3,784 matches
-
participanți, timpul ce poate fi alocat, resursele disponibile etc. În funcție de locul de desfășurare, instruirea se poate derula în companie (la locul de muncă sau în afara acestuia). În cazul formării la locul de muncă, asigurată de manageri, șefi de echipă sau formatori, angajatul are avantajul că „muncește, învață și dobândește experiență în același timp” (Armstrong, 2003, p. 504), ceea ce dă posibilitatea formării mai rapide a deprinderilor și facilitează procesul de transfer al celor achiziționate prin învățare. Există însă cercetători ce arată că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și a celor de supervizare. Punctul de plecare îl reprezintă un scenariu, mai mult sau mai puțin complex, cu materiale adiționale necesare pentru a-l înțelege (documente, corespondențe, înregistrări etc.) și capacitatea de a „juca” rolul cuprins în el. Rolul formatorului este deosebit de important, acesta trebuind să gestioneze cu mare grijă situația și elementele imprevizibile. Jocul de rol poate dezvălui emoții, sentimente, imagini, stereotipuri, valori sau atitudini „ascunse” în subconștientul persoanei, oferind acesteia informații mai puțin cunoscute despre sine sau despre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de certificare sau percepția publică privind modul în care trebuie să se desfășoare educația. Una dintre cele mai profunde influențe este creată de filosofia administrativă pe baza căreia este constituită o organizație și care poate avea efecte atât la nivelul formatorilor, cât și la cel al beneficiarilor. Modul în care se programează activitățile și se deleagă responsabilitățile, facilitățile și materialele utilizate în formare depinde de viziunea administrativă asupra modului în care trebuie să aibă loc această activitate. Alegerea unei strategii de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efecte distorsionante. Aceste elemente au fost grupate de către Dennery (2001) în patru categorii: 1. Actorii formării, respectiv persoanele care contribuie direct sau indirect la definirea obiectivelor, la conceperea și organizarea formării, sunt cei care execută activitatea de formare. Pot fi formatori sau alte persoane ce intervin în procesul de formare. 2. Procesul formării este ansamblul de activități realizate de diferiți actori ce permit obținerea rezultatelor așteptate în activitatea de formare. O parte dintre aceste activități pot fi formale, integrate în proceduri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rolurilor organizaționale, precum și a resurselor financiare și a modului în care acestea sunt gestionate. În general, în organizațiile de educație a adulților există o dispută asupra modului în care se împart resursele obținute în urma procesului de formare. Percepția subiectivă a formatorilor este că procesul de formare le aparține atât în ceea ce privește concepția, cât și execuția și că personalul administrativ parazitează, iar percepția managementului este, de multe ori, că formatorii sunt retribuiți prea mult pentru munca efectuată, de vreme ce conducerea a identificat sursele de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care se împart resursele obținute în urma procesului de formare. Percepția subiectivă a formatorilor este că procesul de formare le aparține atât în ceea ce privește concepția, cât și execuția și că personalul administrativ parazitează, iar percepția managementului este, de multe ori, că formatorii sunt retribuiți prea mult pentru munca efectuată, de vreme ce conducerea a identificat sursele de finanțare și a asigurat condițiile de formare. De aici rezultă formatori fără formări și organizații de formare fără capacitate de livrare. 6.3.3. Dezvoltarea organizațiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților trebuie să se bazeze doar pe nevoile beneficiarilor sau ale clienților, satisfacerea nevoilor membrilor organizației de educație a adulților are o importanță la fel de mare. Într-o astfel de organizație, există două tipuri de personal ale cărui nevoi trebuie satisfăcute: formatorul și personalul asociat. Activitatea de formator este una solicitantă și specializată. Întrucât activitatea de educație a adulților se dezvoltă exponențial, formatorii buni sunt întotdeauna insuficienți. Nu este neobișnuit ca formatorii să lucreze cu mai multe organizații în paralel sau consecutiv
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o importanță la fel de mare. Într-o astfel de organizație, există două tipuri de personal ale cărui nevoi trebuie satisfăcute: formatorul și personalul asociat. Activitatea de formator este una solicitantă și specializată. Întrucât activitatea de educație a adulților se dezvoltă exponențial, formatorii buni sunt întotdeauna insuficienți. Nu este neobișnuit ca formatorii să lucreze cu mai multe organizații în paralel sau consecutiv. De altfel, însăși structura organizațiilor de educație a adulților este concepută ca o matrice constituită dintr-un personal auxiliar fix și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
