L-a trimis pe feciorul său împreună cu contrabandistul să îi întâlnească și să îi aducă acasă la el. Astfel au plecat toți cinci spre casa lui Neagu: feciorul lui înainte și ceilalți pe rând după el. La un moment dat pe o culme se constată că sunt numai patru. Boroancă lipsea dintre ei. Scânteia bănuielii li s-a aprins imediat în suflet, dar băiatul a zis că se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aici și uite-te la Domnul cât e de pirpiriu”. Au stat încă mult de povești. Le-au adus haine de schimb, transformându-i în țărani: Petrașcu într-un țăran mai în vârstă, iar Horia Sima, mai subțirel, într-un fecior din partea locului. În seara de sâmbătă 18 Mai, Neagu era de părere să-i ducă la niște rude de ale lui dintr-un sat vecin, la Forotnic, unde să rămână sâmbăta seara și Duminică toată ziua, iar luni dimineață, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]