3,545 matches
-
deschis și Târgul de Crăciun. Spectacolul va începe cu un concert al Orchestrei Timișoara Big Band. De la ora 17.30 se va da drumul iluminatului festiv de sărbători. De la ora 18, Ansamblul „Timișul” îi va invita pe timișoreni să danseze Hora Unirii în piață, iar apoi va urca pe scenă alături de soliștii de muzică populară Andreea Aleușan, Camelia Florea, Mihaela Petrovici, Petrică Moise, Petrică Miulescu Irimică. De la ora 19 va avea loc un concert susținut de formația Clar Band, urmat, de la
1 Decembrie - Zi Națională. Programul paradelor din toată țara () [Corola-website/Journalistic/104156_a_105448]
-
o depunere de coroane din partea Asociației Șcheii Brașovului și Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, urmată de o slujbă religioasă, iar evenimentul se va încheia cu un scurt spectacol folcloric. Ziua Națională a României va fi sărbătorită cu ”Hora Unirii” și în Piața Sfatului, de la ora 12:00, și cu un spectacol folcloric, de la ora 12:30 la Centrul Cultural Reduta. Seara va fi organizată tradiționala retragere cu torțe, pe traseul Biserica Neagră-Strada Mureșenilor-Bulevardul Eroilor-Comandamentul Brigăzii 2 Vânători de
1 Decembrie - Zi Națională. Programul paradelor din toată țara () [Corola-website/Journalistic/104156_a_105448]
-
prilejul Zilei Naționale a României la Catedrala Ortodoxă Sfântu Gheorghe, iar apoi, de la ora 13:00 se va desfășuta Marșul Unirii, urmat de un spectacol folcloric, de la ora 13:30. Peste o oră, în Piața „Mihai Viteazul” se va juca Hora Unirii. La Suceava, de Ziua Națională a României va fi organizată o ceremonie în fața Palatului Administrativ și o paradă care pornește de pe esplanada din zona centrală, la care se va prezenta tehnică a ISU și a unor instituții ale MAI
1 Decembrie - Zi Națională. Programul paradelor din toată țara () [Corola-website/Journalistic/104156_a_105448]
-
Peleș e un voinic minunat cu părul creț și ochi adânci, albaștri, Jepii, doi frați gemeni care iubesc aceeași fată...” Felul în care Carmen Sylva își construiește poveștile dovedește cunoașterea profundă a vieții oamenilor obișnuiți, a realităților satului românesc. De la horele din zilele de sărbătoare, când flăcăii își alegeau miresele, și până la așezarea mesei și la felurile de mâncare tradiționale, Regina nu omite nici un detaliu. Muntele Furnica, apoi Caraimanul, Vârful cu Dor sau Piatra Arsă, Jepii și Urlătoarea se nasc pe
Cărți pe care le veți savura cu plăcere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104401_a_105693]
-
Fluierașii din Dobrotești, Teleorman La 14.30, este programată o prezentare de carte - poezii de dragoste: Miriiungeri de Marin Constantin, Editura SemnE, 2016 , în cadrul căreia Tudor Niculescu Mizil va oferi recitalul de chitară clasică, Firul vieții Sub titlul Hai la hora mare!, vor evolua, la ora 15.00, Ștefania Rareș, Aneta Stan, Doina Lavric, Andreea Haisan, Ana Maria Pătrăscioiu, Paul Ananie. Iar la ora 16:00, vizitatorii se vor putea întâlni cu actorii Teatrului Masca Evenimentul este promovat de cinci dintre
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
Dintre ele amintim rombul, triunghiul, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, cerbul, cărărea rătăcită, crucea Paștelui etc. Ciocănești, Festivalul ouălor Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă. Dar întâlnim și alte motive:șarpele, grebla, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba gâștii, strugurele, cheptarul, ferestruica. În cultura populară actuală, ouăle împistritre sunt mai mult obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor care constituie mândria Paștelui bucovinean. Icoane pe ouă Profesoara Letiția Orșivschi
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
