6,119 matches
-
adiacente îneacă și în cazul acesteia mesajul propriu-zis. Bătrâna suferă de aceeași incompetență conversațională a personajului de tip caragialian, performator al vorbirii fără frâu. Eșecul dramatic al comunicării este însă mult mai bine subliniat în schița lui Brăescu, deoarece aici interlocutorii bietei femei refuză să coopereze și să asculte "litania" până la sfârșit, astfel încât reclamanta nu numai că nu primește nici un răspuns favorabil, dar nici nu apucă să spună ce solicita. Aceasta nu înseamnă că în multe alte schițe, Gh. Brăescu se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dă dovadă, determină nerealizarea a încă uneia din acele "felicity conditions" ale comunicării, prin faptul că nu are nici o legătură cu destinatarul. Presupoziția formulată în termenii "stăpânul feciorului este Costică Popescu" fiind falsă, întreaga discuție este lipsită de fundament întrucât interlocutorii nu se raportează la același referent. Violarea maximei calității deschide contradicției un câmp larg de acțiune, augmentând efectul comic al fragmentului: Feciorul: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. Domnul: Care va să zică, a plecat? Feciorul: Nu, domnule, n-a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ți pasă ? Feciorul: Ca să-i spui. Domnul: Ce să-i spui ? De unde știi ce să-i spui dacă nu ți-am spus ce să-i spui?38 Se poate observa cum personajele sunt incapabile să realizeze importanța informației complete pentru interlocutorul care e nevoit astfel să refacă înțelesul total al formulărilor trunchiate, recurgând la interogații succesive pentru ca fraza sa-i fie relevată în întregime. Inabilitatea conversațională a colocutorilor care acționează asemenea unor roboți primitivi, este responsabilă și de marea densitate de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pian, pe care îl are înșurubat la spate, deasupra feselor"44, amintește de imaginea desfigurată de avântul oratoric al furibundului Mitică din Situațiunea sau de perseverența maniacală a "teribilului" Lache din O lacună, ambii deciși să-și reducă la tăcere interlocutorii prin argumente inbatabile. Prieteșugul dintre Cotadi și Dragomir este o reiterare cu note specifice a celei dintre Lache și Mache din celebra schiță ce le poartă numele, singura în care atentul observator și moralist, Caragiale, a simțit nevoia fixării epice
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
asediul locului comun"116, detectabil și în caricatura urmuziană, pare subordonat unei pervazive preocupări în direcția consternării cititorului. Ca și posibilul său alter-ego, Cotadi, care urmărește o "delicioasă[...] senzație artistică și rafinată"117 prin nedumerirea și chiar spaima produsă asupra interlocutorilor, Urmuz se străduiește să-și mențină cititorii într-o anxioasă stare de derută. În încercarea de a-și cruța persoana dragă de șocul pe care prevede că lectura acestor "trăzneli riscante pe la reviste foarte serioase"118 le poate avea, Demetru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
până la lacrimi; sumbru, nevricos, nestatornic, histrionic, dar și ursuz, ultrajovial, placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în demolarea interlocutorului, dar și înțelegător, altruist și atoateîncăpător întru cele umane; dogmatic și antidogmatic, adorând petrecerile și colocvialitatea, însă trădând și batjocorind totul; iubindu-și sau urându-și personajele etc." 24 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ne arată o bucată de rocă roz-gălbuie, calcaroasă, cu urme de scoici. Știu ce vrea să ne demonstreze. Altădată, a fost un fund de mare aici... Mâncăm friptură de cerb și ni se oferă o băutură parfumată, specifică locului, xtabentun. Interlocutorul nostru este îmbrăcat în alb, cum sunt îmbrăcați de obicei oamenii pământurilor calde. E un maya. Și e mândru de performanțele civilizației maya; care n-a murit, subliniază el. Ne vorbește despre piramidele de la Palenque, de la Uxmal, de la Chichen-Itza. Toate
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
care venea rândul celuilalt jucător să se dea lovit: Iar eu nu pot miercurea, pentru că am seară de reiki. O replică acceptabilă pentru așa ceva este: —Și joia iese din discuție pentru că am meditații. Miza este crescută în momentul în care interlocutorul vine și spune: —Weekendul următor este exclus. Merg la cabana de pe lac cu prietenii. La care un jucător inteligent spune: —Weekendul de după acesta este prost pentru mine. Los Angeles, afaceri. Întâlnirea fiind fixată, este încă acceptabil - și chiar așteptat - ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cafea zburară în toate părțile. Colegii de la celelalte birouri ridicară brusc capetele. Apoi sună telefonul lui Lee. Lee ridică receptorul și se prezentă: — Divizia Omucideri. Sergentul Blanchard la telefon. Mi-am fixat privirea în fișele mele. Lee asculta ce spune interlocutorul său. Miercuri, ziua în care Dalia ieșise din scenă, părea la câteva secole distanță și mă întrebam dacă Lee ar avea nevoie de o cură de dezintoxicare. Madeleine Sprague îmi răsări în minte pentru a mia oară de când îmi spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
