140,845 matches
-
în rapidul treisprezece. Să circulăm aiurea prin vagoane, / să împărțim la călători bomboane. Să ne iubim ca-n filmele cu gangsteri / și să uităm că viața e nasoală. / Să ne-nvârtim în cerc, un fel de hamsteri / nepăsători, spre stația finală.“ (Viața în tren) Autorul are calități înnăscute pe care le administrează prost, din cauză că îi lipsește o serioasă cultură poetică. El confundă poezia cu gimnastica aerobică. Poeme horror Persoanele care fac greșeala să citească versurile lui Vlad Neagoe la miezul nopții
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
al cerului: „În vremi de sus s-a resemnat / și începu să stea culcat, / Cu toate că i s-a prescris, / să nu adoarmă sub cais.“ Cum anume poate să adoarmă cerul sub cais? Își așterne întâi o pătură în iarbă? Strofa finală a poemului constituie o ultimă escaladare a absurdului (involuntar): „Și de atunci stă și urzește / un zâmbet fistichiu de pește; / vor trece mii și mii de ani / până va ști c-a mers prin bolovani.“ De ce trebuie să treacă mii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
hazlie. Acolo am dovedit-o pe Aneta, rîde Ilie arătîndu-și gura știrbă. Pe urmă te-a dovedit ea pe tine. Ți-o pus poalele în cap și ai devenit mototolul casei. Amîndoi rîd cu poftă și distanța pînă la punctul final se micșora pe nesimțite. Vine o mașină mică, strigă interesat Ilie. Sînt boieri, nu ne iau ei pe noi. Chiar dacă ne iau, trebuie să le dăm cinci lei. Chiar și așa mi-ar conveni. Mă cam doare genunchiul. Mie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de rata brută a natalității n. Acest procent depinde de fapt de trei elemente: fertilitatea populației, cu alte cuvinte, de intențiile cuplurilor în ceea ce privește numărul total de copii pe care doresc să îi aibă pe parcursul vieții lor fecunde (noțiunea de descendență finală). În realitate, este vorba aici despre un "efect de comportament", care exprimă dorința de a avea mai mulți sau mai puțini copii; numărul de persoane care pot avea copii, adică de importanța cantitativă a indivizilor la vârsta procreării. Este vorba
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
exprimă dorința de a avea mai mulți sau mai puțini copii; numărul de persoane care pot avea copii, adică de importanța cantitativă a indivizilor la vârsta procreării. Este vorba despre un "efect de structură"; faptul că pentru o anumită descendență finală dată, anumite persoane au ales să aibă copii în 1990 (și nu în alt an). Acest al treilea efect este calificat drept "efect de calendar". El este legat de factorii care comandă repartizarea, pe parcursul vieții, a fertilității dorite. Analiza demografică
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fiecare tranșă anuală de vârste, rata fertilității efective constatate pe parcursul anului considerat la vârsta corespunzătoare. Însumăm cele 35 de numere (procentul ‰) astfel obținute (de la 15 la 49 de ani). Rotunjind, vom găsi 2 965 de copii, care vor constitui descendența finală a generației fictive inițiale, din 1949. Ceea ce ne va conduce la a defini raportul: IFG = 2 965 / 1 000 = 2,965 ca fiind " Indicele (sau rata) fertilității totale" (IFG) al ansamblului femeilor din generația fictivă luată în calcul la un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lucrători de vârste diferite și, ca urmare, capacitatea lor relativă de angajare. Pensionarea generației baby-boom va transforma, pe acest plan, gradele acestor calități ale persoanelor active. Persoanele inactive inițial sunt, în final, inactive cu mai mult de 90% la starea finală, căci statutul de inactiv este rezultanta unei alegeri ce se accentuează în timp. Ieșirile din activitate atât pentru un loc de muncă cât și către șomaj se adaptează totuși conjuncturii via efectele lucrători adiționali și lucrători descurajați. Hotărârea de a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ne putem întreba dacă nu există o prelungire reală a duratei maxime a vârstei omului. Până în prezent, era admisă o longevitate maximă de 120 de ani. Unii se întreabă totuși din ce în ce mai mult asupra acestei intangibilități a longevității umane. Dacă partea finală a îmbătrânirii biologice este moartea, se pune problema de a ști când începe ea. Pentru anumiți biologi, debutul corespunde vârstei de la care curba fertilității scade, adică 30 de ani. Începând de la această vârstă, schimbări morfologice și fiziologice se accentuează progresiv
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai puțin într-o optică de stabilizare a puterii lor de cumpărare (efect de substituire muncă / timp liber). În Franța, contrar majorității țărilor bogate, prețul relativ al sănătății (preț al consumului de îngrijiri raportat la indicele de preț al consumului final al menajurilor) a scăzut cu 0,5% în medie anuală de la începutul anilor 1960 (controlul tarifelor medicale, metodă statistică constând în a considera noile medicamente ca fiind de calitate superioară și a integra acest efect calitate în calculul în volum