pentru întâmpinarea lui Hristos) se făcea tot pe acest deal și în împrejurimi. Copil fiind, am participat la aceste ritualuri de purificare împreună cu fratele meu și cu verișorii mei. Îngerul păzitor Foarte aproape de casa mea locuiau lăutarii care cântau la horele din sat și la înmormântări, auzeam frecvent în timpul săptămânii repetițiile pe care le făceau și sunetele alămurilor dădeau spațialitate și culoare copilăriei mele. Ulița era un covor de iarbă, prin care șerpuia o potecă pe care putea să treacă doar
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
de primăvară cu Ana Barton și Horațiu Mălăele” Sâmbătă, 18 martie, la ora 17, sunteți așteptați la Libraria Humanitas de la Cișmigiu la o seară de poveste despre copilărie, viață, moarte și, mai ales, îngăduință. Invitație Barton „Viața nu e o horă de mână... Omul înoată într-o smoală ciudată... Trăim de pe o zi pe alta. «Dacă vrei să-L faci pe Dumnezeu să râdă, vorbește-i despre planurile tale de viitor», zicea cineva. În viață te izbești de multe. Te înfricoșezi
Fluvii de povești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105708_a_107000]
-
Corului Madrigal au interpretat lucrări care au făcut istorie, piese renascentiste în limbi diferite și cântece românești de factură bizantină, clasică, folclorică și modernă. Printre acestea s-au numărat și două compoziții ale Maestrului Marin Constantin, “Cântec de dor” și “Hora la români”. “Cu ocazia aniversării a 92 de ani de la nașterea Maestrului Marin Constantin, inaugurăm un concurs de compoziție adresat compozitorilor până în 50 de ani, pe care dorim, în acest fel, să îi încurajăm să scrie lucrări corale și să
De Ziua Madrigalului... by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105760_a_107052]
-
nu este pentru Șerban Foarță decît un bun prilej de a-și testa capacitata de a realiza filigrane poetice. Explică, în stilu-i inimitabil, autorul, în Nota din deschiderea volumului: Cît despre îngustimea strofei (,a ștofii", va fi spus Arghezi,-n Hore), ea e, aici, urmarea (liber consimțită) a calupului coloanei de gazetă (țeapăn ca a lupului cerbice). - ŤPatul lui Procustť nu-i atît o probă de masochism, cît una de ingeniozitate". Tematic, poemele se adaptează specificului unei rubrici la un ,săptămînal
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
dicționar al cuvintelor străine din limba italiană (Dizionario delle parole straniere nella lingua italiana), apărut recent sub coordonarea lui Tullio De Mauro și Marco Mancini (Garzanti, 2001), cuvintele românești înregistrate sînt aromuno, ban, braga, caciula, cot, doina, domn, domnitor, glod, hora, leu, Securitate și vodă. Li se adaugă, într-o notă, cîteva considerate ca fiind adaptate (diferențierea e discutabilă, dacă avem în vedere că de o anume adaptare se poate vorbi și în seria citată, mai ales în cazul lui aromuno
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
cele mai vechi (1892); de la începutul secolului al XX-lea datează aromuno (cu varianta mai logică aromeno) și braga (1913); caciula are o plasare aproximativă (secolul al XX-lea); leu e din 1935; în 1956 apar doina, domn, domnitor, glod, hora; în 1961 voda, iar în 1989, desigur, Securitate. Evident, toate aceste caracterizări și informații trebuie luate cu măsură și prudență: e vorba de împrumuturi marginale, în înregistrarea cărora un rol considerabil îl joacă întîmplarea și pe care majoritatea vorbitorilor le
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
Ion Simuț Nuvela Catastrofa a fost plasată de exegeții operei rebreniene printre cele mai bune scrieri ale tînărului prozator, alături de Hora morții și de Ițic Ștrul, dezertor - toate trei axate pe tema războiului și toate trei aparținînd aceleiași perioade de creație, anii 1915-1920, cînd scriitorul definitiva ultima versiune a romanului Ion. Împreună, toate trei au apărut într-un volum din 1921
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
