4,210 matches
-
roluri, moderatorul sistematizează ideile emise. Persoanele grupului de concluzionare vor „ieși din roluri” și vor alege soluția cu cele mai bune șanse de reușită. Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale. 10.1.5 Metoda Pălăriilor gânditoare Această metodă de grup a fost dezvoltată de Edward de Bono. Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților, care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Pentru această tehnică se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Pălăriilor gânditoare” * stimulează creativitatea participanților, gândirea colectivă și individuală; * dezvoltă capacitățile sociale ale participanților, de intercomunicare și toleranță reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt; * încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor; * dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale (a se vedea Anexa 13); * este o tehnică ușor de folosit, aplicabilă unei categorii largi de vârste; * poate fi folosită în diferite domenii de activitate; * este o strategie metacognitivă ce încurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspective; * determină și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
activitate și poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativității. Lotus de grup stimulează și dezvoltă capacități ale inteligenței verbale 1 (abilitatea de a folosi efectiv limbajul pentru a-și aminti informații și a crea idei noi), ale inteligenței interpersonale 1 (capacitatea de a înțelege intervențiile, motivațiile, dorințele celorlalți), ale inteligenței intrapersonale 1 (capacitatea de autoînțelegere, autoapreciere corectă a propriilor sentimente, motivații), ale inteligenței naturaliste 1 (care face omul capabil să recunoască, să clasifice, să se inspire din mediul înconjurător
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sale atestate, această tehnică de sugestie era predată încă din 1977 în 24 universități americane și în numeroase licee. * Hipnoza este într-o strânsă legătură cu sugestia, fiind un caz particular al acesteia. Hipnoza, față de sugestie, implică și o relație interpersonală de transfer (de la hipnotizor la subiect). Hipnoza este o stare modificată de conștiință, obținută pe cale artificială și care este vizualizabilă prin traseul alpha al undelor cerebrale. Este utilă în creativitate atât pentru igienizarea psihicului de toate gândurile inhibante, cât și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de energie, care produc rezultate incerte, etc. Uneori provocările provin din iritări, asememea perlelor care cresc atunci când stridia este iritată de firele de nisip din interiorul cochililei. Problemele sesizate pot fi diverse: tehnice, științifice, din domeniul artelor, manageriale, de relații interpersonale, etc. Pentru genii problema de rezolvat se constituie într-o provocare. Deci, considerați problema ca pe o provocare și scrieți-o pe hârtie. În felul acesta atenția devine fixată și deveniți deciși în legătură cu subiectul asupra căruia trebuie să vă concentrați
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
12. Nu prețuiește aspectul economic al lucrurilor sau este un neabil om de afaceri. 13. Posedă o exprimare mai liberă a ceea ce a fost descris ca fiind interese feminine și îi lipsește agresivitatea masculină. 14. Nu este interesat de relațiile interpersonale, nu dorește multă interacțiune socială; este introvertit, se plasează pe nivelurile joase privind valorile sociale, este rezervat. 15. Nu este stabil emoțional, dar este capabil să-și utilizeze instabilitatea în mod eficient; e prost adaptat în accepțiunea psihologică a termenului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ca abilitate de a rezolva probleme și de a crea produse considerate valori de cel puțin o cultură. Studiind modul în care oamenii rezolvă problemele, Gardner ajunge la concluzia că există nouă tipuri de inteligență: * verbală-lingvistică; * logico-matematică; * spațială-vizuală; * muzicală-ritmică; * corporală-kinestezică; * interpersonală; * intrapersonală; * naturalistă; * existențială. Fiecare inteligență are un sistem propriu de simboluri și corespunde unei anume zone a creierului, care controlează inteligența respectivă. Inteligența verbală-lingvistică se referă la abilitatea, la ușurința cu care o persoană utilizează limba vorbită și scrisă. În
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la tot ce-i înconjoară. Inteligența corporală-kinestezică este specifică sportivilor care ajung să facă performanță sau profesioniștilor care dobândesc abilități fizice uimitoare într-o anumită meserie. Astfel de oameni pot fi sportivi de performanță, bucătări, designeri, chirurgi, actori, tehnicieni. Inteligența interpersonală se referă la capacitatea de a-i înțelege pe ceilalți oameni: la abilitatea de a afla intenții, dorințe, motivații și la modul eficient în care reușește să coopereze cu ceilalți oameni. Oamenii dotați cu o astfel de inteligență învață prin intermediul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Trebuie precizat că unii psihologi au definit și alte inteligențe, care reprezintă de fapt combinații ale tipurilor de inteligență prezentate mai sus. Daniel Goleman, în anul 1994, a folosit conceptul de inteligență emoțională, care regăsește trăsături ale inteligențelor: intrapersonală și interpersonală. Conform acestui concept, există cinci competențe emoționale și sociale de bază: cunoașterea de sine (o evaluare realistă a talentelor proprii și o încredere de sine întemeiată), autocontrolul (stările emoționale trebuie conduse astfel încât să favorizeze îndeplinirea obiectivelor și nicidecum să le
