5,879 matches
-
produsele obținute se utilizează fie ca Îmbrăcăminte, fie În Înfrumusețarea interioarelor caselor etc. Turiștii interni și externi, găsesc În Carpații Meridionali - ca și În Întreaga țară - un tezaur de valori folclorice și etnografice, pentru că aici sunt concentrate mai multe zone folclorice: Muscel, Gorj, Mehedinți, Mărginimea Sibiului, Țara Oltului și a Făgărașului, a Hațegului și a Loviștei etc. Această mare bogăție a Carpaților Meridionali este reflectată și de abundența deosebită a unor astfel de obiective, cum ar fi prezența a 54 de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mehedinți, Mărginimea Sibiului, Țara Oltului și a Făgărașului, a Hațegului și a Loviștei etc. Această mare bogăție a Carpaților Meridionali este reflectată și de abundența deosebită a unor astfel de obiective, cum ar fi prezența a 54 de localități, vetre folclorice, cinci centre ceramice, 31 artizanale, În 43 sunt monumente de arhitectură populară, În 22 sunt formații de dansuri, În 13 coruri și În 21 formații instrumentale populare deoasebite, iar În 8 realizatori de instrumente muzicale populare. La acestea se adaugă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de arhitectură populară, În 22 sunt formații de dansuri, În 13 coruri și În 21 formații instrumentale populare deoasebite, iar În 8 realizatori de instrumente muzicale populare. La acestea se adaugă cca 20 de localități unde anual se organizează festivaluri folclorice interjudețene, iar În 9 - festivaluri pastorale. Iată deci că din totalul a 157 localități ale Carpaților Meridionali, majoritatea dispun de astfel de obiective turistice. Vetrele folclorice, puternice centre ale creației și conservării valorilor noastre populare, oferă turiștilor satisfacții deosebite. Turiștii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
populare. La acestea se adaugă cca 20 de localități unde anual se organizează festivaluri folclorice interjudețene, iar În 9 - festivaluri pastorale. Iată deci că din totalul a 157 localități ale Carpaților Meridionali, majoritatea dispun de astfel de obiective turistice. Vetrele folclorice, puternice centre ale creației și conservării valorilor noastre populare, oferă turiștilor satisfacții deosebite. Turiștii fie ei români sau străini, rămîn puternic impresionați și entuziasmați de elementele portului popular tradițional, de arhitectura populară locală cu rădăcini În negura timpului, de cîntecele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sunt atractive pentru turiști, Întrucît ele sunt de o mare valoare artistică și lucru care certifică Încă o dată un lucru cunoscut deja, că turismul operează numai cu elemente de valoare deosebită, de mare originalitate. Repartiția pe județe a localităților - vetre folclorice - este următoarea: Mehedinți - 7, VÎlcea - 9, Gorj - 6, Hunedoara - 8, Sibiu - 10, Argeș - 5, Caraș-Severin - 4, Brașov - 4, Alba și Prahova cîte 1 și ele evidențiază faptul că sunt o prezență activă În toate zonele Carpaților Meridionali, În special În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
faptul că sunt o prezență activă În toate zonele Carpaților Meridionali, În special În cele mai retrase, dar și pe traseele de mare circulație turistică. Acest din urmă aspect se observă mai bine din analiza repartiției pe localități a vetrelor folclorice care În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de mare intensitate. Astfel, manifestările și creațiile artistice populare, portul, cîntecul și dansul, demonstrează nu numai vitalitate și bun gust, dar și o extraordinară originalitate. Toate aceste elemente, sau o pondere importantă a lor, pot fi admirate În cadrul numeroaselor festivaluri folclorice. Ca În Întreg spațiul românesc, festivalurile folclorice sunt o prezență activă, plină de farmec și culoare și În arealul Carpaților Meridionali. Cele peste 26 localității În care se organizează acestea sunt În județele: Alba - 1, Brașov - 3, Caraș-Severin - 3, DÎmbovița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
