4,292 matches
-
Biserica de lemn cu hramul "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" (Sânziene) din Boroșești a fost construită în anul 1812 și reconstruită pe vechea temelie în 1868 în satul Boroșești din comuna Scânteia (aflată în județul Iași, la o distanță de circa 30 km sud de municipiul
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
grec. Acesta este un templu construit în ordinul doric peripteral, situat la partea de nord-vest a Agorei din Atena, pe vârful dealului "Kolonos Agoraios" (Αγοραιος). Din secolul al VII-lea până în 1834, acesta a servit ca Biserică Ortodoxă Greacă cu hramul "Sf. Gheorghe din Akamates" (Ἀγιος Γεώργιος Ακαμάτης). Hephaestus a fost patron-zeu al lucrului din metal. Atena Ergane a fost patron-zeița a lucrurilor din ceramică și meșteșugurilor, în general.Au existat numeroase magazine Potter și fabrici pentru metal care lucrează în
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din Ipatele a fost construită în anul 1805 în satul Ipatele din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 41 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
, din localitatea omonimă, comuna Band, județul Mureș a fost construită în anul 1741. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice înregistrată sub codul și are hramul ""Sfinții Apostoli"". Biserică de lemn din Petea este, peste veacuri, solul pădurilor ce îmbrăcau, odinioară, dealurile Mureșului. Așezată pe unul dintre dealurile satului, la adăpostul unei perdele de pomi fructiferi, întreținută printr-un obicei al locului (de a se planta
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
statutul unic al târgului medieval Botoșani, acela de apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului, acest fapt este atestat încă din 1661. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval. Prima pecete a orașului a fost descoperită pe documente ce datează din 1603 și avea următorul înscris: „"SIA PECEATI ESTI MIASTA BOTTISANISCAGO"”. Measta este un termen slav folosit rar în secolele
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Gheorghe" din Șcheia a fost construită în secolul al XVII-lea în satul Șcheia din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 35 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului, aflat
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
Bucovinei, Iași, 1994) menționează că biserica din Scânteia este atribuită de tradiția locală lui Ștefan cel Mare. În biserică este păstrat un amplu tablou votiv pictat în 1846 și care are, la partea inferioară, următoarea inscripție: "„Acest sfânt locaș cu hramul sfinților mai mari voievozi Mihail și Gavriil, din temelie ridicat întâiul de fericitul întru pomenire de Ștefan voievod cel Mare și apoi de Duca voievod înfrumusețat, iar acum, în zilele de prea înălțatului domn Mihail Grigore Sturza voievod, din nou
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
construită de sus-numitul domn [Vasile Lupu], făcător de fapte bune, iubitor de ziduri de biserici în lumea întreagă, și închinată Sf. Paraschiva, cu două turle înalte, avântate și cu două cruci aurite”". Cea de-a doua biserică din Scânteia avea hramul „Sf. Paraschiva” și este atribuită domnitorului Vasile Lupu, fiind anterioară anului 1636. În urma unei cercetări arheologice a ruinelor acelui lăcaș de cult în anii '80 ai secolului al XX-lea, arheologul Nicolae Pușcașu a confirmat datarea în secolul al XVII
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
în anii 1930 ai secolului al XX-lea. Biserica este situată pe Strada Sf. Elefterie Nr. 1 din București (sectorul 5) și a fost proiectată de arhitectul Constantin Iotzu. Este biserica nouă, existând o biserică veche în apropiere, având același hram. În vechiul București, în zona Podului Eroilor Sanitari, exista o insulă a râului Dâmbovița. Ostrovul adăpostea un sat, construit în jurul schitului Sfântul Elefterie. În scurt timp, satul a devenit unul dintre cele mai frumoase colțuri ale Bucureștilor. Mahalaua din ostrov
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Pantelimon" din Dobrovăț a fost construită în anul 1789 în satul Dobrovăț-Moldoveni din comuna Dobrovăț (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 25 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul vechi al satului. a
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
, comuna Vima Mică, județul Maramureș datează din secolul XVIII . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică veche. Potrivit relatării cronicarului Kadar Jozsef, biserica satului a fost construită din lemn în anul 1778, în zona de vest a satului
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
, comuna Coroieni, județul Maramureș datează din anul 1706. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Satul Drăghia este atestat documentar din 1541 avându-și numele de la cneazul întemeietor Drag. Biserica veche cu hramul „Sfinții Arhangheli”, situată în partea de nord a satului în locul
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
, comuna Coroieni, județul Maramureș datează din anul 1706. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Satul Drăghia este atestat documentar din 1541 avându-și numele de la cneazul întemeietor Drag. Biserica veche cu hramul „Sfinții Arhangheli”, situată în partea de nord a satului în locul numit „Țintirim”, a fost construită din contribuția credincioșilor în anul 1706, după cum reiese din inscripția de pe bârna peretului din stânga ușii de la intrarea în biserică. Meșterul s-a semnat pe portal
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
