3,770 matches
-
Litovoi și Seneslau și de cnejii Ioan și Farcaș, precum și despre dezvoltarea economică a Țării Românești, ai cărei locuitori se ocupau cu agricultura, creșterea vitelor și pescuitul. Tot din rezultă că din timpuri străvechi se cunoștea tehnica amenajărilor funciare (diguri, iazuri de mare amploare). Cavalerilor Ioaniți la 2 iunie 1247 În numele Sfintei Treimi una și nedespărțită, Amin. Bela, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei, Dalmației, Croației, Ramei, Serbiei, Galiției, Lodomeriei și Cumaniei de-a pururea ... Așa dar, mânați de acest gând
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
și fânețele și pășunile pentru vitele și oile lor, și pescăriile care sunt acum în ființă sau care se vor face de către ei, care toate vrem să se oprească în întregime în folosul fraților acestora, afară de pescăriile de la Dunăre și iazurile de la Celei pe care le păstram împreună pe seama noastră și a lor. Și mai îngăduim ca jumătate din toate veniturile și foloasele ce se vor strânge pe seama regelui de la olatii ce locuiesc în țara Lytua, în afară de țara Hațegului cu cele
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
internațional. În 1854, împăratul Napoleon al III-lea și soția sa Eugénie au cumpărat mai mulți acri de dune în Biarritz și l-au însărcinat pe inginerul Dagueret să realizeze o casă de vară, înconjurată de grădini, păduri, pajiști, un iaz și dependințe. Napoleon al III-lea a ales o locație în apropiere de Spania astfel încât soția sa să nu ducă dorul țării natale. Casa a fost numită Villa Eugénie, astăzi Hôtel du Palais. Prezența cuplului imperial a atras și alți
Eugénie de Montijo () [Corola-website/Science/310240_a_311569]
-
III-a (cu altitudine relativă de 60 de m identificabilă în unele zone la Albești). În afară de aceste văi, se mai întâlnesc și câteva mai mici, unele seci sau cu un debit foarte mic: Valea Cozancei, Corcești, Pilat, Valea Gardului, Văleanca, Iazul lui Iancu ș.a. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, pe fond roșu, se află o stea
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
abordare mai puțin economică decât centralele cu jgheaburi parabolice sau cele cu turn solar. Aceste centrale solare nu dispun de reflectoare orientate, utilizând totuși întreaga energie conținută în radiația solară atât cea directă cât și cea difuză. La centralele cu iaz solar rolul colectorului și stratului absorbant este preluat de straturile de apă sărată cu diferite concentrații pe când la centralele termice solare acest rol revine unui acoperiș de mari dimensiuni ce produce un efect de seră. La acest tip de centrale
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
rolul colectorului și stratului absorbant este preluat de straturile de apă sărată cu diferite concentrații pe când la centralele termice solare acest rol revine unui acoperiș de mari dimensiuni ce produce un efect de seră. La acest tip de centrale în iazuri cu apă sărată puțin adânci se creează în mod natural o combinație de colector solar și acumulator de energie. Fenomenul a fost observat pentru prima dată la începutul secolului XX la lacurile sărate din Transilvania . Apa de la bază este mult
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
înființată în 1889 și o biserică foarte veche, reparată în 1764. Celelalte două sate ale comunei făceau parte din comuna Ploieștiori, care avea în satele Târgșoreanca, Moara Nouă, Ploieștiori și Țânțăreni, 893 de locuitori; aici funcționau 2 mori pe un iaz din Teleajen, o biserică construită în 1885 de Cantitili, proprietarul moșiei, și o școală din 1866, cu 52 de elevi (dintre care 13 fete). În comună se aflau și o biserică mai veche, părăsită deja la 1901, și ruinele unei
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
de distribuție de alimente în caz de foamete. Sătenii agricultori din nord își petreceau zilele lor cultivând pământul cu grâu și mei, în timp ce fermierii de la sud de Râul Huai se angajau în cultivarea intensivă a orezului, deasemenea posedând lacuri și iazuri în care aveau rațe și pește. Cultivarea de duzi pentru viermii de mătase și arbuști de ceai, putea fi aflată în cea mai mare parte de la sud de Fluviul Yangze, iar chiar mai la sud de aceasta au fost cultivate