artistice populare, portul, cîntecul și dansul, demonstrează nu numai vitalitate și bun gust, dar și o extraordinară originalitate. Toate aceste elemente, sau o pondere importantă a lor, pot fi admirate În cadrul numeroaselor festivaluri folclorice. Ca În Întreg spațiul românesc, festivalurile folclorice sunt o prezență activă, plină de farmec și culoare și În arealul Carpaților Meridionali. Cele peste 26 localității În care se organizează acestea sunt În județele: Alba - 1, Brașov - 3, Caraș-Severin - 3, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 4, Gorj - 3, Hunedoara - 3
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nu există zonă și anotimp În care ele să nu fie prezente și anume: a) festivaluri cu caracter local: GÎrbova (Alba) În mai - parada portului popular românesc și german; Slatina - Timiș (Caraș-Severin), la sfârșitul lui februarie; Văleni (DÎmbovița). b) festivaluri folclorice interjudețene de tradiție cu participare foarte largă: Șugag - „În poiana la Oașa” a doua duminică din august (Alba); Fundata - Nedeea munților (luna iulie), Predeal - serbările zăpezii (februarie), Zărnești - Floarea de colț (Brașov); Herculane - festival „Hercules” de factură complexă În luna
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Călimănești și Olănești (VÎlcea). CÎntecul popular românesc prin acuratețea și frumusețea lui melodioasă ca și prin Încărcătura versului este mult apreciat de turiști și nu În puține cazuri În corelație cu formațiile de cor și de dans, deci În ansambluri folclorice, acestea pot sta la baza unor motivații turistice. O atenție sporită stîrnesc formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și Olănești-fluierași (VÎlcea). Ansamblurile folclorice de factură mai complexă, sunt și ele numeroase În Carpații Meridionali, care prin costumul popular, prin numărul participanților ca și prin calitatea programelor, atrag numeroase grupuri de turiști. Numărul acestora este de peste 13, după cum urmează: Padeș (obiceiuri de nuntăînsurățitul), Tismana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
datini și obiceiuri, cum ar fi: Bala (Mehedinți) - „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi, apoi nunta ca obicei deosebit de atractiv de la Ilovăț (Mehedinți) și din multe alte părți. De fapt atracția pe care o exercită ansamblurile folclorice, În special datinile și obiceiurile este legată de pitorescul acestora, de ritualul de desfășurare etc. Pentru viitor se prevede o creștere În importanță turistică a acestor manifestări folclorice și culturale. Un rol aparte nu numai În cadrul creației populare, dar și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din multe alte părți. De fapt atracția pe care o exercită ansamblurile folclorice, În special datinile și obiceiurile este legată de pitorescul acestora, de ritualul de desfășurare etc. Pentru viitor se prevede o creștere În importanță turistică a acestor manifestări folclorice și culturale. Un rol aparte nu numai În cadrul creației populare, dar și În turism - ca forță de atracție - Îl ocupă acele localități unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și accesibilitatea acestora cu elemente componente ale infrastructurii; t) necorelarea activității departamentelor cu responsabilități În domeniul culturii cu cele ale turismului, conduc În mod inevitabil la unele neajunsuri. Exemplu edificator ar fi și acela al corelării programelor turistice cu manifestările folclorice județene sau interjudețene, care sunt atît de mult gustate de turiști. În practică sunt Întâmpinate greutăți majore, deoarece reprezentanții culturii nu respectă, În cele mai numeroase cazuri, calendarele acestor tipuri de manifestări. În Încheierea acestor scurte Înserări care nu au
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