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de ce există atâția oameni „deștepți” pe lumea asta care nu sunt capabili ca, într-o viață întreagă, să își facă măcar un prieten adevărat sau să întemeieze o familie. În aceste cazuri, unul dintre tipurile de inteligență (în particular, inteligența interpersonală sau intrapersonală) apare în dezechilibru evident față de celelalte tipuri de inteligență. Cei mai mulți oameni sunt înzestrați cu mai multe tipuri de inteligență dintre cele prezentate mai sus. Ideal ar fi ca fiecare persoană să fie conștientă de tipul sau tipurile de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sectorul lui și-atunci, cu exemple de felul celor citate, îndeamnă la conformism, căci - oare nu ne dăm seama? - comparate cu alunecările de teren sau cu scăderea prețului cărnii de curcă de la 5.000 la 2.490 dolari, conflictele noastre interpersonale sînt insignifiante. El nu vrea să realizeze că acestea îți pot mînca ani din viață ori, mai rău, te pot omorî cu zile. Curioasă logică: adică trebuie să suportăm la infinit tirania lui Genoiu, pentru că, iată, s-a surpat „un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau subordonați ori, și mai larg, a activităților sociale este explicată prin intermediul manipulării comportamentale, obedienței și conformării. Acestea completează factorul normativ ce influențează procesul decizional grupal, rezultând astfel efectele de normalizare și polarizare. Mai mult de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ali” în societatea românească. Citind acest manual, mărturisesc că informația clară pe care o transmite nu are cum să nu ajungă în fața cititorului așa după cum își dorește Septimiu Chelcea: să fie un factor evaluator și investigator care să mijlocească relațiile interpersonale dintre oameni. OCTAVIAN RUJOIU Septimiu Chelcea, Loredana Ivan și Adina Chelcea Comunicarea nonverbală: gesturile și postura, București, Editura Comunicare.ro (234 p). Lucrarea celor trei psihosociologi poate fi privită și ca expresie a tendinței normale a oricărui subdomeniu al științei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunicare, deoarece „comunicarea nonverbală participă la producerea și procesarea mesajelor, ajută la definirea situației chiar înainte de a începe comunicarea verbală, structurează interacțiunea, servește la proiectarea self-ului, la formarea impresiei, la exprimarea și la controlul emoțiilor, precum și la managementul relațiilor interpersonale și al impresiei” (p. 40). În procesul de cercetare socială, analiza mesajelor nonverbale ale subiecților investigați poate trage semnale de alarmă în legătură cu informațiile oferite de către aceștia. Personal, nu am cunoștință despre lucrări științifice din domeniul sociologiei bazate pe metoda anchetei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Mental Disorders, 4th edition, Text review DSM-V Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th edition ECAS Epidemiologic Catchement Area Study FFM Five Factor Model FFT Five Factors Theory ICD-10 International Classification of Disease, 10th edition IIP Inventory of Interpersonal Problems IIP-PD Inventory of Interpersonal Problems - Personality Disorders Scale IPDE International Personality Disorders Examination IPDS Iowa Personality Disorder Screen KAPP Karolinska Psychodynamic Profile KSP Karolinska Scale of Personality Disorders MCMI The Millon Clinical Multiaxial Inventory MCMI-III The Millon Clinical Multiaxial
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
review DSM-V Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th edition ECAS Epidemiologic Catchement Area Study FFM Five Factor Model FFT Five Factors Theory ICD-10 International Classification of Disease, 10th edition IIP Inventory of Interpersonal Problems IIP-PD Inventory of Interpersonal Problems - Personality Disorders Scale IPDE International Personality Disorders Examination IPDS Iowa Personality Disorder Screen KAPP Karolinska Psychodynamic Profile KSP Karolinska Scale of Personality Disorders MCMI The Millon Clinical Multiaxial Inventory MCMI-III The Millon Clinical Multiaxial Inventory - III MMPI Minnesota Multiphasic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doar o parte a psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent psihologic centrat pe tema eului - ego-psihologia -, care, la rândul ei, a permis dezvoltarea teoriei atașamentului și a psihologiei interpersonale. Eul este și pronume personal: eu, tu, el definesc trei ipostaze ale persoanei în cadrul limbajului. Există trei ipostaze antropologice pe care le comentează cognitivismul contemporan: - perspectiva persoanei întâi (euă, care este cea a trăirii intimității și subiectivității conștiente, reflexive; - perspectiva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
