3,967 matches
-
experiențială în psihoterapie, Editura Sper, București, 2000. Mitrofan, I., "Psihosociodiagnoza și psihoterapie familială în evaluarea bolnavilor invalizi prin psihogenii", în vol. Psihiatria azi, actualități și perspective în asistența bolilor psihice, Iași, 1985. Mitrofan, I., "Familia bolnavului psihic Patologie individuală sau interpersonală", în Revista de Psihologie, nr 4/1991. Mitrofan, I.; Mitrofan, N., Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editură și Presă Șansa SRL, București, 1996. Mitrofan, N. și colab., Psihologie judiciară, Editura Șansa, București, 1992. Mitrofan, N. și Mitrofan, L.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
of Gerontology, 14, 1959, pp. 73-84. Reiss, S., Havercamp, S. M., "The Reiss Screen for Maladaptive Behavior: confirmatory factor analysis", în Behaviour Research and Therapy, octombrie 35(10), 1997, pp. 967-71. Resick, P.A., "The psychological impact of rape", în Journal of Interpersonal Violence, 8, 1993, pp. 223-255. Reitan, M., Davison, L., Clinical Neuropsychology: Current Status and Applications, V. H. Winston and Sons, Washington DC, 1974. Reynolds, C.F., Frank, E., Perel, J., Imber, S., Cornes, C., Miller, M.D., Mazumdar, S., Houck, P.R., Dew
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Status and Applications, V. H. Winston and Sons, Washington DC, 1974. Reynolds, C.F., Frank, E., Perel, J., Imber, S., Cornes, C., Miller, M.D., Mazumdar, S., Houck, P.R., Dew, M.A., S. Tack, J.A., Pollock, B.G., Kupfer, D.J., "Nortriptyline and interpersonal psychotherapy as maintance therapies for recurrent major depression: A randomized controlled trial in patients older than 59 years", în Journal of the American Medical Association, 281, 1999, pp. 39-45. Rickard, H.C., Scogin, F. & Keith, S., "A one-year follow-up of relaxation
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca sentiment vital, Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Orașul. Studii de psihologie enviromentală, Corina Ilin • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana-Maria Marhan • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Psihosociologia comunităților virtuale, Zenobia Niculiță • Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În pregătire: Consiliere psihologică, Ovidiu Gavrilovici 1 http://www
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ibidem. 130 Ibidem. 131 D. Blazer,L. George & D. Hughes, "The epidemiology of anxieyy: An age comparison", în C. Salzman & B.D. Liebowitz (eds.), Anxiety in the elderly, New York, Springer, 1991, pp. 17-30. 132 Ibidem. 133 Klerman et al., Markovitz & Weissman, Interpersonal psychotherapy of depression, Basic Books, New York, 1984, 1995. 134 Ibidem. 135 Ibidem. 136 Ibidem. 137 P.M. Lewinsohn, "Major depression in comunity adolescents: Age of onset, episode duration, and time to recurrence", în Journal of the American Academy of Child & Adolescent
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Clarke, Hops & Andrews, "Depression in late life: Epidemiology, Assessm, etiology and treatment", în E.E. Beckham and W.R. Zeber (eds.), Handbook of depression, ediția II-a, Guilford Press, 19 New York, 95, 1990, pp. 493-525. 199 Klerman et al. Markovitz & Weissman, Interpersonal psychotherapy of depression, Basic Books, New York, 1984, 1995. 200 Klerman et al. Markovitz & Weissman, Interpersonal psychotherapy of depression, Basic Books, New York, 1984, 1995. 201 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 202 Ibidem. 203 D. Marcelli, Tratat de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
and W.R. Zeber (eds.), Handbook of depression, ediția II-a, Guilford Press, 19 New York, 95, 1990, pp. 493-525. 199 Klerman et al. Markovitz & Weissman, Interpersonal psychotherapy of depression, Basic Books, New York, 1984, 1995. 200 Klerman et al. Markovitz & Weissman, Interpersonal psychotherapy of depression, Basic Books, New York, 1984, 1995. 201 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 202 Ibidem. 203 D. Marcelli, Tratat de psihopatologia copilului, Editura Fundația Generația, București, 2003. 204 S. Hollon, M.E. Thase, J.C. Markowitz, Treatment
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Fairbank & R.L. Hough, "The prevalence of post-traumatic stress disorder in the Vietnam generation: A multi-method, multisource assesment of psychiatric disorder", în Journal of Traumatic Stress, 1992, 5, pp. 333-363. 288 P.A. Resick, "The psychological impact of rape", în Journal of Interpersonal Violence, 1993, 8, pp. 223-255. 289 S. Nolen-Hoeksema & J. Morrow, "A propsective study of depression and distress following a natural disaster: The 1989 Loma Prieta earthquake", în Journal of Personality & Social Psychology, 1991, 61, pp. 105-121. 290 F.H. Norris & G.