4,284 matches
-
Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția Întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a Întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului. Slujba religioasă a fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția Întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a Întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului. Slujba religioasă a fost oficiată an de an de preoții Vasile Țepordei, Sergiu Roșca, Galaction Buruiană, Vasile Zaharcu, B. Cicală. Sorocenii au organizat revederea promoției 1940 dar și a altor serii În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Organizatorul principal a fost Ing. Al. Ioachimescu iar În anii următori s-au oferit Vlad Dumbravă, N. Liverzeanu care au invitat și alte școli. Reuniunile foștilor elevi de la liceul Alecu Russo aveau loc la 6 decembrie, de Sfântul Nicolaie de hramul bisericii școlii. Dintre foștii profesori erau nelipsiți mulți ani Pr. Victor Cazacu, Eleanor Usatiuc ultimul director (decedat 1992), Sergiu Roșca, Ion Râmba (decedat 1994), Vasile Apostol iar dintre elevi A. Costin, N. Murafa, V. Neaga. Comemorarea unor personalități basarabene avea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, În Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala Basarabiei. Participă: Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca. Începe strângerea materialelor documentare pentru studiul “Basarabia pe drumul Unirii” (Vasile Harea, Vl. Bejan) 1976 Foștii elevi basarabeni: Eugen Pitropov, A.Jereghie, Grigore Filip Lupu organizează reuniunea elevilor și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ca și ceilalți români, de Paști ei vopsesc ouă. Având ca ocupație de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca În a doua zi de Paști să facă o procesiune pentru binecuvântarea holdelor. O altă mare sărbătoare este hramul bisericii din cătun cu care ocazie se face un mare panaghiur (bâlci). De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care Îl serbează În familie și Între neamuri. Există și un protector al Întregului ținut al Meglenului - Sf. Arhanghel
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
biserica din Kamenitz se află o inscripție funerară așezată de Pan Simion Strii (Stroici). Pe o piatră alăturată este o inscripție “ În semn de veșnică iubire lui Ioan Cantacuzen fiul cel mai mare a lui Ștefan Domnul Valahiei.” Asistând la hramuri din satele din Podolia, călătorul constată că credincioșii in satele din Podolia ca și cei din Basarabia erau aproape in exclusivitate Moldoveni. Într-un alt orășel, la Bar se relatează că aici a funcționat un seminar catolic unde a studiat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Vărzărești (filiale din Basarabia) au participat la Festivalul Internațional de folclor de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud Marele Premiu al juriului. 21-23 IX O delegație din Sângeorz-Băi condusă de Prof. Cocian și Prof. Maria Diaconu a reprezentat Fundația „Ginta Latină” la hramul bisericii din Vărzăresti Nisporeni și la cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei. 27.IX Concurs Cercetașii Naturii Ce știm despre românii de peste hotare. 10.X Simpozion Ecologie Umană cu tema: „Specificul național și integrarea europeană”. 18-20 X Participare la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la alt început, în lăuntrul omului - de la vechiul cerc al simțămintelor la unul nou, în care acțiunea fiecărui început este o stare febrilă de acceptare a lumii prezentului.“ (Luceafărul, 16 octombrie 1976) CIACHIR Dan „[Ă] Eugen Ionescu - că-i uitasem hramul -, ajuns anticomunist la vârsta pensionării, când alții se ocupă de grădinărit, băsnește și el despre libertate, drepturile omului, călușe imaginare și o ține pe coarda asta razachie. Că la mijloc sunt și informații denaturate, aduse de lichele, de vânzători de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un ocol de sate, care depindea din punct de vedere militar și judecătoresc de curtea domnească. Istoricii au stabilit că, în vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de episcopul Melchisedec, cuprinde informații
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de episcopul Melchisedec, cuprinde informații privind ctitorul, hramul bisericii, și data când a fost ridicată: „Euseviosul și iubitorul de Christos Io Ștefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn țerei Moldavei, fiul lui Bogdan Voievod, a început și a zidit acest templu în numele sânților, slăviților și tot-lăudaților corifei Apostoli
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost”. Impresionat de obiceiurile oamenilor, călugărul relatează: „Obișnuiesc < oamenii > în acest oraș, și în tot restul țării, să dea de mâncare și loc de adăpost tuturor străinilor fără nici o plată (subl. ns.). Mai obișnuiesc, de asemenea, ca în timpul sărbătorilor lor (hramul bisericii, când se face pomenirea ctitorilor, n.a.), să așeze mese în jurul bisericii, și aici să dea de mâncare și de băut fără plată oricui, fie străin, fie localnic. Când bărbații se întâlnesc cu femeile, obișnuiesc să se sărute unii cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le dăruiește Episcopiei: „Am dat și am miluit a noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a sfinților întru tot lăudaților apostoli Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii și săliște Crețăștii și Spărieții, ce sânt la țin(u)t(ul) Fălciiului și Căcăcenii la țin(u)t(ul) Lăpușnii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de istoria acestei instituții. El a studiat în traducere actul de