10,535 matches
-
guvernele fac prea mult, dar și că fac prea puțin. Cea dintâi categorie lucruri pe care guvernele ar trebui să nu le facă include a) activități care nu ar trebui să fie făcute de nimeni, cum ar fi "purificări etnice", furt de terenuri și crearea de privilegii speciale pentru elite; și b) lucruri care pot și trebuie făcute prin interacțiunea voluntară a firmelor și a întreprinzătorilor pe piețe, cum ar fi producția de automobile, publicarea de ziare și administrarea unor restaurante
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
O singură familie din comuna Umbrărești a fost deportată în Transnistria, familia lui Mihai Gotu, multă vreme guard comunal la Primărie, cu mulți copii, ca toți țiganii. Deportarea acestei familii a fost determinată de comportamentul său, fiind acuzat de numeroase furturi, și a fost dus dincolo de Nistru. Familia nu a pierit, ci s-a înapoiat în totalitate acasă, mutându-se mai apoi la Ivești unde, prin urmași, dăinuie și astăzi. Numele Gotu se întâlnește în Catagrafia robilor țigani de la Torcești, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Familia nu a pierit, ci s-a înapoiat în totalitate acasă, mutându-se mai apoi la Ivești unde, prin urmași, dăinuie și astăzi. Numele Gotu se întâlnește în Catagrafia robilor țigani de la Torcești, iar printre cei implicați în spargerea și furtul din casele lui Panaite Balș în 1838 se găsește și un țigan cu acest nume. Am evocat situațiile acestea neplăcute, cunoscute și trăite direct, pentru ca lumea să știe care a fost și este adevărul în privința respectivei etnii, de a cărei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vă raporta că în parohia Umbrărești, din comuna Umbrărești în a/nul/ c/urent/ a fost răscoală din partea sătenilor numai la curtea d-lui arendaș Traian Cristescu, proprietatea d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de asemenea, importanța concretă a problemei, anumite școli secundare devenind locuri unde predarea părea imposibilă, ba chiar periculoasă. Rapoarte oficiale ale Inspectoratului General (Tallon, 1979, 1980) semnalaseră, încă de la sfârșitul anilor 1970, accentuarea unei neliniști și existența unor delicte ca furtul prin extorcare (racket) într-un număr deloc neglijabil de instituții școlare. Totuși nu fusese luată nici o măsură concretă. Violența în școală n-a fost la început o preocupare administrativă, fiind în general ignorată până la descoperirea ei mediatică. În 1991 devine
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
proastă cu elevii, iar indicele de violență este atât de ridicat?". Sau: " O anchetă inedită realizată de sociologul X arată că aproximativ 84% dintre elevi afirmă că există violență în școală. Aproape 37% dintre elevi au fost deja victime ale furturilor, iar 4,7% au fost deja agresați în școală". În realitate, cercetătoarea se bazează pe cifrele referitoare la furt (de altfel, mult mai mici decât în Franța) fiindcă sunt cele mai ridicate, dar omite să spună că încăierările, insultele, agresiunile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
arată că aproximativ 84% dintre elevi afirmă că există violență în școală. Aproape 37% dintre elevi au fost deja victime ale furturilor, iar 4,7% au fost deja agresați în școală". În realitate, cercetătoarea se bazează pe cifrele referitoare la furt (de altfel, mult mai mici decât în Franța) fiindcă sunt cele mai ridicate, dar omite să spună că încăierările, insultele, agresiunile fizice împotriva adulților sunt net mai puțin răspândite: intenția agitatoare e evidentă. În public, cercetătoarea vorbește de "școala terorii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bine ținute despre aceste cazuri de violență din școlile noastre nu ne permite să stabilim un tabel statistic exhaustiv, care ne-ar putea edifica mai bine. Trebuie totuși să reținem că nu este an în care cazuri de dispute, încăierări, furturi, confiscare sau deturnare de bunuri, lovituri și răniri, atacuri cu arma în mână ale clanurilor, agresiuni să nu fie înregistrate în instituțiile noastre școlare". Problema Guineei o au aproape toate țările: se pare că acolo se produce o conștientizare a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
