3,715 matches
-
din această ceață care ne acoperă privirea? Nu știu, oricum nu prin eforturi individuale și chiar de grupuri mici, atât de izolate. Deocamdată, semnalez pozitiv faptul că am luminat o părticică a trecutului nostru recent prin Raportul Comisiei Wiesel privind Holocaustul din România și că, probabil, vom reuși să-l luminăm acceptabil și pe cel comunist prin așteptatul Raport al Comisiei Tismăneanu. După aceea, poate vom coborî ceva mai serios și în trecuturile noastre mai îndepărtate! Dorin Popa: Poate dintr-un
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
roman (cronologia inversă). Cititorul știe precis că evreii au trecut de la viață la moarte și n-a mai urmat nimic: învierea e un șiretlic narativ, o ironie amară. Naratorul vrea să vorbească într-un fel numai al lui despre cruzimea Holocaustului și descrie comic tragedia, răsturnată, pentru a părea bunătate. Because I am a healer, everything I do heals (Fiindcă știu să vindec, tot ce fac eu vindecă) e tot o fereastră spre Holocaust. Încă nu cunoaștem trecutul eroului. Habar n-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un fel numai al lui despre cruzimea Holocaustului și descrie comic tragedia, răsturnată, pentru a părea bunătate. Because I am a healer, everything I do heals (Fiindcă știu să vindec, tot ce fac eu vindecă) e tot o fereastră spre Holocaust. Încă nu cunoaștem trecutul eroului. Habar n-avem că a fost doctor SS în lagăre. Nu știm decât că e doctor, ginecolog pare-se, și abia mai târziu aflăm că tot așa a fost și în lagăre, unde a făcut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
romanului numesc timpul nepotrivit". E cea mai bună etichetă pentru săgeata timpului, care, în acest roman, e îndreptată în sensul opus celui real. Săgeata aceasta rănește lectorul, nu pe erou. Țâșnește din carte pentru a străpunge inteligența comodă a lecturii. Holocaustul e viu și trebuie reactualizat mereu, cu durerea vie a victimelor lui. Autorii Desperado sunt extrem de iventivi în construirea suspansului. Romanele lor nu iau viitorul ca o așteptare și nici iubirea ca tipar, dar aceasta nu le face mai puțin
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
amănunte familiarizante. Suspansul este cel care ne menține interesul treaz. Amis descrie o realitate exasperantă. Poziția naratorului este amorală: a fost vorba de o misiune umanitară. Evreilor li s-a redat demnitatea și viața. Dacă Amis ar fi afirmat că Holocaustul a fost o crimă cumplită, efectul ar fi fost mult mai mic. A ales să șocheze, să ne facă pe noi să acuzăm în locul lui, bazându-se pe morala noastră. În final, cei care judecă sunt lectorii, nicidecum autorul însuși
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e o ofrandă dezarmantă de viață trăită, făcută unei poezii lacome de viu. Te oferi: "Nu-mi pasă că mulți sunt mai înalți. / Ochii se întâlnesc inevitabil la același nivel". Menționezi "steaua galbenă" și "norocul" care te-a "ferit de Holocaust". Intrăm în secolul XXI. Îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu". Îți adaptezi temele vâstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Încerci programatic să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și război. Pe măsură ce trec anii, poezia ta e mai fermă, mai clară, mai adâncă. Acest mic poem face cât un roman. Conține mai toate temele tale predilecte. Am să aleg una pe care încă n-am discutat-o: războiul și Holocaustul. Au lăsat urme în tine, ori sunt doar un fond de amintiri ale altora? RF. Am avut norocul să fiu cruțată de Holocaust, nu am avut experiența lui directă, nici familia mea. Dar e de la sine înțeles că, fiind evreică
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
toate temele tale predilecte. Am să aleg una pe care încă n-am discutat-o: războiul și Holocaustul. Au lăsat urme în tine, ori sunt doar un fond de amintiri ale altora? RF. Am avut norocul să fiu cruțată de Holocaust, nu am avut experiența lui directă, nici familia mea. Dar e de la sine înțeles că, fiind evreică, m-a afectat profund. Pomenești spaime vârstă, singurătate, pierdere, eșec; nu le avem cu toții? Poetul resimte poate mai intens, e drept, și pune
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în mod explicit, tragedia evreului rătăcitor e o temă centrală a sensibilității tale. Un vers spune, " Crematoriul așteaptă, cuptorul arde". Spaimele tale depășesc pogromurile pictate de Chagall. Dacă pictorul rus zbura peste un sat de coșmar, tu ai un întreg Holocaust peste care dai roată și nu e ușor. Concluzia ta este: "Duhoarea cruntă, cunoscută / A pierderii". Ce simți în fața unei istorii care a întunecat viața familiei tale, ca și pe a ta, amintirile tale? GS. Auden scria, "Poezia nu declanșează