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
mai mare parte ocupă terenul intravilan - 564,52 ha. sau 47,6% din suprafața totală. Orașul Lipcani practic nu dispune de terenuri cu destinație agricolă, astfel unica sursă de dezvoltare a localității este industria urbană. Pe teritoriul orașului sunt 2 iazuri cu o suprafață totală de 4 ha, de asemenea în partea de vest a orașului pe o lungime de circa 3 km. curge râul Prut, al doilea ca mărime din republică. Orașul Lipcani a fost întemeiat în sec. XV și
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
ocupă terenurile arabile sau 75% din totalul lor și plantațiile multianuale 338 ha sau 23% din totalul terenurilor cu destinație agricolă. Bonitatea medie a terenurilor agricole estede 65 balohectari. Fondul acvatic al orașului este format din râul Cogâlnic și 3 iazuri cu o suprafață totală de circa 28 ha. O trăsătură specifică pentru zona de sud este suprafața redusă a spațiilor verzi, ceea ce este caracteristic și pentru Basarabeasca. Județul Lăpușna. Atestat la 3 august 1856 cu denumirea Romanovca Situată în lunca
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
al orașului este de 3.165 ha, dintre care suprafața teritoriilor agricole constituie 1.678 ha, inclusiv terenuri arabile 1.246 ha, podgorii 401 ha și pășuni 202 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ișnovăț și 2 iazuri cu o suprafață totală de 18 ha. Relieful localității s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5 milioane de ani. El este variat: șesuri alternând cu coline, văi cu rîpe, povârnișuri, platouri. Valea cea mai
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
Satul a fost atestat documentar la 25 martie 1523 cu numele de "Ivereni". În 1794 în Iezăreni se contruiește o bisericuță din lemn. În anii 1812 - 1821 moșia Iezăreni se află în posesia comerciantului ieșian Ioan Matei care avea 2 iazuri, 2 mori, 3 livezi și 5 vii. La recensământul oficial din 1859 s-a înregistrat o populație de 623 persoane. La începutul sec. XX în Iezărenii Vechi (numiți pe atunci "Izereni") erau 72 de case cu o populație de 589
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
râului s-au format solurile aluviale tipice. Sunt frecvente procesele de eroziune și alunecările de teren. Iezărenii Vechi este situat pe malul stâng al râului Ciulucul de Mijloc. Pe cursul Ciulucului de Mijloc s-au construit baraje pentru a forma iazuri destinate pescuitului. La marginea de est a satului se află un afluent mai mic la Ciulucului, care se alimentează din mai multe pârâiașe. Clima locală are un caracter continental temperat, evindețiindu-se cele patru anotimpuri: iarna, primăvara, vara și toamna. Temperatura
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2 tururi. Rezultatele primului tur sunt: Chisaru Viorica (PLDM) - 31,09%, Buceațchi Victor (PD) - 30,85%, Ursachi Sergiu (PCRM) - 21,27
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Odesa. În a doua jumătate a secolului XX săpăturile arheologice au reconfirmat că în împrejurimile satului Cobusca Veche au existat mai multe așezări omenești situate în Valea Pădurii, Valea lui Brigai, în Hîrtop, la Ciumata, la sud-vest și nord-vest de iaz, pe unde este traseul cursei. Despre toate acestea vorbesc rămășițele unei pietre de moară manuală, o săgeata în forma de trei palete cu lungimea aproximativ 11 cm, un clopoțel, care se lega la gâtul animalului, un pieptene triunghiular din placă
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
și tratament, dezvoltarea sportului, a turismului. Apa are o mare importanță pentru natură. Apa, ca și aerul, este necesară vieții și activității omului. Pe suprafața Pământului nu există niciun loc în care ar lipsi apa. În comuna Cociulia există doua iazuri de acumulare, dintre care unul se află în condiții mizerabile, în celălalt care este și mai mare se pescuiește. Acel care este în condiții dezastruoase începe să sece, se aruncă tot mai multe reziduri prin preajma lui. În comuna există o