există două tipuri de personal ale cărui nevoi trebuie satisfăcute: formatorul și personalul asociat. Activitatea de formator este una solicitantă și specializată. Întrucât activitatea de educație a adulților se dezvoltă exponențial, formatorii buni sunt întotdeauna insuficienți. Nu este neobișnuit ca formatorii să lucreze cu mai multe organizații în paralel sau consecutiv. De altfel, însăși structura organizațiilor de educație a adulților este concepută ca o matrice constituită dintr-un personal auxiliar fix și un număr de formatori ce variază în funcție de program sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai multe organizații în paralel sau consecutiv. De altfel, însăși structura organizațiilor de educație a adulților este concepută ca o matrice constituită dintr-un personal auxiliar fix și un număr de formatori ce variază în funcție de program sau de proiect. Nevoile formatorului au fost identificate și expuse de către Lorge (apud Seaman și Fellenz, 1989) în șase puncte: 1. popularitate, prestigiu personal - fiecare dintre noi dorește să fie respectat și plăcut de ceilalți. Pentru un formator este important să i se recunoască autoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
șase puncte: 1. popularitate, prestigiu personal - fiecare dintre noi dorește să fie respectat și plăcut de ceilalți. Pentru un formator este important să i se recunoască autoritatea asupra conținutului și metodelor pe care le utilizează; 2. satisfacția lucrului bine făcut - formatorilor le place ca lucrurile să iasă așa cum le-au gândit și să obțină rezultate vizibile. Cea mai mare recompensă pentru un formator este conștiința faptului că a reușit să-i ajute pe ceilalți; 3. încrederea în sine - la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca lucrurile să iasă așa cum le-au gândit și să obțină rezultate vizibile. Cea mai mare recompensă pentru un formator este conștiința faptului că a reușit să-i ajute pe ceilalți; 3. încrederea în sine - la fel ca toată lumea, și formatorii au nevoie să aibă încredere în ceea ce fac și să le fie confirmat succesul; 4. exprimarea personalității - pe parcursul unui proces de educație, formatorul nu exprimă doar conținut, ci imprimă actului de educație și o parte din personalitatea sa. Existența unei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că a reușit să-i ajute pe ceilalți; 3. încrederea în sine - la fel ca toată lumea, și formatorii au nevoie să aibă încredere în ceea ce fac și să le fie confirmat succesul; 4. exprimarea personalității - pe parcursul unui proces de educație, formatorul nu exprimă doar conținut, ci imprimă actului de educație și o parte din personalitatea sa. Existența unei „mărci” personale îi dă senzația că formările sale sunt unice și-l reprezintă. Formatorii diferiți au stiluri de formare și viziuni diferite despre
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
succesul; 4. exprimarea personalității - pe parcursul unui proces de educație, formatorul nu exprimă doar conținut, ci imprimă actului de educație și o parte din personalitatea sa. Existența unei „mărci” personale îi dă senzația că formările sale sunt unice și-l reprezintă. Formatorii diferiți au stiluri de formare și viziuni diferite despre cum arată activitatea ideală de formare. De aceea, și nevoile acestora pot fi diferite; 5. autoformarea - un formator poate întotdeauna să învețe. Formatorul are oportunitatea de a beneficia de experiențele bogate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că formările sale sunt unice și-l reprezintă. Formatorii diferiți au stiluri de formare și viziuni diferite despre cum arată activitatea ideală de formare. De aceea, și nevoile acestora pot fi diferite; 5. autoformarea - un formator poate întotdeauna să învețe. Formatorul are oportunitatea de a beneficia de experiențele bogate și variate ale celor pe care îi formează; 6. răsplata financiară - deși activitatea de formator începe cu entuziasm și, adesea, prin voluntariat, pentru a rămâne în sistemul de educație a adulților, este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cadrul acestora duc la un cost orar destul de mare, ce crește odată cu extinderea pieței. Educația adulților nu poate fi făcută fără formatori; de aceea, nevoile lor trebuie luate în considerare. Seaman și Fellenz (1989) susțin că atât administratorii, cât și formatorii trebuie să fie realiști în privința posibilităților de îndeplinire a tuturor nevoilor în situația de predare-învățare. Așteptările nerealiste pot să ducă la frustrări nedorite și dezamăgiri. Formatorii trebuie să învețe cele mai bune căi de a-și comunica nevoile participanților și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie luate în considerare. Seaman și Fellenz (1989) susțin că atât administratorii, cât și formatorii trebuie să fie realiști în privința posibilităților de îndeplinire a tuturor nevoilor în situația de predare-învățare. Așteptările nerealiste pot să ducă la frustrări nedorite și dezamăgiri. Formatorii trebuie să învețe cele mai bune căi de a-și comunica nevoile participanților și personalului auxiliar. Aceste