12,214 matches
-
-i ceară și lui Stéphane Lupasco să răspundă, alături de Heidegger, Blanchot, Malraux, Bataille, Magritte, Caillois și Joyce Mansour, la faimosul chestionar publicat în Arta magică. Într-o vedere din 16 septembrie 1955, André Breton îi scrie lui Lupasco: "Chiar dacă domnii filosofi m-ar fi răsfățat (și nu e nici pe departe cazul), tot opinia dvs. mi-ar fi cea mai prețioasă"9. Lupasco evocă, în textul său, "conflictul cosmologic dintre subiect și obiect" și consideră că magia se scaldă în mister
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Principiul antagonismului și logica energiei 16. Așa a început o prietenie exemplară care a durat peste trei decenii. Trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: Mathieu e cel care îi deschide lui Lupasco porțile lumii artei pictori, jurnaliști, filosofi, scriitori : Dali, Michaux, Revel, Axelos, Abellio, Alvard, Parinaud, Bourgois. Mathieu îl solicită pe Lupasco să contribuie la revista luxoasă și larg distribuită Paris Review US Lines și la revista Ring des Arts17. La apariția cărții Cele trei materii, el publică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
din tăcere stingherită, opera lui Lupasco cunoaște acum o adevărată renaștere. Colocviul organizat la Institut de France în martie 1998 stă mărturie despre această evaluare critică, departe de orice celebrare lingușitoare a operei lui Stéphane Lupasco. Fapt la fel de remarcabil, tinerii filosofi și oameni de știință îl redescoperă pe Lupasco, fenomen pe care l-am putut constata, cu o anume mirare, datorită forumurilor de discuții de pe Internet. Dar între-barea mea este următoarea. Lupasco e redescoperit de cei care, în urma scandalului Sokal, văd
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
confortabile ar fi teribil de deranjată de renașterea subiectului. Ce crezi tu despre această bruscă agitație în jurul iraționalului? E. M.: Înainte de a răspunde la asta, vreau să spun că Lupasco, în timpul vieții, a fost foarte marginal. În raport cu fizicienii, părea bizar; în raport cu filosofii, părea bizar. Era cumva în situația noastră, adică inclasabil. Pentru că, în fond, era un gînditor și, din păcate, gînditorii nu intră în etichete. Lupasco este un fel de magnet care atrage spirite venite din diverse zări, poeți, scriitori, oameni de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
bizar. Era cumva în situația noastră, adică inclasabil. Pentru că, în fond, era un gînditor și, din păcate, gînditorii nu intră în etichete. Lupasco este un fel de magnet care atrage spirite venite din diverse zări, poeți, scriitori, oameni de știință, filosofi care, de fapt, sunt foarte nefericiți în paradigmatologia ambiantă, în modul de gîndire obișnuit, în gîndirea disjunctivă, în gîndirea reductivă, în gîndirea care refuză orice contra-dicție. Deci toți cei care sunt nefericiți devin brusc fericiți găsind un ecou profund din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Thierry Magnin, "La philosophie morale, lieu d'un nouveau regard sur la création, entre science et religion", in Groupe 21, Création et transcréation, Monaco, Rocher, "Mémoire du XXIe siècle", nr. 3-4, 2001, pp. 147, 148, 158. * Mircea Sabău, "Ștefan Lupașcu, filosof și interpret al științei și artei moderne", Fizica și tehnologiile moderne, vol. 1, nr. 4, 2003. * Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco et le tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie", Revue de synthèse, vol. 126, nr.2, 2005, pp. 431-441
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o corectă abordare a elementelor de similitudine și de diferențiere existente între cele două domenii, considerăm că nu ar trebuie neglijate cele două distincții evidențiate mai sus. Cu toate că problema legăturii dintre drept și morală a constituit o preocupare constantă a filosofilor și juriștilor, fiind numită de R. von Jhering "Capul Horn al științei juridice", adică un loc periculos pentru multe doctrine juridice, cel care dorește să cerceteze această relație va constata că multe dintre încercările de a analiza această relație sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este. Această analiză detaliată a condus la identificarea celor mai importante diferențe existente între normele morale și cele juridice, distincții utile pentru evidențierea specificului celor două tipuri de norme. În fine, acest capitol se încheie cu expunerea teoriilor pe care filosofii din perioada modernă le-au avansat în încercarea de a descoperi care sunt sursele normativității. Firul călăuzitor al demersului din această secțiune îl reprezintă lucrarea The Sources of Normativity scrisă de Christine M. Korsgaard, care propune patru modele dominante: voluntarismul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o societate la alta, intuiționismul este incapabil să furnizeze reguli universale, care să nu fie relative la o cultură dată și la limba ei. Cele mai cunoscute teorii non-cognitiviste sunt emotivismul și prescriptivismul universal. Emotivismul meta-etic are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și filosoful american Charles Stevenson. Potrivit lui Ayer, cuvintele morale nu se referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum susțineau naturaliștii, nici la una non-naturală, așa cum afirmau intuiționiștii. Aceste concepte nu au