uimire. Apoi se gândi că nu aranjezi o căsătorie fastuoasă pentru cineva care trebuie să moară. În trupul lui, viața se redeșteptă. Tiberius îl privea cu ochii înroșiți, întredeschiși, urmărindu-i reacțiile. Era un vicleșug mai vechi; îi surprindea pe interlocutori fără apărare în primele secunde. Încercând să înțeleagă ce anume se ascundea în planul acela, Gajus întrebă simplu, cu un glas dezarmant: — Cum se numește? Pe fața lui Tiberius se citi dezolarea provocată de acea întrebare infantilă. Cu o indiferență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
menuet, aici o reluare În andante a unor motive sau a unor stări lirice, dincolo o Încetinire a ritmului. Ia să vedem ce legătură au toate acestea cu romanul actual“. Preda discută mai departe cu plăcere, este probabil mulțumit de interlocutor, căci se lasă prins Într-o plasă strânsă de argumente. Nu Îl opresc niciodată. Îl ascult cu urechile, cu ochii, cu toată ființa la pândă, pentru a nu pierde nici o nuanță, nici un cuvânt. Umbra tot mai compactă din cameră anunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
certăm. Îi cer să mă lase să merg la asistentul S. V. și astfel pot să colind cele șapte grupe cu care face acesta seminar. Mă plimb de la o grupă la alta, după cum Îmi convine și În funcție de cum aflu un interlocutor capabil să răspundă la provocarea mea polemică. În general, Întâlnesc numai tocilari, foarte mulți tocilari; toți se găsesc la stadiul preluării de informații, fără nici o aptitudine de prelucrare personală. E mai interesantă A., care vrea să fie originală În receptarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
spune Freud despre asta? O să am ce povesti lunea viitoare la nouă, nu-i așa? Sunt încă hăituit și habar nu am care este concepția lui nenorocită despre viață. Rhyme putu observa cum toată echipa era din ce în ce mai enervată din cauza perorațiilor interlocutorului. Spuse: - Am auzit că soția lui a murit în acel incendiu. Știi ceva despre familia ei? - Marie? Nu. Se căsătoriseră abia de câteva săptămâni. Se iubeau. Ne gândeam că asta îl va mai calma. Îl va face să ne hăituiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
5-8-8-5... Ce putea să facă? Să se facă un nenorocit de gardian public? În spate, telefonul căpitanului sună, iar el se întoarse pentru a răspunde. - Marlow... Da, domnule... E totul aranjat cu paza și securitatea. Și, continuând să discute cu interlocutorul său despre ceva ce părea a ține de cazul Andrew Constable, luă plicul intern și îl puse în poală. Prinse receptorul cu umărul, se întoarse iar cu fața la Sachs și își continuă conversația, desfăcând în același timp firul roșu care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
când X și Y stau de vorbă, se întrețin nu două persoane bine definite, ci șase, fiecare fiind, respectiv, 1. cel știut doar de narator, 2. cel patronat de propria percepție ideală despre sine și 3. modul cum îi apare interlocutorului, comunicarea dintre cei doi devenind dublu triadică. Receptarea rimanului presupune două tipuri de lectură: lectura de divertisment și, decisivă, cea de „recreare“, în care cititorului îi revine, după cum am mai văzut, un rol extrem de important. Și acum, să intrăm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și tăioasă, cum lama unui cuțit care despică argintiu ceața, dar nu o îndepărtează, ca în scenele dintre Augusto și Unamuno. Un regim comunicațional ezitant și nebulos determină și dialogurile interioare, monodialogurile sau cele câteva pasaje în stil indirect liber. Interlocutorii nu sunt însă numai oameni: o partitură însemnată, dar care se face auzită abia în final, e rezervată unui câine, Orfeu, mult speculat de interpreții romanului, este, în fapt, o replică a lui Unamuno la un celebru motiv cervantin, ivită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
văd e îngrozitor. Îl întreb pe prietenul Doctor rugîndu l să-mi lămurească presentimentul. „-Tu trebuie să știi”-îi spun-„-În mîinile tale au murit atîția. Ce este moartea? Ce-i cu ea? De ce trebuie să fie atît de obsedantă?” Interlocutorul meu își șterge lentilele ochelarilor apoi îmi răspunde: „-Pentru că e dificil de definit de minte. Vezi, tu,“-spune el -„toată puterea noastră de a înțelege este, ca și gîndirea calculatoarelor, bazată pe dichotomia da-nu. Dar există pe lumea
