5,050 matches
-
abstractă. Tot aici, deduce condiții suficiente de existență pentru o clasă de inegalități variaționale cât și de existență a punctelor de minim Pareto slabe. În [22] și [25], tot pe baza lemei Knaster-Kuratowski-Mazurkievicz, obține un rezultat de existență pentru o inegalitate cvasivariațională de tip J.-L. Joly și U. Mosco, inegalitate ce constituie un model matematic care descrie înfiltrarea apei într-un baraj. Aceeași problemă este reluată în [14], utilizând lema lui Ky Fan. În [13], demonstrează că, într-o latice
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
clasă de inegalități variaționale cât și de existență a punctelor de minim Pareto slabe. În [22] și [25], tot pe baza lemei Knaster-Kuratowski-Mazurkievicz, obține un rezultat de existență pentru o inegalitate cvasivariațională de tip J.-L. Joly și U. Mosco, inegalitate ce constituie un model matematic care descrie înfiltrarea apei într-un baraj. Aceeași problemă este reluată în [14], utilizând lema lui Ky Fan. În [13], demonstrează că, într-o latice Banach, orice inegalitate cvasivariațională, dintr-o anumită clasa, exprimată în
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
tip J.-L. Joly și U. Mosco, inegalitate ce constituie un model matematic care descrie înfiltrarea apei într-un baraj. Aceeași problemă este reluată în [14], utilizând lema lui Ky Fan. În [13], demonstrează că, într-o latice Banach, orice inegalitate cvasivariațională, dintr-o anumită clasa, exprimată în termenii ordinii, este echivalentă cu un sistem de complementaritate. Cazul concret în care operatorul implicat este diferențial este analizat separat. Existența soluției este dedusa în ipoteza în care conul care definește ordinea este
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
sistem de complementaritate. Cazul concret în care operatorul implicat este diferențial este analizat separat. Existența soluției este dedusa în ipoteza în care conul care definește ordinea este cu interior nevid. În [15], introduce noțiunea de soluție aproape tare a unei inegalități cvasivariaționale de tip parabolic cu obstacole implicite neregulate și obține un rezultat de existență a unei astfel de soluții în ipoteze foarte generale. Un caz particular remarcabil avut în vedere este cel al problemelor de complementaritate implicite. În [5] și
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
bilet de tren de la un ghișeu etc. Dar nu toată lumea știe să redacteze o disertație filosofică, o pledoarie adresată Consiliului de Stat sau o moțiune la un congres sindical. În acest caz, este vorba de o manifestare foarte clară a inegalității sociale: numeroși locutori sînt desconsiderați pentru că nu știu să comunice cu ușurință în cadrul anumitor genuri discursive valorizate social. Mai mult, putem participa la un gen discursiv în calitate de personaje foarte diferite, putem juca diverse roluri. Elevul nu este capabil să țină
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
femei la o populație de 100.000 persoane. Sănătatea precară în zonele defavorizate, pare să aibă legatură cu alcoolul. Cercetările demonstrează că mortalitatea, mai ridicată în zonele defavorizate, este atribuită în mod direct alcoolului, fapt ce poate fi explicat prin inegalitățile individuale. Multe dintre daunele cauzate de alcool, se răsfrâng asupra altor persoane în afara celor consumatoare de alcool. În ceea ce privește copiii se estimează că: 60.000 nașteri sunt sub greutatea normală, 16% dintre cazurile de abuz și neglijare a copiilor sunt cauzate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
permițând menținerea lor și prevenirea retragerii unor indivizi din cadrul lor (Coser, A.L., 1967). În sociologia devianței, paradigma conflictului social a fost dezvoltată ca urmare a criticismului radical din sociologia americană, a deceniului șapte, care a desfășurat ample dezbateri asupra inegalităților sociale. Printre reprezentanții paradigmei conflictului, în sociologia devianței, se numără Richard Quinney, Paul Walton, Anthony Platt, Austin Turk. Aceștia considerau că legea este instrumentul clasei dominante și apreciază că sistemul juridic capitalist are ca scop transformarea oricărei conduite, care amenință
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
diferențele de putere existente între clasele dominante și cele defavorizate: * crime "prădalnice", printre care se numără spargerile, tâlhăriile (jafurile), comerțul cu droguri și contrabanda, comise de către indivizii fără resurse în scopul asigurării necesității de supraviețuire într-un mediu dominat de inegalitate socială; * crime cu caracter particular, între care pot fi menționate omorul, atacul armat și violul, săvârșite, mai ales, de acei indivizi care sunt abrutizați de condițiile dure ale capitalismului; * crime de rezistență (opoziție), printre care actele clandestine de sabotaj economic