nevoi sunt, de obicei, omise în faza de planificare, iar apoi nu pot fi satisfăcute, pentru că lipsesc din plan. Formularea și asumarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metodelor, cât și a conținuturilor educaționale. Managementul organizațiilor de educație a adulților derivă din structura tipică a acestui tip de organizații, care, după cum am mai spus, sunt formate, de regulă, dintr-un nivel administrativ, cu o pondere relativ mică, și formatorii, cu o activitate variabilă. În consecință, managementul se înscrie în modelul descentralizat și participativ. Există o caracteristică prin care organizațiile de educație a adulților se diferențiază: surprinzătoarea disponibilitate a acestora către conflictul intraorganizațional. Nuissl (2002) explică aceasta prin faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
arteră. Dar imaginile pe care, cu obstinație, le tot derulează visătorul anticar Mitică Grumăzescu în vitrina sa din Lăpușneanu? Dar cu voia dumneavoastră și propriile-mi Uși ieșene celebre? Ce sînt toate astea, decît dătătoare de puteri și speranțe, "iluzii formatoare", în expresia sagacei Andreea Deciu, bucureșteanca locuind, un timp (universitar), la Pittsburgh, în vreme ce la librăria din aceeași Cale a Victoriei se află prima ei carte, Nostalgiile identității. Un mic (usturoiat și ardeiat la maximum) ne servește Dan Petrescu, în recentele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fascinanți au rămas anii bucureșteni ai primei lor inițieri întru spirit benefic-provocator! Ce rezistentă a rămas prietenia celor trei, peste jenantele diferențe de opțiune politică din preajma războiului, peste distanțele geografice! Dar (venind și mai aproape), Liiceanu-Pleșu? Ieșiți amîndoi de sub hlamida formatoare a "eremitului" Noica, discipolii și-au pigmentat diferit, după 1989, discursul public. Unul (Liiceanu) asumîndu-și postura gravă și patetică în fața comunismului remanent, celălalt (Pleșu) costumîndu-se în rezoneur disponibil și fascinant deopotrivă al aceleiași realități. Regăsindu-se însă amîndoi, permanent, într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
14 persoane pentru pregătirea practică. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul prelegerilor. Articolul 9 (1) Procedura de evaluare a programului de formare profesională de către beneficiarii acestuia vizează: conținutul programului, modul de desfășurare a procesului de formare, prestația formatorilor și aspectele organizatorice. ... -------- Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 80 din 21 februarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 10 mai 2005. (2) Evaluarea programului de formare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]
-
Evaluarea programului de formare profesională se face de către participanții la program, cel puțin la sfârșitul acestuia. Articolul 10 (1) Resursele umane ale programului de formare profesională se referă la persoanele cu atribuții de pregătire teoretică și practică, denumite în continuare formatori. ... --------- Alin. (1) al art. 10 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 80 din 21 februarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 10 mai 2005. (2) Pentru a fi autorizați, furnizorii de formare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]
-
fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 80 din 21 februarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 10 mai 2005. Articolul 12 (1) În cazul programelor de formare profesională finalizate cu certificate de calificare, formatorul elaborează proiecte didactice pentru fiecare dintre temele cuprinse în module/discipline, după caz, care sunt prezentate la solicitarea persoanelor însărcinate să efectueze monitorizarea sau, după caz, controlul activității de formare profesională. ... (2) Modelul proiectului didactic este prezentat în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]
-
DE PREGĂTIRE a) teoretică b) practică �� 2.9. FORMELE ȘI MODALITĂȚILE DE EVALUARE A PROGRAMULUI DE FORMARE 2.9.1. Forma de evaluare (finală, pe parcurs, de impact, urmărire etc.) 2.9.2. Ce se evaluează ? (conținut, proces, organizare, prestația formatorului etc.) 2.9.3. Cine face evaluarea? (participanții la program, formatorii, angajatorii etc.) 2.9.4. Instrumente de evaluare (chestionare, dezbateri, focus grup etc.) 2.10. PROGRAMA DE PREGĂTIRE (se prezintă separat, conform Anexei nr. 2 la Metodologia de autorizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]
-
DE EVALUARE A PROGRAMULUI DE FORMARE 2.9.1. Forma de evaluare (finală, pe parcurs, de impact, urmărire etc.) 2.9.2. Ce se evaluează ? (conținut, proces, organizare, prestația formatorului etc.) 2.9.3. Cine face evaluarea? (participanții la program, formatorii, angajatorii etc.) 2.9.4. Instrumente de evaluare (chestionare, dezbateri, focus grup etc.) 2.10. PROGRAMA DE PREGĂTIRE (se prezintă separat, conform Anexei nr. 2 la Metodologia de autorizare) 2.11. MODALITĂȚI DE EVALUARE A PARTICIPANȚILOR LA PROGRAMUL DE FORMARE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]