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
întregii sale vieți. Deci, și-n momentul morții. Cum, atunci, să nu se chinuie? Nu știu să fi murit, doar, nimeni și apoi să fi revenit vreo cîteva secunde pentru a-și anunța concluziile fericite.” V. tînăr îl ascult pe interlocutorul meu și vorbele sale îmi pătrund pînă în adîncime trupul stîrnind acolo vibrații și dureri surde, eliberînd resorturi a căror destindere, însumată, m-ar putea rupe în bucăți. Știu ce sîntem: beduini ai marilor reîntoarceri, cutremurați de sîngele nostru precum
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
bine, i-am răspuns gândindu-mă că într-adevăr suna foarte bine. Păi, trebuie și eu să mănânc ceva, mi-a zis el fără pic de tact. Așa că poți să vii și tu. Întotdeauna ai știut cum să-ți farmeci interlocutorul, i-am spus forțându-mă să zâmbesc. Dar dintr-odată m-am simțit îngrozitor de tristă. Am stabilit să ne întâlnim la un restaurant din centrul orașului la ora șapte și jumătate. Pregătirile au fost și mai elaborate decât cele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
admirație arbitrul de scaun. Pasărea răpitoare de noapte cu ochi galbeni, Înconjurați de rozete cu pene, care trăiește pe lîngă case părăsite, prin scorburi (Athene noctua), care cînd apare soarele răsare, pentru că muncitorii toți o vor, fiind inteligentă, este „un interlocutor agreabil, și a adus o foarte importantă contribuție la deschiderea internațională a României”. Deschiderea internațională a României la care-a contribuit președintele a fost deocamdată atît de mare, Încît a ajuns Închidere. Ne-a umplut pe toți de turci. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mailuri. — Bună, tu ești, Em‑Em‑Em‑Emily? a Întrebat o voce chinuită, bâlbâită de la celălalt capăt al firului. Nu, sunt Andrea. Sunt noua asistentă a Mirandei, am zis eu, deși mă prezentasem deja unui număr de câteva mii de interlocutori curioși. Aha, noua asistentă a Mirandei? a hohotit ciudata voce feminină. Nu‑i așa că ești cea m‑m‑mai norocoasă fată din lum‑m‑m‑m‑me? Cum ți se pare munca ta alături de Întruchiparea răului absolut? Asta mi‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o faci - nu vorbește nimeni. Poți să explici un asemenea fenomen? a Întrebat ea. Bineînțeles că puteam să Îl explic, dar nu ei. În rarele ocazii În care Miranda era singură În biroul ei, ridica uneori telefonul când suna. Firește, interlocutorii ei erau atât de șocați să Îi audă vocea la celălalt capăt al firului, Încât Închideau imediat. Oamenii nu erau pregătiți să vorbească cu ea atunci când sunau, dat fiind că șansele de a li se face legătura cu ea erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de raporturi comune, precum și al formării și indemnizațiilor active. Deși s-a dorit evitarea chestiunilor fiscale și de reducere a timpului de lucru, aceste teme aveau să marcheze totuși dezbaterile din cadrul grupului de lucru. La fel de importantă era și reflecția asupra interlocutorilor sociali. 8.3.2.3. Apariția primei versiuni a programului de la Luxemburg Versiunile succesive ale programului de la Luxemburg au fost distribuite reprezentanților membrilor conferinței liderilor de partid din PSE541. La 13 octombrie 1997, prima dintre ele fixează ca obiective susținerea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de pază al cărei angajat este. 4. Conversațiile, relațiile cu personalul firmei, cu beneficiarii și publicul Personalul de pază și protecție trebuie să aibă o ținută îngrijită, să posede cunoștințele necesare purtării unei convorbiri adecvate cu nivelul de cultură al interlocutorului său. Desigur, termenii folosiți cu unele persoane turbulente, aflate sub influența alcoolului, violente, limbajul folosit va fi unul adecvat acestui tip de individ ferm, autoritar, dar fără a aduce atingere onoarei și demnității persoanei. Altul va fi limbajul folosit în
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
funcții de răspundere în diferite medii socioprofesionale. Agentul de pază și protecție va trebui să dea dovadă de o cultură generală bogată, folosirea unor expresii de reverență și politețe, dar și acestea de natură a nu leza personalitatea și demnitatea interlocutorului. În toate situațiile, agentul de pază și protecție trebuie să manifeste stăpânire de sine, să-și ascundă stările de emoții determinate de situația în care trebuie să intervină, să manifeste o atitudine firească, să fie sigur pe el. Aceasta presupune
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]