proiecții în repetabil, textul include amănuntul, aparent nesemnificativ, al unui "cârd de fete, care trecuseră p-acolo cântând, chicotind și făcând fel de fel de nebunii, cum fac toate codanele când se-ntorc aprinse de la joc, că-n târg fusese horă mare" (s.n.). Termenul "nebunii" evoluează de la un sens conotativ către unul propriu pe măsură ce textul se construiește, prin acțiunea celor doi lunatici, iar urarea cerșetoarei: "s-ajungă la bătrâneți frumoase, ca mine" către fata care îi dă turta dulce completează acest
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
evoluează de la un sens conotativ către unul propriu pe măsură ce textul se construiește, prin acțiunea celor doi lunatici, iar urarea cerșetoarei: "s-ajungă la bătrâneți frumoase, ca mine" către fata care îi dă turta dulce completează acest cadru repetitiv. Caragiale folosește hora din târg ca posibil element declanșator al evenimentului nocturn și amănuntul care unește cele două "distracții" este bucata de turtă dulce căpătată de bătrână de la una dintre fete, un fel de ștafetă magică. Același aliment (pe care tinerii îndrăgostiți îl
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
caragialian par să corespundă tipicului congresului diabolic, care se convoacă de obicei în spațiu deschis, dar aproape de casă, în aria culturală a vrăjitoarei, reprezentând un dublu al existenței cotidiene, de multe ori o repetare a sărbătorii diurne a colectivității, aici hora din târg. Situarea temporală a evenimentelor pledează și ea pentru o astfel de descifrare, ziua de târg fiind una dintre datele preferate ale sabatului, ce se desfășura cu regularitate, în zile prestabilite și neapărat pe lună plină. În plan strict
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
al partiturii, dar mai presus de toate a pătruns în intimitatea stilului violonistic românesc al maestrului. Lucrarea este clădită pe fundalul de baladă și doină populară, alternat cu dese apeluri la formulele lăutărești de jocuri (partea a doua Tempo di hora, solicită o cunoaștere deosebită a rubato-ului enescian, de esență lăutărească), iar finalul, Allegro molto vivace, pare o Ciuleandră îndrăcită, unde umorul se împletește cu ritmul din ce în ce mai trepidant. Spre regretul nostru, dirijorul rus nu a stăpânit partitura enesciană, s-a
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Palatului Culturii din Iași. La spectacolele desfășurate în aer liber, ocolite ca prin minune, de fiecare dată, de ploile și vijeliile care s-au abătut asupra României - deh, nu degeaba CATENA este ”farmacia inimilor noastre”!, tonul a fost dat de Hora CATENA. Pe acordurile compuse de Bogdan Tașcău (cu numele de scenă Mister B, el a făcut parte și din grupul ”Todomondo”, care ne-a reprezentat la Eurovision 2007 cu piesa ”Liubi, liubi, I love you” compusă tot de el), în
Maratonul muzicii ?i al dansului by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83693_a_85018]
-
Pe acordurile compuse de Bogdan Tașcău (cu numele de scenă Mister B, el a făcut parte și din grupul ”Todomondo”, care ne-a reprezentat la Eurovision 2007 cu piesa ”Liubi, liubi, I love you” compusă tot de el), în marea horă s-au prins mii și mii de oameni. Ei au dansat alături de cele mai renumite Ansambluri Folclorice din marile orașe: ”Dorul” al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, ”Coronița” de la Palatul Copiilor din Craiova, ”Timișul” al Casei
Maratonul muzicii ?i al dansului by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83693_a_85018]
-
de treizeci de minute, extraordinară la început, pentru ca ei au fost inexistenți primele treizeci de minute, o presiune și cu o circulație bună a balonului împotriva unei echipe cu valori individuale superioare . Vorbim de Zicu, de Endoe, de Bumba, de Hora jucător cu ștate în divizia națională și cu experiență extraordinară. Și acum tehnicianul oaspeților, Adrian Falu. Din păcate, nu am reușit sa luăm decat un punct. Am început meciul foarte prost, după părerea mea. Primele cinșpe minute au fost dezastruoase
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]