investiții ce au fost realizate În special În Poiana Brașov. Faptul că aici, cererea a fost mai numeroasă se datorește În primul rînd condițiilor oferite pe linia agrementului ca și a unor diversificate și calitative servicii turistice, inclusiv interesante seri folclorice, seri de stînă turistică, seri de sat turistic (la Sirnea și Fundata etc.). Pe măsură ce programele vor deveni mai atractive și comportarea personalului mai atentă, numărul turiștilor va crește În mod corespunzător. Nu putem omite și faptul că cel puțin până În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de acces a mijloacelor de transport etc., toate acestea la un loc vor influența creșterea mișcării turistice În această zonă. Alături de drumeția montană, sporturi de iarnă și tratament balnear va crește turismul de sfîrșit de săptămînă, cel ocazionat de manifestările folclorice etc. Se va asista la o redistribuire mai echilibrată În teritoriu a turiștilor. 5.3. Dezvoltarea intensivă sau extensivă a turismului În literatura de specialitate din țara noastră, au fost formulate cîteva puncte de vedere asupra strategiei pe care ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
active, impresiile finale asupra vacanțelor petrecute, sunt dintre cele mai bune. De aceea, tot ce este specific zonei, este interesant și pentru turiști, motiv pentru care pe această linie trebuie acționat. În primul rînd, avem În vedere organizarea unor spectacole folclorice la restaurante, iar pe de alta, a unor excursii În localitatea Vaideeni, unde pe lîngă spectacole folclorice oferite În cinstea turiștilor la căminul cultural să poată fi vizitate și 1-3 gospodării țărănești cu ferme de ovine, precum și 3-4 pensiuni agroturistice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zonei, este interesant și pentru turiști, motiv pentru care pe această linie trebuie acționat. În primul rînd, avem În vedere organizarea unor spectacole folclorice la restaurante, iar pe de alta, a unor excursii În localitatea Vaideeni, unde pe lîngă spectacole folclorice oferite În cinstea turiștilor la căminul cultural să poată fi vizitate și 1-3 gospodării țărănești cu ferme de ovine, precum și 3-4 pensiuni agroturistice. Facem precizarea că la Vaideeni, pornind În primul rînd de la etimologia numelui localității și de la vechimea ei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
6) Problema activității casei de cultură se cere a fi bine orientată pe problematica turismului. Astfel pentru fiecare serie de turiști, cu concursul căminelor culturale din localitățile limitrofe, să se organizeze parade ale portului și datinilor populare, urmate de spectacole folclorice. În același timp se impune reluarea unei vechi tradiții de a organiza prin intermediul și sub coordonarea metodiștilor a unor drumeții scurte de 3-6 ore În Împrejurimile stațiunii, mai ales că În apropiere se află un număr impresionant de schituri și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etc. Hotelurile cu un stil arhitectonic montan, aerist, cald, odihnitor - ce poartă În mare parte pecetea stilului nostru autohton (Îmbinarea culorii albe cu cea a lemnului) - și cu o dotare excelentă, vile, pensiuni, cabane, restaurante, inclusiv cu specific și programe folclorice, cofetării, baruri, discoteci, o foarte bogată bază de agrement (linie de telecabină, telegondole, teleschiuri, baby ski lifturi, pîrtii de schi, bărci și hidrobuze pe lac); terenuri de sport, patinoar artificial - iluminat, posibilități de echitație și plimbări cu sareta, piscine, saune
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
străini În sezonul de iarnă, interesante programe compuse din: servirea unei mese specifice zonei, plimbări cu sania, vizitarea a 2 - 3 case cu covoare frumoase etc. Față de această situație propunem următoarele: includerea În programele de la Șirnea și a unor spectacole folclorice la căminul cultural, susținute de formațiile din localitatea respectivă, organizarea unor astfel de excursii și În timpul sezonului cald. 11) Problema pregătirii și calității personalului angajat În activitate a propagandei și reclamei turistice sunt elemente de maximă importanță pentru succesul turismului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și unde să mă distrez”. 8) Stânele turistice ar trebui mai intens utilizate În dubla lor calitate: de factor de atracție și punct de alimentatie cu produse specifice. În privința programelor ne manifestăm punctul de vedere că invitarea unor formații folclorice sătești, ca cele de la Tărlungeni, Zizin și chiar din orașul Săcele, ar oferi o notă de atracție În plus acțiunilor. 9) La ora actuală În Predeal se organizează puține manifestări folclorice. Avem În vedere și rolul pe care trebuie să
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]