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
corect ca ea să fie un mod de manifestare și o voce. În mod cert, viețile contemporane cu părinții mei, din același spațiu, au fost depănate între primejdii, crimă, paranoia și genocid. Întunecimile propriei mele vieți sunt mai puțin palpabile. Holocaustul nu mă atinge direct, ca pe ei. Nu mi-l pot asuma. Dacă vreau să lupt cu nedreptatea, trebuie să trec la fapte. Generația mea e în stare de fapte. Dar faptele sunt ambivalente și primejdioase, drept care mi se pare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Declarația de independență a S.U.A. C) Adolf Hitler ajunge prin alegeri libere la conducerea Germaniei a) ABC b) CAB c) BCA d) BAC 22) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) evreii sunt eliminați prin Holocaust B) apare Manifestul partidului comunist C) Partidul bolșevic este condus de Lenin a) ABC b) CAB c) BCA d) BAC 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) apare Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului B) apare
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
în Portugalia, în Escoril, aici s-au căsătorit. La 3 aprilie 1953, ex-regele Carol al II-lea a murit de cancer. Văduva ex-regelui nu-și mai nega originile evreiești, dădea interviuri, lăudându-se cu ajutorarea imaginară a evreilor persecutați prin holocaust. Prințesa-văduvă i-a supraviețuit ex-regelui Carol al II-lea până în 28 iunie 1977, când a plecat pe drumul fără întoarcere. După 1990 osemintele regelui au fost aduse la Curtea de Argeș și, ulterior, și osemintele adoratei sale amantei. Josephine Baker (1906-1975) Una
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
urmat liceul la Budapesta pînă cînd, în 1944, Guvernul Ungariei i-a adunat pe evrei în tabere de concentrare, trimițîndu-i apoi în lagărele naziste. Tînărul Nicholas a fost "repartizat" la Auschwitz, unde avea să-l găsească sfîrșitul conflagrației. Cu povara holocaustului și cu o repede-asumată clarviziune să ne amintim că mulți intelectuali s-au lăsat cuceriți în acei primi ani de "idealurile nobile" ale comunismului el a trecut fățiș în tabăra celor socotiți "indezirabili", pentru că subminau "dictatura proletariatului". Autoritățile sovietice, în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
devine de neînțeles. Atît românii cît și evreii au suferit de-a lungul istoriei. Și unii și alții au devenit virtuozi ai supraviețuirii naționale și etnice. Aceasta constituia o adevărată problemă atunci, ceea ce i-a înfuriat pe naționaliștii romantici. După Holocaust, mulți oameni civilizați au devenit precauți în manifestarea atitudinilor lor antievreiești, înțelegînd la ce nemiauzite excese poate duce încurajarea unor asemenea atitudini. După tot ceea ce a apărut în România pe parcursul perioadei de care ne ocupăm este total lipsit de precauția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
madam Lupescu, nici pe ceilalți. Să existe oare un anumit nivel la care critica nu ajunge niciodată? Chiar și ca antisemit, Iorga insista supra asimilării, respingînd permanent violența antievreiască; el susținea aceste puncte de vedere cu patruzeci de ani înainte de Holocaust. Atunci cînd avea loc acesta, Iorga era mort. Holocaustul nu a fost un produs al naționalismului său, ci al unui "nou naționalism" al secolului al XX-lea. Era oare vorba despre o naivitate politică din partea lui? Iorga a fost adesea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
anumit nivel la care critica nu ajunge niciodată? Chiar și ca antisemit, Iorga insista supra asimilării, respingînd permanent violența antievreiască; el susținea aceste puncte de vedere cu patruzeci de ani înainte de Holocaust. Atunci cînd avea loc acesta, Iorga era mort. Holocaustul nu a fost un produs al naționalismului său, ci al unui "nou naționalism" al secolului al XX-lea. Era oare vorba despre o naivitate politică din partea lui? Iorga a fost adesea acuzat că "ar fi eliberat "Djinnul" naționalist din sticlă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în balanță a drepturilor altora față de pretențiile naționaliștilor români"144. Trebuie să nu uităm că Iorga nu a fost niciodată liberal, ci un naționalist român care a scris, a gîndit și a activat (și a fost asasinat de Legiune) înaintea Holocaustului. Holocaustul a apărut după asasinarea lui Iorga. Viața și activitățile sale, ostilitatea sa față de rasism (mai ales față de rasismul german) oferă o imagine a ceea ce ar fi fost poziția sa dacă ar fi fost în viață. Dacă am vrea să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