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este incapabil să furnizeze reguli universale, care să nu fie relative la o cultură dată și la limba ei. Cele mai cunoscute teorii non-cognitiviste sunt emotivismul și prescriptivismul universal. Emotivismul meta-etic are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și filosoful american Charles Stevenson. Potrivit lui Ayer, cuvintele morale nu se referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum susțineau naturaliștii, nici la una non-naturală, așa cum afirmau intuiționiștii. Aceste concepte nu au niciun înțeles cognitiv. Pentru emotiviști
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
principiu este următorul: nicio acțiune să nu fie săvârșită altfel decât în conformitate cu acea maximă care poate să fie instituită ca lege universală, încât voința să se poată considera, în același timp, ea însăși, prin maxima ei, ca legiuitoare universală"22. Filosoful german își dezvoltă concepția pe câteva structuri paralele, pe care le consideră echivalente, imperativul categoric fiind formulat într-o multitudine de variante. Varianta amintită mai sus este cunoscută ca Formula Legii Universale și este considerată cea mai "strictă" formulare. Formula
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a concepției etice aristotelice, în gerenal, și o "descriere parțială și incompletă a viziunii sale despre caracterul drept sau nedrept al acțiunilor"34. În perioada creștină, conceptul de datorie a început să joace în gândirea morală un rol primordial. Deși filosofii creștini au completat virtuțile cardinale cu virtuțile teologice: credința, nădejdea și dragostea, ei au considerat totuși mai potrivită împărțirea principiilor după cele trei categorii ale datoriei: față de Dumnezeu, față de ceilalți și față de noi înșine. Pentru gânditorii creștini, oamenii sunt motivul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dispensa de datorii sau putem să le trimitem acolo unde este locul lor, adică în sfera dreptului și a contractelor. Dispariția datoriei nu înseamnă însă și declinul generalizat al tuturor virtuților. Dimpotrivă, interesul pentru virtute a renăscut în anii '80. Filosofi precum Elisabeth Anscombe sau Alasdair MacIntyre au militat pentru renunțarea în totalitate la sistemul etic bazat pe principii sau datorii și înlocuirea acestuia cu o teorie a virtuții, fundamentată pe conceptul de caracter. Anscombe susține, într-un articol considerat de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Elisabeth Anscombe sau Alasdair MacIntyre au militat pentru renunțarea în totalitate la sistemul etic bazat pe principii sau datorii și înlocuirea acestuia cu o teorie a virtuții, fundamentată pe conceptul de caracter. Anscombe susține, într-un articol considerat de majoritatea filosofilor contemporani actul renașterii eticii neoaristotelice, că ar trebui să ne debarasăm de conceptele de obligație morală și de datorie morală, precum și de acelea de moralmente corect sau incorect sau de "trebuie" în sens moral, acestea nefiind altceva decât "supraviețuiri ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a fost resuscitată și secularizată de Grotius și Pufendorf în secolul al XVII-lea și extinsă la relațiile internaționale. Idei ale dreptul natural pot fi regăsite și în doctrina lui Kant, deși adversarii ius naturalismului au sugerat că în concepția filosofului german "dreptul natural nu mai e decât o fantomă"45. În Etica nicomahică, Aristotel distinge între două tipuri de drept: cel legal sau pozitiv și cel natural. "Natural este acela care are pretutindeni aceeași valabilitate, independent de faptul dacă li