danie datat incomplet: 71- (fără unitate în cifra anului și fără însemnarea de lună și de zi), prin care Ieremia Movilă dăruia „«noului» său lăcaș de rugăciune, Episcopia, cu hramul Sf. Petru și Pavel, satele pe care le avuse până atunci el însuși, Domnul, în hotarul Hușilor: Plopenii, Cozienii, Roșieștii, siliștea Crețeștii și Spăriații, precum, și, peste Prut, în ținutul Lăpușnei, satul Căcăcenii”. Sintagma „noului său lăcaș de rugăciune” arată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolicii, deci, conviețuiau pașnic, fără să existe conflicte de natură religioasă, așa cum au fost, de pildă, în Franța, între hughenoți (protestanți) și catolici. Același călător menționează că în Huși, protestanții aveau o biserică frumoasă de zid, cu două turle, cu hramul Sfântului Apostol Petru, acoperită cu plumb. Și această biserică avea rang episcopal, iar lângă biserică se găsea mănăstirea în care își avea reședința episcopul și monahii. De ea țineau alte două biserici de lemn. La atâtea biserici, ciudat este însă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Grozești, Galați, Huși și Ciubărciu în Moldova (numită „Țara Tătărască”). Călugărul franciscan aprecia că la Huși și la Ciubărciu locuiau 100 de familii catolice românești. Aria sa de interes se concentrează spre bisericile catolice din Huși, în special cea cu hramul Sf. Anton din Padova: „Este de asemenea nouă, de lemn și a fost ridicată de părintele Boni (Fernando Boni, misionar, viceprefect, n.a.) pe atunci misionar, întrucât cealaltă fusese mistuită de foc în urma căderii trăznetului asupra ei”. Veniturile ei nu sunt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unde se găsea ceea ce el numește reședința episcopală a moldovenilor. Aici erau 65 de case de catolici cu 300 de suflete. Biserica catolică din oraș era descrisă astfel: „Este o biserică de-a noastră de lemn acoperită cu trestie, cu hramul Răstignirii cu un altar, un tablou al lui Isus pe cruce, două alte tablouri mari în care sunt chipurile celor doisprezece apostoli, un tablou al Preafericitei Fecioare și un altul al Sf. Iosif [...]. Afară este clopotnița de lemn cu un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după datina maghiară, norodul este destul de bine instruit de misionarul care locuiește acolo și care acum este părintele La Macchia” (Giovanni La Macchia din Matera, din provincia Sfântul Nicolae din Apulia, n.a.). Pare să fie o biserică nouă, cu un hram neîntâlnit încă în celelalte note de călătorie, mai bine dotată cu icoane și cele trebuincioase slujbei, pe lângă care funcționa școala duhovnicească, de care se ocupa un preot italian. În afara orașului - scrie misionarul -, într-o pădure, unde trăiau cei mai mulți catolici, se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de călătorie, mai bine dotată cu icoane și cele trebuincioase slujbei, pe lângă care funcționa școala duhovnicească, de care se ocupa un preot italian. În afara orașului - scrie misionarul -, într-o pădure, unde trăiau cei mai mulți catolici, se afla o altă biserică, cu hramul Sf. Antonio din Padova, lângă care se găsea casa misionarului și o livadă cu pomi roditori. În biserică era un altar cu tabloul Sf. Anton. În zilele de sărbătoare se slujea liturghia în oraș, iar în celelalte zile ale săptămânii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
an „să aibă a-i strânge la cutia cea pecetluită și la ziua praznicului deschizând-o la episcopie, fiind starostele de față împreună cu breasla cu câți bani se vor afla să cumpere făclii, untdelemn, tămâie, să se ducă la biserica hramului lor; iar ceea ce va rămâne să împartă la săraci și la alte faceri de bine, la lucruri creștinești”. Lăutarii din Huși foloseau o metodă specifică de luptă împotriva concurenței neloiale. Catastihul lor preciza următoarele: „Meșterul de la țară de va veni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ghenadie Șendrea și alții. La Huși, activau profesorul B. Galian și rectorul Seminarului, arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, călugăr luminat și însuflețit de idei înaintate, care s-a situat în fruntea hușenilor, în lupta pentru unire. La 29 iunie 1856 avea loc hramul Catedralei episcopale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Melchisedec a ținut, cu acest prilej, o înflăcărată predică-îndemn pentru Unirea Principatelor Române: „Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge în contra ideii generale a omenirii, în contra progresului, în contra învățăturii lui Hristos
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Decembrie". "Îți aduci aminte plaja Acoperită cu cioburi amare Pe care Nu puteam merge desculți? Felul în care Te uitai la mare Și spuneai că m-asculți? Îți amintești Pescărușii isterici Rotindu-se-n dangătul Clopotelor unor nevăzute biserici Cu hramuri de pești, Felul în care Te îndepărtai alergând Înspre mare Și-mi strigai că ai nevoie De depărtare Ca să mă privești? Ninsoarea Se stingea Amestecată cu păsări În apă, Cu o aproape bucuroasă disperare Priveam Urmele tălpilor tale pe mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca statut social (erau clăcași, la fel ca cei din Slobozia), dar și ca port și grai. în deceniul al patrulea al secolului XX, după cum ne informează Vasile Ignătescu, luncașii „își poartă încă portul național, în duminici și sărbători, la hramuri, iar flăcăii și fetele joacă hora cu strigături ca la Părhăuți.” Au fost menționate și legăturile de rudenie între frații bejenari și cei rămași în Bucovina. Când în Bucovina a fost mare foamete în 1866, despre care s-a vorbit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]