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
drept urmare la o extindere al celui de-al treilea domeniu al economiei, partea serviciilor depășind-o pe cea a bunurilor. Statisticile disponibile (tabelul 24, alăturat) converg spre a arăta că partea serviciilor crește atât în raport cu consumul, cât și în raport cu cererea finală. În plus, nu mai este necesară referirea la diferențele de productivitate pentru a justifica această mișcare tendențială, explicarea în termeni de structură a populației pe vârstă impunându-se de acum înainte la cvasi-totalitatea autorilor. Acestor efecte de vârstă, trebuie să
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
reflexe față de călătorii ca o persoană scăldată într-o cultură mai propice relațiilor internaționale. Proporția de persoane care au mers deja cu avionul este un indicator pertinent pentru măsurarea acestui efect. Tabelul 24. Evoluția părții serviciilor în cererea și consumul finale (prețuri curente) Țări Ani Partea serviciilor în cererea finală, cu prețurile curente Partea serviciilor în consumul final, cu prețurile curente Statele Unite 1972 55,2 66,1 1977 55,0 66,2 1985 58,1 69,8 1990 60,9 75
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cultură mai propice relațiilor internaționale. Proporția de persoane care au mers deja cu avionul este un indicator pertinent pentru măsurarea acestui efect. Tabelul 24. Evoluția părții serviciilor în cererea și consumul finale (prețuri curente) Țări Ani Partea serviciilor în cererea finală, cu prețurile curente Partea serviciilor în consumul final, cu prețurile curente Statele Unite 1972 55,2 66,1 1977 55,0 66,2 1985 58,1 69,8 1990 60,9 75,1 1997 63,7 77,8 Regatul Unit 1968
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care au mers deja cu avionul este un indicator pertinent pentru măsurarea acestui efect. Tabelul 24. Evoluția părții serviciilor în cererea și consumul finale (prețuri curente) Țări Ani Partea serviciilor în cererea finală, cu prețurile curente Partea serviciilor în consumul final, cu prețurile curente Statele Unite 1972 55,2 66,1 1977 55,0 66,2 1985 58,1 69,8 1990 60,9 75,1 1997 63,7 77,8 Regatul Unit 1968 43,4 50,5 1979 44,2 52
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
la 84 de ani. Raportând consumul acestui menaj tip la consumul de bază, se măsoară nu numai efectul de vârstă, ci și efectul de generație. Tabelul 26 dă o idee asupra unor rezultate obținute în această perspectivă. Tabelul 25. Consumul final și efectele de "vârstă" Servicii bugetare Consumul persoanelor între 60 și 64 de ani împărțit la consumul persoanelor între 40 și 44 de ani (efect de vârstă) Consumul persoanelor între 70 și 74 de ani împărțit la consumul persoanelor între
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Statistique, no. 324-325, 1999, p. 167. Normal, distorsiunile ușor de observat în cadrul funcțiilor de consum și de economisire sunt rezultanta acestor multiple efecte care uneori se întăresc unul pe celălalt, uneori se opun, dar întotdeauna se completează. Tabelul 26. Consum final și efecte de generație Servicii bugetare Consumul unei gospodării între 60 și 64 de ani împărțit la consumul aceleiași gospodării între 40 și 44 de ani (efect de generație) Consumul unei gospodării între 70 și 74 de ani împărțit la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
MARCHAND S., Performances en littératie, capital humain et croissance dans 14 pays de l'OCDE, ministère de l'Industrie du Canada, iunie 2004, http://www.statcan.ca/francais/research/89-552-MIF/89 -552-MIF2004011.pdf DE LA FUENTE A. și CICCONE A., raport final, Le Capital humain dans une économie mondiale fondée sur la connaissance, mai 2002, http://www.europa.eu.int/comm/employment DURANCE P., GODET M. și MARTINEZ M., "Démographie, activité, croissance", Futuribles, nr. 316, februarie 2006. GALOR O. și WEIL D.N.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