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-i răni pe ceilalți este în mod evident o condiție necesară a unei atitudini sociabile. Însă aceasta nu este de ajuns. Atitudinea sociabilă este întărită atunci când ne oferim unul altuia avantaje pozitive, aceasta fiind chiar o lege naturală"96. Și filosoful englez John Locke (1632-1704) face o descriere a stării naturale apropiată celei a lui Grotius, descriere care se opune concepției pesimiste a lui Hobbes: sociabilitatea și nevoia ne apropie, legile naturale sunt valabile înaintea edictării lor de către un suveran și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ei nu vor fi capabili să înțeleagă de unii singuri de ce legile îi obligă și se vor supune lui Dumnezeu supunându-se altor oameni"104. Analizând dreptul, Immanuel Kant face o disociere esențială între dreptul natural și pozitivismul juridic. Pentru filosoful german dreptul natural nu reprezintă doar o serie de drepturi particulare, ci este dreptul în general, "dreptul de a avea drepturi"105. Interpretarea particulară pe care a dat-o Kant dreptului natural l-a determinat pe G. del Vecchio să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr de oameni și și-a petrecut cea mai mare parte a vieții concepând instrucțiuni precise cu privire la legile și instituțiile de care era nevoie pentru a duce la îndeplinire această sarcină 111. Filosoful englez susține că legile nu pot opera decât creând drepturi și obligații, prin drepturi înțelegând tot ceea ce este bun și agreabil, iar prin obligații tot ceea ce ține de constrângere și privațiune, dar al căror rău este compensat de binele pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de faptul că, concepții morale diferite și incompatibile au influențat de-a lungul timpului guverne și oficiali diferiți 145. 1.3. Teorii privind relația dintre drept și morală Problema legăturii dintre drept și morală a constituit o preocupare constantă a filosofilor și juriștilor, teoriile care dezvoltă această temă variind de la un pol în care dreptul este identificat cu morala la un altul, corespunzător pozitivismului juridic, în care dreptului i se neagă orice influență a moralei. Astfel, potrivit lui J. Bentham dreptul și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
popor și nimeni nu poate fi nedrept cu sine însuși 200. Germenii concepției pozitiviste, care pledează pentru includerea în sfera dreptului a legilor injuste, pot fi găsiți în teoria lui Bentham relativă la datoria cetățeanului de a se supune legii. Filosoful englez admitea faptul că o lege poate fi rea, caz în care obligativitatea ei devine problematică: "Dacă legea nu e ceea ce trebuie să fie; dacă ea contravine principiului utilității; trebuie să i te supui? Trebuie s-o încalci? Trebuie să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pot fi încălcate, dar să rămână totuși legi, acest lucru însemnând că oamenii nu fac ceea ce li se spune, însă ar fi lipsit de sens să spui că legile naturii pot fi încălcate 208. Și Hume remarcă faptul că mulți filosofi au descris felul în care sunt construite stările de lucruri care îi privesc pe oameni, după care au făcut deducții cu privire la felul în care trebuie să stea lucrurile. El adaugă că nu poate înțelege cum poate fi validă o interferență
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rău din punct de vedere juridic sau moral"9. 2.2. Normele morale Având ca punct de pornire etimologia cuvântului morală, care derivă din latinescul mos, adică obicei, Wright analizează legătura dintre normele morale și obiceiuri. El observă că unii filosofi ai moralei au încercat să reducă etica la o ramură a unei științe a moravurilor. Pentru înțelegerea anumitor idei morale, cum sunt cele legate de viața sexuală, poate fi utilă cunoaștere obiceiurilor sau tradițiilor unei comunități, însă respectarea anumitor norme
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
va rămâne aceeași, din eternitate în eternitate. Această linie virtuală de interpretare, arată T. Cătineanu, îmbracă diverse variante în istoria eticii și este în majoritatea cazurilor sceptică și subiectivă sub raport teoretic și totdeauna pesimistă sub raport axiologic 26. Alți filosofi, cum ar fi R. M. Hare, au încercat să explice motivul pentru care nu-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că nimic nu poate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
codurile morale existente, acceptate și inernalizate prin educație: morala societății, morala familiei, codurile deontologice ale profesiilor. Ce se întâmplă însă în cazurile excepționale cum sunt instituirea unor noi datorii sau existența unor conflicte ale datoriilor? Opiniile pe care le au filosofii moralei despre cum ar trebui rezolvate conflictele dintre datorii sunt un bun diagnostic al nivelului de superficialitate sau de profunzime al gândirii lor morale. Cei care susțin că există conflicte irezolvabile între datorii sunt cei a căror gândire despre morală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ceea ce ea numește "întrebarea normativă": de ce trebuie oamenii să se conformeze normelor? Pentru a afla cum a fost justificată de-a lungul timpului necesitatea de a ne supune voluntar normelor, autoarea realizează o trecere în revistă a răspunsurilor pe care filosofii din perioada modernă le-au dat la această întrebare, distingând astfel patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței 113. Voluntariștii au încercat să explice normativitatea în cel mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]