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Huntington [1991: 69] propune patru pași, care pot fi sintetizați astfel: • o democrație stabilă este explicată prin gradul de legitimitate de care se bucură; • legitimitatea este explicată de un set de atitudini proprii unei culturi civice în care există încredere interpersonală, satisfacție față de viață, sentimentul de competență; • ansamblul este rezultatul unui nivel crescut de dezvoltare economică (venitul pe cap de locuitor fiind un indicator pricipal) și de educație, dar și al unei clase de mijloc bine reprezentate; • dezvoltarea economică este factorul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la plecarea vreunuia dintre jucători. Atracția pe care o exercită marile echipe asupra sportivilor determină fluctuația de jucători în cadrul echipelor, și de cele mai multe ori, aceasta determină deosebiri în privința unității ș i gradului de coeziune dintre jucători. Sursele coeziunii sunt: - atracția interpersonală și consensul afectiv al jucătorilor echipei, - angajarea in sarcina comună, - ideea de prestigiu a echipei respective, - sentimentul de apartenență, - succesul în activitatea comună, - diferitele stimulente externe. Direcția de acțiune a coeziunii este aproape într-un singur sens, pentru că indiferent de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
zboară cu 2-3 cm mai la dreapta sau mai sus, rezultatul va fi o bară, ori o bară nu poate fi considerată nicidecum un rezultat bun. Golul ca expresie a randamentului este delimitat de corelația care se stabilește între relațiile interpersonale în cadrul echipei ș i performanța obținută în realizarea sarcinii. b. - Relațiile interpersonale și performanța în realizarea sarcinii Se întâmplă ca o echipă de polo pe apă, într-o perioadă a evoluției sale să cunoască și momente mai puțin fericite. O
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fi o bară, ori o bară nu poate fi considerată nicidecum un rezultat bun. Golul ca expresie a randamentului este delimitat de corelația care se stabilește între relațiile interpersonale în cadrul echipei ș i performanța obținută în realizarea sarcinii. b. - Relațiile interpersonale și performanța în realizarea sarcinii Se întâmplă ca o echipă de polo pe apă, într-o perioadă a evoluției sale să cunoască și momente mai puțin fericite. O situație precară în clasament însoțită și de câteva jocuri mai slabe, creează
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
atenției receptorului la nivelul căruia se petrece un proces invers, decodarea. Condiția succesului în această operație rezidă în corespondența directă a sistemelor de simboluri ale celor doi subiecți. Mesajele se disting între ele prin semnificația pe care o conțin. Interacțiunea interpersonală se bazează pe transmiterea unui mesaj. Informații se pot însă obține și prin intermediul percepției. Obținerea de informaț ie prin intermediul intercepției se deosebește de obținerea informației pe bază de mesaj prin aceea că, în cel de-al doilea caz sunt absolut
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cu simpatie și să fie urmate de răspunsuri sincere din partea receptorului. Receptorul este un sistem activ, întâmpină mesajul în mod activ, ceea ce se exprimă în reacțiile sale de orientare, în raport cu elementele de surpriză pe care le conține mesajul. În actul interpersonal, rolurile de emițător și receptor sunt complementare, fiecare din cei doi parteneri putând să acționeze alternativ ca emițător și ca receptor. Esențial pentru actul comunicării este relația dintre indivizi prin intermediul căreia se realizează schimbul de informații, de semnificații, care duc
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
este dublat de multe ori de un mesaj ectosemantic. Mesajul ectosemantic nu este codificat, nu este explicit. El constă din componente afectiv emoționale, din gesturi, accente și inflexiuni ale vocii, atitudini semnificative, forme simbolice ale relațiilor afective și ale relațiilor interpersonale. Mesajul ectosemantic, oportun și corect utilizat, completează și amplifică eficiența mesajului semantic. El poate mobiliza jucătorii pentru o activitate intensă, îi poate concentra atenția asupra obiectivelor esențiale ale acțiunii. Totodată absența lui și mai ales, exprimarea necorespunzătoare și neoportună, îl
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
un tip de relație între două sau mai multe persoane în care acțiunea uneia este afectată de acțiunea alteia." [62] La nivelul grupului mic în general, și a echipei sportive în particular, interacțiunea apare cel mai adesea sub forma relațiilor interpersonale, adică a unor relații care se instituie și funcționează între două sau mai multe persoane, relații care au un caracter psihologic, sunt conștiente și directe. În cadrul relațiilor interpersonale cunoașterea reciprocă a membrilor, activitatea comună, caracterul mai mult sau mai puțin
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
echipei sportive în particular, interacțiunea apare cel mai adesea sub forma relațiilor interpersonale, adică a unor relații care se instituie și funcționează între două sau mai multe persoane, relații care au un caracter psihologic, sunt conștiente și directe. În cadrul relațiilor interpersonale cunoașterea reciprocă a membrilor, activitatea comună, caracterul mai mult sau mai puțin frecvent și intim al relațiilor sunt absolut obligatorii. Într-o echipă sportivă nu întâlnim relații numai între două persoane, ci între aproape toți jucătorii, pe măsură ce numărul de persoane