balanță a drepturilor altora față de pretențiile naționaliștilor români"144. Trebuie să nu uităm că Iorga nu a fost niciodată liberal, ci un naționalist român care a scris, a gîndit și a activat (și a fost asasinat de Legiune) înaintea Holocaustului. Holocaustul a apărut după asasinarea lui Iorga. Viața și activitățile sale, ostilitatea sa față de rasism (mai ales față de rasismul german) oferă o imagine a ceea ce ar fi fost poziția sa dacă ar fi fost în viață. Dacă am vrea să analizăm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
existat întotdeauna încercări de aplicare a unei "soluții finale" pentru grupările străine, pentru cele rasial-etnice indezirabile și pentru cele religioase prin expulzări, exterminări sau convertirea la "adevărata religie"2. Astfel, președintele Tuchman punea pe același plan acțiunile ustașilor din 1941, Holocaustul și "purificarea etnică". Principalii consilieri ai președinților sîrbi, Dobrita Cosici și Slobodan Miloșevici sînt istorici sîrbi. Nu că Tuchman ar trece cu vederea genocidul, dar ca istoric se apropie periculos de mult de ideea de a-l considera drept un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și "lefegiul evreilor" era insultat aproape zilnic, amintindu-i-se de legăturile sale cu Aristide Blank, plus considerațiile cotidiene asupra "slujirii României" pe o scenă supusă unor schimbări rapide. Iorga se opunea ferm (și fără succes) violenței, o soluție gen Holocaust depășindu-i puterea imaginației. Iorga avea o atitudine prietenoasă față de cei o jumătate de milion de etnici germani pînă cînd Hitler a încercat să-i transforme într-o a Cincea coloană nazistă. Înainte de aceasta, făcuse în mai multe rînduri gesturi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vădit, operei lui Paul Ginsborg, iar capitolele despre Spania reflectă ceea ce am Învățat citindu-l și ascultându-l pe remarcabilul Victor Perez-Diaz. Le datorez, lor și lui Annette Wieviorka - a cărei analiză magistrală privind reacția ambivalentă a Franței postbelice la Holocaust din Déportation et génocide a marcat profund propria mea versiune a acestei povești nefericite -, mulțumiri adânci. Concluziile mele despre „Europa ca mod de viață” au fost influențate În mare măsură de scrierile unui strălucit avocat internațional, Anne-Marie Slaughter, ale cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
radicale să recicleze ideea că adevăratele victime au fost germanii Înșiși, concepție asociată până atunci cu extrema dreaptă 21. Nu e de mirare, așadar, că În ciuda resentimentelor față de „generația Auschwitz”, tinerii germani din anii ’60 nu erau foarte preocupați de Holocaust. Ca și părinții lor, ei erau jenați de „chestiunea evreiască”. Preferau să solicite cursuri universitare despre Faschismustheorie, ocultând dimensiunea rasistă a nazismului și subliniind mai degrabă legăturile sale cu producția capitalistă și puterea imperială - care făceau legătura cu Bonn și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
simbolul unei Germanii victimizate; Heimat-ul este Însă explicit nostalgic și chiar xenofob În disprețul său pentru valorile străine și dorul de spiritul dispărut al „Germaniei profunde”. Reitz, ca Syberberg și alții, nu-și ascundea disprețul pentru serialul american de televiziune Holocaust, prezentat pentru prima oară pe posturile germane În 1979. Dacă trecutul Germaniei trebuia descris, atunci misiunea, oricât de dureroasă, le revenea germanilor. „Cel mai radical proces de expropriere”, scria Reitz, „este să ți se ia istoria. Prin Holocaust, americanii ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de televiziune Holocaust, prezentat pentru prima oară pe posturile germane În 1979. Dacă trecutul Germaniei trebuia descris, atunci misiunea, oricât de dureroasă, le revenea germanilor. „Cel mai radical proces de expropriere”, scria Reitz, „este să ți se ia istoria. Prin Holocaust, americanii ne-au furat istoria”. Aplicarea „esteticii comerciale” la trecutul Germaniei era metoda Americii de a-și impune controlul. Lupta regizorilor și artiștilor germani Împotriva „kitsch-ului” american făcea parte din lupta Împotriva capitalismului american. Reitz și Fassbinder au realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
devină cu adevărat europeni În zorii secolului XXI trebuie să-și asume mai Întâi o moștenire nouă și cu mult mai apăsătoare. Astăzi, referința europeană relevantă nu este botezul. Este exterminarea. Pentru contemporani, biletul de intrare În Europa este recunoașterea Holocaustului. În 2004, În dorința de a Încheia un capitol dureros din trecutul națiunii și de a se alinia cu partenerii din Uniunea Europeană, președintele polonez Kwaœniewski a recunoscut oficial suferințele evreilor din Polonia În timpul războiului, inclusiv cele provocate de polonezi. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]