, comuna Baciu, edificată în anul 1710 și pictată în anul 1771 a fost înlocuită de actuala biserică de zid în 1916. Hramul bisericii de lemn era „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, hram moștenit și de actuala biserică. Între cele două războaie mondiale biserica a fost demolată. Construită ca și alte biserici din comitatul Cluj (este vorba de bisericile din Feiurdeni, Măcicașu, Mihăiești
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
, comuna Baciu, edificată în anul 1710 și pictată în anul 1771 a fost înlocuită de actuala biserică de zid în 1916. Hramul bisericii de lemn era „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, hram moștenit și de actuala biserică. Între cele două războaie mondiale biserica a fost demolată. Construită ca și alte biserici din comitatul Cluj (este vorba de bisericile din Feiurdeni, Măcicașu, Mihăiești și Dâncu), prin efortul comun al sătenilor, biserica de lemn
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
concentrându-se asupra problemei patrimoniale în ansamblul ei. Azi, lemnele care altădată formau biserica de lemn se află stivuite departe de Băișoara, în satul Pădurenii din comuna Tritenii de Jos, județul Cluj. Biserica era construită în anul 1852 și avea hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Vechea biserică a satului a fost distrusă de salvele de tun trase în Revoluția de la 1848, satul rămânând fără edificiu de cult până în 1852 când a fost edificată biserica de lemn ce face subiectul acestui
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
, comuna Mogoș, județul Alba, datează din secolul XVIII.. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-B-00207. Biserica din Cojocani a fost înălțată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în locul unui alt lăcaș de lemn incendiat
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Leurda, comuna Cășeiu, județul Cluj, datează din a doua jumătate a secolului XVIII-lea și are hramul „"Sfinții Apostoli Petru și Pavel"”. În anul 1998 biserica a fost mutată în curtea Complexului Muzeal Bistrița. Cu ocazia mutării, biserica a fost restaurată. Construită la mijlocul secolului XVIII în Cășeiu, micul edificiu de cult a fost vândut parohiei Chiuești un
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
respectiv la 5 km sud-vest de această mănăstire, o mănăstire-filială ortodoxă („Mănăstirea Berchișului“), dispărută demult (coordonate: 46.532831, 23.613496). Între 1998-2000 la 3,3 km sud-vest de vechiul amplasament al mănăstirii greco-catolice s-a construit o mănăstire ortodoxă cu hramul „Schimbarea la Față“ (coordonate: 46.534534, 23.641448). Mănăstirea a fost inițial (în secolele XII-XIII) de rit romano-catolic. Ca mulțumire că a scăpat de cumani instalați pe înălțimile Petridului, pe care i-a învins în bătălia din 1091, regele Ladislau I al
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
1880 nu mai exista nici un călugăr pe munte. Pe terenul mănăstirii a existat și un cimitir călugăresc. Preotul Vasile Sinu reușește să reclădească biserica mănăstirii greco-catolice în perioada interbelică (pe amplasamentul originar), cu ajutorul sătenilor și a unor donații. El schimbă hramul bisericii din „Adormirea Maicii Domnului” în „Schimbarea la Față”. Inaugurarea bisericuței a avut loc la data de 30 octombrie 1937, în prezența episcopului greco-catolic Iuliu Hossu. Bisericuța s-a degradat treptat după 23 august 1944, prin nefolosință și intemperii. În urma tăierilor masive
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
de centru a raionului Adâncata. De această comună depinde administrativ satul Prevoroche. Localitatea Tărășeni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. În anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu a zidit în satul Mânăstioara (Siret) o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie. Această a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul a înzestrat biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
și în zona Varnița. În martie 1785, administrația Bucovinei a oferit terenul la un număr de 18 familii de ruteni, care s-au mutat din satul Bălcăuți. În anul 1807 s-a construit în sat o biserică de lemn cu hramul "Sf. Vasile", aceasta fiind sfințită la 1/14 ianuarie 1808. Prima școală din sat a fost înființată la 19 octombrie 1884. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Corcești a făcut parte din componența României, în Plasa
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
s-au declarat români plus moldoveni era de 1.398 (1.385+13), reprezentând 90,90% din populație . În prezent, satul are 1.733 locuitori, preponderent români. Între anii 1992-1996, s-a construit în sat o nouă biserică, tot cu hramul "Sf. Vasile". Cu prilejul sărbătorilor, se mai oficiază slujbe și în biserica veche. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Corcești era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
20 de ani moșia a fost administrată de văduva sa, Ecaterina, ajutată de fiul său mai mare, Constantin (1827-1884), fost ofițer și adjutant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ecaterina Rosetti-Solescu a construit între anii 1859-1860 o biserică de curte cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în partea de est a curții boierești), cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin. Ea a murit la 11 aprilie 1869, moșia și conacul de la Solești fiind moștenite de fiul ei, Dimitrie Rosetti (1830-1903), magistrat și om politic
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din Ciurbești a fost construită în anul 1806 în satul Ciurbești din comuna Miroslava (județul Iași). La biserică se poate ajunge de pe DN 24, făcând din satul Horpaz la dreapta pe un drum județean care duce în satul
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]