existent de mult timp", dar care cunoaște în ultimii ani "o dezvoltare ca număr și natură". De unde ideea de a crea o rubrică statistică nouă, contabilizând agresiunile fizice suferite de elevi, agresiunile suferite de dascăli și numărul de degradări și furturi produse împotriva persoanelor și instituțiilor. Această colectare a fost inițiată "mai ales din cauza numărului de acțiuni săvârșite asupra elevilor și membrilor personalului didactic, care par a fi în creștere". Or, în ciuda acestei impresii, "cifrele culese sunt relativ moderate: 771 de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
contabilizate în gimnaziile și liceele din Franța în anul școlar 2002-2003 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Violență fizică fără arme 21 003 0,30 Insulte sau amenințări grave 16 223 0,23 Furt sau tentativă 7 844 0,11 Alte fapte grave 3 092 0,04 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Deteriorări ale localurilor 2 675 0,04 Introducere de elemente străine 2 061 0
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victimizări, numărul de victime dintre elevi ar fi, în proporție, foarte limitat 14. Pentru faptele de violență fizică fără arme am putea considera că sunt cuprinși 0,30% dintre elevi, 0,23% pentru insulte sau amenințări grave, 0,11% pentru furturi și tentative, iar 0,03% pentru extorcare sau tentativă. Într-o perioadă în care chiar ministrul Educației descria și condamna puternicele tensiuni rasiste și antisemite dintre elevi, semnalările injuriilor rasiste privesc doar 0,01% dintre elevi. Dacă avem în vedere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Victimizările în gimnazii potrivit anchetei din 2003, comparativ Procentajul elevilor care se declară victime 2002-2003 Proporția victimelor în Signa 2002-2003 Extorcare 6,3 0,03 Insulte 73,2 0,23 Rasism 16,7 0,01 Lovituri 24,2 0,30 Furt 46,3 0,11 Eșantion redresat N = 3871 Debarbieux și Montoya 2004 și semnalările oficiale MEN/Signa, 2002-2003. Tabelul 5 recapitulează decalajul dintre statisticile produse de instituții și mărturiile victimelor după un protocol de anchetă, un decalaj incontestabil... Dacă ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
răspunde la întrebarea despre evoluția criminalității și a violenței în mediul școlar. O anchetă desfășurată timp de zece ani permite următoarea concluzie: "Între 1992 și 2001, rata victimizărilor la elevii cu vârste între 12 și 18 ani a scăzut pentru furturi, acte violente și infracțiuni violente importante la școală și pe drumul spre școală [...]. Datele de la National Crime Victimization Survey arată că elevii cu o vârstă cuprinsă în acest interval sunt victimele a aproximativ două milioane de infracțiuni non-fatale (furt și agresiune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
scăzut pentru furturi, acte violente și infracțiuni violente importante la școală și pe drumul spre școală [...]. Datele de la National Crime Victimization Survey arată că elevii cu o vârstă cuprinsă în acest interval sunt victimele a aproximativ două milioane de infracțiuni non-fatale (furt și agresiune violentă) la școală și a aproximativ 1,7 milioane pe drumul spre școală. [...] rata victimizărilor este de 73 de infracțiuni pentru 1 000 de elevi la școală și de 61 pentru 1 000 de elevi pe drumul spre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1,7 milioane pe drumul spre școală. [...] rata victimizărilor este de 73 de infracțiuni pentru 1 000 de elevi la școală și de 61 pentru 1 000 de elevi pe drumul spre școală. În 2001, aproximativ 1,2 milioane de furturi au avut loc la școală și 913 000 pe drumul spre școală. În 2001, elevii între 12 și 18 ani au fost victimele a aproximativ 764 000 de infracțiuni violente la școală, incluzând 161 000 de infracțiuni violente grave (viol
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
drumul spre școală elevii au fost victimele a aproximativ 758 000 de infracțiuni violente, dintre care 290 000 grave. Totuși, în perioada 1992 2002 [...], rata victimizărilor pentru elevii cu vârste între 12 și 18 ani a scăzut în general în ce privește furturile, infracțiunile violente și infracțiunile violente grave. Mai exact, rata victimizărilor violente a scăzut în această perioadă de la 48 la 28 de crime pentru 1 000 de elevi la școală și de la 71 la 28 pe drumul spre școală." NCVS, 2003
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