din nard, că este „de încredere” și costă „foarte scump”, trei sute de dinari, echivalând cu venitul unui țăran pe un an întreg. Femeia varsă parfumul peste capul lui Isus după ce sparge vasul de alabastru, gest care va declanșa brusc drama finală a predării Mântuitorului, a condamnării și crucificării Sale (scenariul va fi preluat genial de Dostoievski în Idiotul). Luca însă creează amalgamul despre care vorbeam. El plasează scena în casa unui fariseu, nu lepros, pe nume Simon. Contextul lucanian este unul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Marta din Betania; desfrâul; ungerea picioarelor lui Isus; convertirea; învierea lui Lazăr; mărturia învierii. Partea a doua a legendei, călătoria spre Marsilia și minunile săvârșite, calchiază în bună măsură „Viața Mariei Egipteanca”: retragerea în pustiu; conviețuirea cu îngerii; penitența; revelația finală. Episodul miracolului produs asupra soției principelui va lega pentru totdeauna numele sfintei de maternitate: Maria Magdalena devine patroana și protectoarea nașterilor, așa cum, mai târziu, ea va deveni sprijinul „femeilor pierdute”. Sindromul Maria Magdalena: victima unei „teologii phalocrate” Pentru a înțelege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
patra evanghelii este un discipol anonim al lui Ioan, ascuns sub apelativul „ucenicul pe care Isus l-a iubit”. Există trei faze în constituirea evangheliei: o pre-evanghelie datorată „ucenicului iubit”; o pre-evanghelie produsă de autorul principal, evanghelistul ca atare; versiunea finală, scrisă de un redactor după moartea „ucenicului iubit”: trei autori în căutarea unui text. Conform tezei lui Brown, în comunitatea ioaneică s-ar fi produs foarte devreme o schismă radicală având drept mobil chestiunea cristologică. Majoritatea membrilor, numiți de Brown
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a fi acceptată în canonul eclezial. Sectele gnostice o foloseau cu aviditate, primul ei comentariu datorându-se, de altminteri, gnosticului Herakleon. Brown susține că pre-evanghelia inițială aparține fazei în care comunitatea ioaneică forma un tot unitar și solidar, în vreme ce faza finală, Evanghelia lui Ioan, ajunsă până la noi, ar fi fost redactată de un reprezentant al curentului ioaneic minoritar absorbit de Biserica instituțională. Iată cum speculează Jusino teza lui Brown: într-o primă etapă (50-80 d.Hr.), grupul respectiv, omogen și puternic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
El era „sfâșiat de raționamente contradictorii (enantiais krisesi)”; nu L-a trădat „cu tot sufletul” pe Isus, dar nici nu I-a fost discipol „cu tot sufletul”. A ezitat mereu între Bine și Rău, practicând o echilibristică de oportunist. Sărutul final este, după Origen, dovada cea mai clară a respectului pe care ucenicul I-l păstrează Învățătorului său până în ultima clipă. „El avea în suflet ceva amestecat (ti anamemigmenon)”, un „rest de bunătate”. Spre deosebire de alți Părinți, Origen insistă asupra căinței lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ar spune/blasfemia, vor fi iertate. Dar dacă va blasfemia cineva împotriva Duhului cel Sfânt, nu are iertare în veac, ci este vinovat de păcat veșnic. Fiindcă spuneau: are duh necurat.” E foarte semnificativă varianta aleasă de Aland pentru ediția finală a Noului Testament: „păcat veșnic”. Cine hulește Duhul Sfânt se face vinovat de „păcat veșnic”. Hulitorul acesta se instalează pe vecie în starea de păcat; altfel spus, viața lui, atât în veacul acesta, cât și în cel următor, va sta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Păcatul iremisibil nu-i privește și nu-i afectează decât pe cei care, până în clipa morții, se încăpățânează să se opună Duhului. Deznădejdea, cum se vede și în acest caz, nu face parte din arsenalul teologic al marelui african. Reflecții finale Păcatul împotriva Duhului ridică spinoasa problemă a iremisibilității. Unele păcate nu pot fi iertate, și aceasta în ciuda afirmației lui Isus cum că toată lumea este chemată la mântuire. Interpretările patristice pun accentul pe două aspecte: unul ereziologic, altul penitențial. Atanasie citește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
singura punte între „jos” și „sus”, între pământ și cer, între contingență și transcendență. Numai revelația dă sens, structurează într-o „logică fulgurantă” haosul epistemologic în care ne aruncă evenimentele istoriei. Punctul de întâlnire a celor două lumi este Judecata finală. Atunci, toate se vor reuni pentru a fi despărțite, istoria însăși căpătând sau descoperindu-și pentru prima dată valoarea (pozitivă/negativă). Uriel îi descrie lui Ezdra semnele apropierii sfârșitului lumii: soarele va lumina noaptea, iar luna va lumina peste zi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
primele cinci ceruri, care, deși credincioase lui Dumnezeu, sunt inferioare celorlalte două, din cauza proximității lor cu lumea stăpânită de eroare”127. Cu fiecare cer, chipul lui Isaia se schimbă; mai precis, „slava chipului” său sporește pe măsură ce se apropie de punctul final (6,25). Ultimele două ceruri, al șaselea și al șaptelea, sunt precedate de două zone de „aer”, foarte primejdioase pentru profet. Ajuns în al șaptelea cer, Isaia primește veșminte îngerești, devine așadar egal cu îngerii. Dualismul întâlnit în primele cinci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]