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
echipă sportivă nu întâlnim relații numai între două persoane, ci între aproape toți jucătorii, pe măsură ce numărul de persoane este mai mare, relațiile încep să se organizeze între ele, să se ierarhizeze, să dea naștere, cu alte cuvinte, la adevărate structuri interpersonale. În echipa sportivă există alături de structurile de comunicare, de putere și structuri afective sau sociometrice. Fenomenele afective ce caracterizează echipa sportivă se pot împărți în fenomene afective intraindividuale, care se produc la nivelul unui singur jucător printre care trebuințele, interesele
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că sociometria s-a născut pe terenul relațiilor interpersonale manifestate la nivelul grupului mic, fenomen abordat din ce în ce mai mult de psihologia socială. M. Ralea și T. Herseni referindu-se la această problemă în Introducere în psihologia socială menționează că "psihologia grupurilor mici este o problemă relativ nouă care a luat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
și T. Herseni: "Oamenii se atrag, se resping sau își sunt indiferenți, în primul rând nu după sentimentele lor, ci după trebuințele lor, după interesele lor social materiale. Desigur, și sentimentele influențează preferințele, sensul și orientarea lor. Astfel, relațiile psihologice interpersonale dintre membrii unei echipe sportive, au la bază cauze care țin deopotrivă atât de rațiunea, cât și de afectivitatea fiecărui individ. Ele implică valoarea sportivă și socială generală a jucătorilor, cunoașterea reciprocă a laturilor pozitive și negative ale coechipierilor, in
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cu alți oameni. De aceea, preferința sociometrică a fost considerată o valorificare limitativă reducționistă. Câteva din limitele concepției lui Moreno sunt arătate de Mielu Zlate: a. reduce ființa umană, determină bio-psihosocial doar la aspectul biologic și psihologic; b. reduce relațiile interpersonale doar la relații psihologice, subiective, excluzând aspectul lor social; c. reduce relațiile psihologice doar la cele afective, simpatice, preferențiale. d. reduce actul interpersonal doar la întâmplător, accidental, momentan. Testul sociometric este un act de valorizare mult mai complet decât l-
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Mielu Zlate: a. reduce ființa umană, determină bio-psihosocial doar la aspectul biologic și psihologic; b. reduce relațiile interpersonale doar la relații psihologice, subiective, excluzând aspectul lor social; c. reduce relațiile psihologice doar la cele afective, simpatice, preferențiale. d. reduce actul interpersonal doar la întâmplător, accidental, momentan. Testul sociometric este un act de valorizare mult mai complet decât l-a văzut Moreno, de aceea, necesitatea validării lui este subliniată de cei mai mulți psihosociologi, O metodă de validare - este participarea cercetătorilor la viața grupului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
muncă, de elevi, și de sportivi. Procedeul folosit a constat în compararea (calcularea corelațiilor) ierarhiilor de popularitate obținute prin exprimarea preferinței sociometrice și ierarhiile obținute prin metoda aprecierii obiective. Un sistem complex propune Cătălin Mamali. Preocupat de problema perceperii relațiilor interpersonale, consideră că relațiile afectiv apreciative deși nu sunt o consecință directă și necesară a activității de producție, pot fi influențate de acestea. Totalitatea acestor relații formează condiția interumană a muncii. În concluzie se poate spune, având în vedere necesitatea ca
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
produs finit - „golul”; - nevoile personale pe care jucătorii echipei le aduc în grup (de apartenență, de recunoaștere, de participare) cer rezolvări, soluții; - nevoile nu pot fi satisfăcute decât prin interrelații între membrii grupului. Sarcina comună, jucătorul ca individ și relațiile interpersonale dintre jucători creează situații specifice de la o echipă la alta. Eficiența conducerii depinde tocmai de înțelegerea acestei interdependențe care se stabilește între cele 3 dimensiuni. Clarificarea scopului echipei, asigurarea climatului favorabil pentru desfășurarea antrenamentelor, condiție esențială a eficacității, reprezintă de la
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
asupra conducerii în echipa de polo pe apă , au o importanță deosebită relațiile care se stabilesc între jucători și antrenori, între antrenori și conducerea clubului, între conducerea clubului și ceilalți factori de răspundere. Pozițiile adoptate de jucători, antrenori, în cadrul relațiilor interpersonale care se stabilesc astfel, determină eficacitatea echipei respective în procesul de realizare al sarcinii.
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]