situației, iar mai multe fapte pledează pentru o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia din urmă asupra elevilor; • faptul că funcționarea școlară poate induce comportamente delictuoase. Se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Principalele rezultate ale anchetei realizate de Carra și Sicot în 1996 privesc așadar definirea victimizărilor de către elevi și frecvența violențelor suferite. Categoriile reținute de elevi și validate de această cercetare sunt în număr de opt: lipsa de respect, deteriorarea bunurilor, furturile, șantajul, rasismul, loviturile, extorcarea și hărțuirea sau agresiunile sexuale. Aceste categorii trăite depășesc, fără îndoială, ceea ce este de obicei contabilizat de către adulți și statisticile infracțiunilor și delincvenței. Lipsa de respect", definită de elevii francezi drept cel mai frecvent act de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eșantion limitat la un singur departament care nu este cunoscut ca deosebit de violent, regăsim decalajele obișnuite față de statisticile publice. Fără să intrăm în discuția despre "lipsa de respect", remarcăm, de exemplu, că 23,7% dintre elevi se declară victime ale furturilor, 15,6% ale loviturilor, 9,7% ale rasismului, 4,3% ale extorcării și 2,8% ale hărțuirii și agresiunilor sexuale. Dacă ne amintim cifrele oficiale franceze, aceste categorii diverse nu depășesc niciodată un risc de 0,3% pentru elevi. Să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Sicot, care au grupat în categoria foarte vastă a lipsei de respect așa-numitele violențe verbale, numite mai prozaic, în limbajul tinerilor, insulte. Cinci tipuri de violență apar mai frecvent și au devenit principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521 de elevi de gimnaziu chestionați. Tabelul 6 prezintă frecvența acestor victimizări în ultima noastră anchetă, din 2003 (Debarbieux
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Or, rezultatele sunt foarte diferite, cum arată tabelul 6. Tabelul 6. Procentajul elevilor afectați de principalele victimizări (gimnaziști francezi din învățământul public în 2003), potrivit celor două anchete Ancheta ESPAD Ancheta Debarbieux Diferență Extorcare 3,4 6,3 2,9 Furt 14,3 46,3 32,0 Verbal 45,6 73,2 27,6 Lovituri 20,2 24,2 4,0 Rasism 10,4 16,7 6,3 Sursa: Debarbieux și Montoya, 2004 (N = 3 871) și Choquet et al., 2005
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de a vorbi despre asta. În orice caz, această anchetă notează atât o creștere globală a numărului de indivizi care declară un act violent, în principal la băieți, și o violență mult mai afirmată a băieților în cvasitotalitatea faptelor, în afară de furturile din magazine. Acest tabel arată o frecvență importantă a actelor care pot fi oarecum banale într-o socializare juvenilă (încăierările) (ceea ce nu înseamnă că trebuie permise). Arată, de asemenea, existența actelor grave (incendiere, uz de armă, agresiune fizică asupra unui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestei anchete, școala este principalul loc de violență în ce privește violențele verbale (47% dintre elevi spun că au avut acest tip de comportament la școală, față de 1,6% în familie, de exemplu). lucru valabil și pentru actele rasiste sau lovituri. Dimpotrivă, furtul și extorcarea s-ar practica mai mult în exteriorul școlilor, în locuri mai puțin supravegheate. Remarcabil este, bineînțeles, faptul că mediul familial este, după spusele agresorilor, relativ ocolit. În fine dar subiectul nu e epuizat -, există și posibilități de statistici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
necesară a situației". Dufour-Gompers, Dictionnaire de la violence et du crime, art. "Reprezentări", Erès, 1992. Astfel, în secolul al XIX-lea, loviturile sângeroase nu erau decât arareori penalizate când era vorba de o bătaie la ieșirea dintr-un cabaret popular, în timp ce furtul săvârșit de un servitor în dauna stăpânului era aspru condamnat și aproape asimilat unui paricid în reprezentarea paternalistă a dreptului napoleonian. O definiție largă? Să ne mărginim, cum sugerează câțiva autori francezi (Pain, 1994; Prairat, 2001), la o definiție limitată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care depășește limitele unei discuții sau ale unei confruntări de opinii" și generează o confruntare verbală sau fizică între elevi, profesor(i) și elev(i), profesor(i) și părinți sau chiar între profesori. Această definiție cuprinde, pe de altă parte, furtul și degradarea premeditată a proprietății personale, a materialului școlar sau a infrastructurilor școlare". Definiția lui Melero in Vettenburg (1998). Există o dificultate în definiția aceasta simplă: este o "situație" un "comportament", fie el antisocial sau nu? Dincolo de această dificultate pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]