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1957) a încercat să explice comportamentul deviant și a redefinit conceptul de anomie. El aduce în atenție presiunea la care este supus individul atunci când normele acceptate intră în conflict cu realitatea socială. Merton definește devianța ca pe un produs al inegalităților economice și identifică cinci reacții posibile, ale indivizilor, la tensiunile dintre valorile susținute de societate și mijloacele prin care acestea se pot realiza: * conformiștii care acceptă atât valorile, cât și modalitățile de realizare; * inovatorii care recunosc valorile, dar găsesc alte
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
De la apariția sa, s-a constituit într-un punct de referință, iar recent, s-au făcut anumite reformulări care au condus la apariția unei noi teorii și anume teoria comportamentelor de risc ale adolescenților. Teoria acordă o mare importanță sărăciei, inegalității și discriminării sociale pentru apariția comportamentelor de risc. Jessor și Jessor, (1993) aduc în atenție factorii de risc și de protecție, comportamentele de risc dar și efectele acestor comportamnete. Aportul pe care îl aduce această teorie este că se bazează
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ideea schimbării stilului de viață, în special la acei tineri care trăiesc în medii sociale defavorizate. Unul dintre principiile care derivă din această teorie este acela de a nu orienta întreaga responsabilitate pe individ, deoarece responsabilitatea contextului social (îndeosebi sărăcia, inegalitatea, discriminarea) este de mare importanță. Potrivit lucrării, "Problem behaviour and psychosocial development: a longitudinal study of youth" (Jesor și Jesor, 1977), adolescenții caută riscul deoarece acesta le permite să: * aibă controlul asupra propriei vieți; * își exprime nemulțumirea față de autoritatea părintească
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în relațiile sale cu ceilalți, mediul social, economic, politic, cultural în care trăiește. Absența sau limitarea oportunităților economice și educaționale poate potența mesajele pro-drog ce se găsesc în cultura populară și poate favoriza aderarea la grupurile infracționale consumatoare de drog. Inegalitățile economice întrunesc criteriile pentru un macro-factor de analiză. Studiile privind inegalitățile economice (Merton, 1938, Dunlap și Johnson, 1992) arată că viața în oraș, rata mare a șomajului, anxietățile personale legate de grija asigurării celor necesare traiului pentru sine și pentru
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care trăiește. Absența sau limitarea oportunităților economice și educaționale poate potența mesajele pro-drog ce se găsesc în cultura populară și poate favoriza aderarea la grupurile infracționale consumatoare de drog. Inegalitățile economice întrunesc criteriile pentru un macro-factor de analiză. Studiile privind inegalitățile economice (Merton, 1938, Dunlap și Johnson, 1992) arată că viața în oraș, rata mare a șomajului, anxietățile personale legate de grija asigurării celor necesare traiului pentru sine și pentru familie precum și lipsa abilităților personale pentru îmbunătățirea nivelului de trai pot
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mijloc și clasa celor bogați) provin persoane care consumă droguri însă, studiile arată că, cu cât este mai mare distanța între individ și mijloacele economice necesare traiului, cu atât este mai mare posibilitatea ca acesta să devină consumator de droguri. Inegalitățile educaționale au un rol similar în identificarea cu grupurile consumatoare și în construirea identității de consumator de drog. Adepții școlii de Studii Culturale (Birmingham- Brake, 1985, Clarke, 1976, Willis, 1977) și adepții teoriilor reproducerii culturale (Bourdieu, 1980, MacLeod, 1987) afirmă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
normelor culturale specifice populației albe majoritare (Mendes de Leon și Markidez 1986; Caetano, 1987). Unii autori au arătat că așa numitul conflict cultural poate deveni un factor cauzal al abuzului de drog (Beauvis și LeBoueff 1985; Harvey, 1985; Wurzman 1982). Inegalitățile educționale constituie un al doilea factor la nivel macro în identificarea cu grupurile consumatoare de drog și adoptarea comportamentului adictiv. Inegalitățile culturale: cultura populară/subcultura. Gans (1974) spunea că acest tip de cultură constă într-un set de materiale și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
conflict cultural poate deveni un factor cauzal al abuzului de drog (Beauvis și LeBoueff 1985; Harvey, 1985; Wurzman 1982). Inegalitățile educționale constituie un al doilea factor la nivel macro în identificarea cu grupurile consumatoare de drog și adoptarea comportamentului adictiv. Inegalitățile culturale: cultura populară/subcultura. Gans (1974) spunea că acest tip de cultură constă într-un set de materiale și activități care pot fi comercializate și care sunt consumate sau agreate de un număr mare de oameni. Literatura, filmele, muzica și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de tip deviant pot fi: factori de ordin individual (ereditatea, factori psihologici, inteligența), factori de ordin micro și macro social (cadrul familial, mediul de contact, sărăcia și inegalitatea socială). "Factorii ce determină delincvența juvenilă pot fi împărțiți în două mari categorii: factori interni, individuali și factori externi, sociali. În prima categorie de factori sunt incluse particularitățile și structura neuropsihică, particularități ale personalității în formare. În a doua categorie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