științific, dar mai ales poate fi caracterizat, de obicei, prin dialogul dintre „eu” și „tu”, dintre „noi”; - perspectiva persoanei a doua (tuă este mai puțin comentată de cognitivism, dar a fost abordată de fenomenologie și existențialism. E vorba de relațiile interpersonale intime, duale, dintre „eu” și „tu”, care presupun apropiere și interpătrundere reciprocă. Multe dintre sensurile eului interferează cu cele ale sinelui (selfă și acesta a avut o carieră filosofică, mai ales în înțelesul de conștiință de sine, distinctă de conștiința
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezent la persoane cu tulburări de personalitate, fapt care, de altfel, a fost remarcat (Tyrer, 2000Ă. Aceasta deși nu sunt prezente multe dintre trăsăturile ce descriu, în zilele noastre, tulburările de personalitate: izolarea socială extremă, dependența, bizareria, instabilitatea, hiperexpresivitatea, agresivitatea interpersonală. Prin contribuția lui Aristotel și Teofrast diferențierea dintre oameni a început să se facă prin dimensiunea morală al caracterului. De atunci și până în prezent, sintagma „om de caracter” definește un om care posedă anumite virtuți. Înțelegerea și definirea virtuților a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aproape de politică decât de elaborări etice. Este cazul personalismului francez a lui Mounier și a revistei Esprit. Într-o sinteză asupra personalismului, acesta (Mounier, 1969Ă comentează următoarele teme: - existența necorporală a omului - persoana emerge din natură, dar o transcede; - comunicarea interpersonală - personalismul combate individualismul, dar și colectivismul, pledând pentru unitatea persoanei; - intimitatea - e necesară, ca reculegere, univers privat, individul coborând în profunzimile sinelui de unde revine spre exterior; - confruntarea - din singurătate persoana pornește pe fundul afirmării făcând alegerile; - libertatea fără limită a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
original al tehnicii de investigare a lui Freud a fost analiza afirmațiilor spontane ale subiectului (rezultate din asociații libere prelungiteă, analiza și interpretarea viselor prin folosirea unor metode de interpretare hermeneutică. Acest proces se desfășoară în cadrul unor situații și relații interpersonale speciale, în spațiu privat, intim. Situația era de natură să reorienteze tendința spre mărturisire, cultivată tradițional de spovedanie. În această ambianță se ajunge la o relație interpersonală puternică, la un „transfer”, care - spune Freud - reactivează legătura originară cu unul dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
metode de interpretare hermeneutică. Acest proces se desfășoară în cadrul unor situații și relații interpersonale speciale, în spațiu privat, intim. Situația era de natură să reorienteze tendința spre mărturisire, cultivată tradițional de spovedanie. În această ambianță se ajunge la o relație interpersonală puternică, la un „transfer”, care - spune Freud - reactivează legătura originară cu unul dintre părinți, transfer ce se cere, la rândul său, analizat, interpretat. Acest context al investigației și menținerea temelor romantice a condus la construcția treptată a unui model al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de eros, dar - gândește Freud mai târziu - omul vizează și distrugerea, sub forma instinctului morții (Thanatosă. Pulsiunea instinctivă libidinală, mediată prin relația strânsă cu mama și ceilalți, este, la început, inconștientă, ca parte a instanței psihologice a sinelui (idă. Contactul interpersonal stimulează și formațiunea psihică a ego-ului. „Celălalt” există însă relațional pentru individ atât în mod concret, situațional, cât și sub forma reprezentată, astfel încât imago-ul celuilalt poate fi „introjectat” în propriul psihism, ca parte componentă a acestuia. Cu această dublă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a reprezentării mintale a altor persoane prezente în psihismul subiectului, reprezentări care sunt reactivate situațional. 2.4. Teoria atașamentului Atragerea atenției asupra nevoii primare a copilului de contact și relație umană, precum și asupra autoreprezentării și reprezentării altora în medierea funcționării interpersonale a netezit drumul spre teoria atașamentului. La acest nivel, cercetările rezultate direct din continuarea psihanalizei, se întâlnesc cu cele derivate din aplicarea etologiei la om. Focalizându-se asupra primilor ani de viață ai copilului, psihanaliza s-a întâlnit cu cercetările
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
afectivă, care modelează atitudinile și comportamentul său. Astfel, în interiorul psihismului individului apare un „model interior de lucru” (internal working modelă al persoanelor și al relațiilor dintre acestea, se va integra în psihismul său și cu care individul abordează noi relații interpersonale. Vechiul concept al psihanalizei de introiecție capătă noi înțelesuri. Constituirea a ceea ce Freud numea „complexul lui Oedip” poate fi astfel, într-un fel, înțeleasă. Procesul atașamentului participă la constituirea unui eu, a unui sine ce caracterizează într-un anumit fel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]