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
de consonanță cu vechea stemă a județului Cahul. Totodată, cârlibanele, ca simbol creștin, semnifică existența unei tradiții creștine străvechi în localitate. Cei trei pești simbolizează o altă ocupație străveche de bază a locuitorilor satului - pescuitul, dar și bogăția bălților și iazurilor din localitate, precum și apartenența majorității absolute a populației din localitate la creștinism, peștele fiind unul dintre simbolurile de bază ale creștinismului. Coroana murală cu un singur turn crenelat, de tip românesc, semnifică faptul că localitatea este populată preponderent de etnici
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
la vest cu moșiile satelor Pașcani, Porumbeni și Făurești. Altitudinea maximă este de 187,7 m, și cea minimă de 37 m. Prin satul Zăicana curge pârâiașul Iana, izvorăște din pădurea dinspre nord a satului, dinspre satul Ișnovăț și dinspre iazurile Hârtopului Mare, iar în apropiere de sat se unește, practic acest pârâiaș desparte localitate în două părți egale, iar legătura sunt un dig, două poduri mari și altele mai mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
5062,85 ha, dintre care 1535 ha constituie vatra satului. În structura pedologică predomină cernoziomurile, cele mai fertile soluri. Cernoziomul este reprezentat prin 3 subtipuri: argiloiluvial, răspândit la altitudini de peste 190 m; levigat și tipic. În perimetrul satului sunt șapte iazuri, cu suprafața totală de 157 ha. Conform Dicționarului statistic al Basarabiei, editat la 1923, satul Baraboi a fost inființat în 1823, dată care figurează într-o serie de publicații aparute ulterior. Totodată, se constată că în acele vremuri nu este
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea,stejari, carpeni ș.a. Colegiul Agricol din Țaul se numără printre cele mai prestigioase instituții de învățămînt din domeniul agriculturii.Astăzi Colegiul este cartea de vizită a satului Țaul, care a pregătit de-a lungul
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
fost incluse și cătunele din jur. Dacă să comparăm cu satul vecin Sărată- avea 150 gospodării. La acea vreme moșia s. Scumpia aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. Paminturi arabile, finețe și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
NOI este o localitate din Raionul Glodeni, Republica Moldova. a fost menționat pentru prima oara în documentele istorice în anul 1824. Atestat în 1824. Distanțe: pînă la centru raional Glodeni 12 km, pînă la Chișinău- 156 km. Sat așezat alături de un iaz enorm, între șoseaua Glodeni-Fălești și c.f. Glodeni-Răuțel, în regiune de mici coline. Pe moșia localității se conturează 7 movile funerare, ce vorbesc despre lupta înverșunată a strămoșilor noștri în adîncul istoriei cu hoardele păgîne, care năvăleau din stepele asiatice
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
persoane. Zamfir Arbore, în „Dicționarul geografic al Basarabei" (1904), ne-a lăsat moștenire următoarea informație: Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
nu numai moșier, ci și guvernator al Basarabiei. Recensământul din 1817 a fixat la Cobani, pe moșia generalului, 159 capi de familie, 5 văduve și un burlac, 3 preoți, 3 livezi și 10 vii, o moară, un lac și un iaz. Dicționarul geografic al Basarabiei, editat în 1904 constată: „Cuban sau Coban, sat în jud. Bălți așezat în valea Camenca la gura văii adânci, între satele Butești și Bolotina. Face parte din volosti Bolotina. Are 195 case, cu o populație de
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
satului este traversată de Magistrala M-21 Balcani Chișinău- Leușeni-România și partea de sud-est este traversată de Șoseaua Națională Chișinău- Hîncești - Leușeni. Anul și data atestării este 1489. La intrare în sat, pe o suprafață de 46 ha, se întinde „Iazul din Jos”. În perioada estivală este locul de cuibărit pentru câteva familii de lebede, oferind astfel locuitorilor și vizitatorilor localității o priveliște de neuitat. În preajma lacului, lângă drum crește un păr secular. Satul mai are un iaz în sus, care
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]