societății și excluderea celeilalte (Mustered și Ostendorf, 1998, p. 2). Tabel 5: Principalele efecte și particularități ale procesului de segregare Efecte Particularități 1. Calitatea locuirii și a cartierelor - lipsa stocului optim de locuințe; - locuirea este un mecanism de reproducere a inegalităților și neajunsurilor sociale. 2. Oportunitatea socială - oportunitatea educațională și rezultatele școlare; - impactul asupra oportunităților de angajare. 3. Comportamentul electoral - preferințe pentru partidele minorității din care alegătorul face parte; - manipulare electorală 4. Clase sociale - statutul de membru al unei clase sociale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mijlocie. Deseori copiii provenind din familii cu posibilități materiale reduse (dar care le oferă strictul necesar), își crează complexe de reală inferioritate față de colegii lor de vârstă cu posibilități materiale mai mari. Această situație este prezentarea materială a conceptului de inegalitate economică. David, J. și Richardson, A. (2008, p. 33) considerau vinovată, de creșterea delicvenței juvenile, inegalitatea economică și nu sărăcia. Alte studii corelează inegalitatea socială cu infracțiunile contra patrimoniului, astfel se consideră drept cauză principală a furturilor săvârșite de minori
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
își crează complexe de reală inferioritate față de colegii lor de vârstă cu posibilități materiale mai mari. Această situație este prezentarea materială a conceptului de inegalitate economică. David, J. și Richardson, A. (2008, p. 33) considerau vinovată, de creșterea delicvenței juvenile, inegalitatea economică și nu sărăcia. Alte studii corelează inegalitatea socială cu infracțiunile contra patrimoniului, astfel se consideră drept cauză principală a furturilor săvârșite de minori divergența dintre posibilitățile materiale și nevoia de a avea ce au alții. Bailey W. (1966) în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lor de vârstă cu posibilități materiale mai mari. Această situație este prezentarea materială a conceptului de inegalitate economică. David, J. și Richardson, A. (2008, p. 33) considerau vinovată, de creșterea delicvenței juvenile, inegalitatea economică și nu sărăcia. Alte studii corelează inegalitatea socială cu infracțiunile contra patrimoniului, astfel se consideră drept cauză principală a furturilor săvârșite de minori divergența dintre posibilitățile materiale și nevoia de a avea ce au alții. Bailey W. (1966) în "Delinquency în Society" (Regoli, M.R. și colab. (ed.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se consideră drept cauză principală a furturilor săvârșite de minori divergența dintre posibilitățile materiale și nevoia de a avea ce au alții. Bailey W. (1966) în "Delinquency în Society" (Regoli, M.R. și colab. (ed.), 2010, pp. 118-125) accentuează relația dintre inegalitatea socială și infracțiunile contra persoanei. Persoanele cu venituri mai mici sunt supuse unui factor de stres suplimentar. Deseori, intrând în contact cu alte persoane și, aflând de realizările financiare ale acestora apar sentimente de invidie, frustrare Aceste sentimente suprapuse pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de invidie, frustrare Aceste sentimente suprapuse pe reala neputință de a realiza venituri mai mari, pot declanșa o stare de continuu disconfort care dă naștere la izbucniri violente. Factorul criminogen este în acest caz un mixaj între factorii psihologici și inegalitatea economică. Această stare este multiplicată prin crearea unei imagini artificiale de către televiziune, cinematograf, a unei vieți facile și luxoase. Aceste instituții vând o imagine comercială care se află în visele fiecăruia din noi, dar pe care le conștientizăm doar în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lux), se simte satisfăcut de două ori: se identifică cu personajul din film ce conduce o mașină asemănătoare și simte că a învins societatea care-i limitează accesul la acel bun. Deși nu se poate stabili statistic procentul în care inegalitatea economică influențează delincvența juvenilă, nu se poate face abstracție de acest factor criminogen. 4.2. Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri Numeroase studii realizate în ultimele două decenii au încercat să lămurească
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
18, 19, 21, 22, 24, 31, 32, 33, 36, 69, 133, 136, 137, 142, 175, 176, 183, 204 Herres, S.E., 91 Hewitt, D., 93 Himmelstein, J.L., 10 Hipocrat, 10 Hughes, J.R., 35 Hurd, Y.L., 67 Hutchings, B., 91 I inegalități, 52, 61, 63, 77, 86, 103, 107 Ingram, B.L., 112 intervenție, 24, 64, 71, 77, 112, 113, 115, 116, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 152, 161, 183, 186, 187, 188, 191, 194, 202, 207, 210
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]