6,649 matches
-
reda și să poată produce sentimentul 346. De aceea, poezia poate face loc elementelor conceptuale, dar dobîndește "plenitudine intuitivă"347 numai prin corpul cuvintelor și prin îmbinarea lor, încît să se poată realiza prin acest corp și prin această îmbinare intuiția ideatică, iar prin conținutul exprimat o structură ideatică. Poezia este, deci, la fel ca filozofia, dincolo de realitate și mai presus de realitate, fiindcă realitatea nu este nici poetică, nici filozofică, ci devine astfel numai cînd este prelucrată de spiritul creator
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de filozoful Edmund H u s s e r l. Potrivit acestui gînditor, cunoașterea conceptuală se poate realiza prin individual și, în acest caz, individualul poate fi luat ca universal. Aceasta se întîmplă deoarece printr-un singur exemplar se creează intuiția unui mod de a fi, a unei esențe care clasifică obiectul individual împreună cu alte obiecte, căci un individ este și un mod general de a fi, și, prin urmare, un individ nu este numai și exclusiv individ, ci conține în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
83-85 general nedistinct 64 gîndire 241-249, 255, 304 glosocosmos 64, 149, 253, 255, 256, 261, 272, 273, 278, 286, 350, 351 imaginar lingvistic 213 imagine acustică 58, 60 instituirea normei 193, 195, 198 intensiune 60 intersubiectivitate 45, 66, 116, 328 intuiție 56, 57, 106, 107 lecția limbii 46, 286, 325, 327, 331 lege 172, 181-186 libertate lingvistică 32, 163-268 limbaj 11-18, 31, 66, 102, 114, 115, 150, 222, 169, 287; limbaj filozofic 331-334 limbă 11-17, 19, 29-32, 36, 66, 114, 115
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
că nu toate fenomenele specifice grupului școlar se lasă surprinse prin observație, după cum este eronat să ne imaginăm că prin observații Îndelungate se poate ajunge la cunoașterea profundă a colectivului pe care cadrul didactic Îl conduce. Chiar dacă ar poseda o intuiție foarte fină și simț pedagogic deosebit, cunoașterea profundă nu este posibilă pentru că există o serie de fenomene (cum ar fi structura afectivă și dinamica internă a grupului care nu pot fi cunoscute În mod nemijlocit cu ajutorul observației. I.Nicolaatrage
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În care efortul gîndirii se Îmbină cu acțiunea practică. Făcând comparație Între realizările individuale și cele ale elevilor obișnuiți să lucreze În echipă, cercetătorii evidențiază o mai mare productivitate În rezolvarea problemelor, În găsirea soluțiilor, operații care cer originalitate și intuiție, inventivitate și creativitate: - grupurile gândesc mai eficient, arăta B. S. Watson; - grupurile ating o proporție mai mare de răspunsuri corecte decât subiecții individuali, subliniază M. E. Shaw; - munca În echipă stimulează creativitatea, ascute inteligența, remarca Al. Roșca. Din punct de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
atât de stângaci! Dar un sunet cheamă după el alt sunet, o literă altă literă și iată cum se naște acest puzzle neașteptat. Dar așa cum se ordonează, la fel de neașteptat se pot iar desface nodurile. Deocamdată, iată unde am ajuns: când intuiția profesionistă a căpitanului jurist Waich R. Schluck a sugerat că numitul Julius W. Zimberlan, fiul lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea, iscodește sub numele de cod "Lamă de oțel", așa cum reiese limpede și din Dicționarul Explicativ
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
conduită; proces de conștiință ca dificultate de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat"; mustrare de conștiință ca remușcare, regret și a fi fără conștiință a fi lipsit de scrupule. În înțelesul filosofic al conceptului, conștiința înseamnă sentimentul, intuiția pe care ființa umană o are despre propria existență și despre lucrurile din jurul ei. Într-o accepțiune restrânsă, conștiința individuală reprezintă sistemul de frânare a acțiunilor neconforme cu codul etic social acceptat, de impulsionare și susținere a actelor morale pozitive
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
potențial, în ființare. Este originar. Ceea ce crede Heidegger că ne poate aduce în fața Nimicului este teama și, aș adăuga eu, lăcomia. Abia în noapte luminoasă a Nimicului ivit odată cu teama se naște starea originară de deschidere a ființării ca ființare." Intuiția-mi spune că din Nimic apare Revelația, adică Ființa se manifestă întru ființare. Aflarea dincolo de ființare o numim transcendență, dar nu putea trece dincolo de Nimic, unde sălășluiește Ființa în Sine. Nimicul este așadar locul transcendenței. Îl găsim în noi și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în moduri dintre cele mai surprinzătoare ; sau poate sunt circumstanțe în care eu pur și simplu văd cum este generat fără încetare ceva, într-o curgere perpetuă și o necontenită schimbare. De unde această capacitate de ivire ? Nu cred că doar intuiția bergsoniană implicată, este pur și simplu o caracteristică a adevărului, potențată de formidabila energie a nimicului. E un permanent început al vieții spiritului în lume... Trăim într-un prezent continuu, cu amintirile noastre și cu anticipările noastre, într-o conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o tematică premonitorie : "Alte tărîmuri. Moarte, extaz și călătorii în lumea de dincolo în știința contemporană", iar cu cîteva ore înainte, își anulase biletul către România. Cum arată Andrei Oișteanu, pe exemplarul semnal transmis Gabrielei Adameșteanu, Culianu notase, cu o intuiție fabuloasă : "Out of this world. Cu drag și mulțumiri... Ioan, Chicago, 21 mai 1991". Pînă să ajungă cartea, autorul plecase. Cum spunea Cioran, "nu se pot considera împlinite decît destinele frînte" . Cartea este fascinantă, dezvăluind o viziune enciclopedică asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fantomele egiptene, cele chinezești, iraniene, grecești, evreiești, tehnici ale extazului, ascensiuni extatice și magie. Este o carte gnostică, răsturnînd istorismul și care pledează pentru "existența unui sistem universal al spiritului care guvernează percepția și interferează cu lumea fizică" (L.E. Sullivan). Intuiția îmi spune că Ioan Petru Culianu a experimentat mai mult decît ne-a împărtășit într-o manieră științifică, mai ales în domeniul Gnozei și Kabbalei. E, cumva, ca într-o povestire a lui Borges despre Paracelsus. Acesta din urmă se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
neutru, cum arată atît Lutwak cît și Nye. El emerge într-un nod de instituții și strategii și se dorește novator și rebel, în sensul de a schimba ordinea discursului și a propune propriile strategii. El se bazează pe o intuiție sensibilă la o schimbare în ordinea și aprehensiunea evenimentelor economice. Este un început de teoretizare care se naște din observarea atentă a relațiilor internaționale și de practică ce propune aplicații noi într-un mediu plin de contradicții logice, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Spargerea celebrelor bule speculative e un semn că totuși piața își corectează erorile, chiar dacă uneori costurile sunt mari și victimele numeroase. Aceste riscuri trebuie integrate de către investitorii instituționalizați, e nevoie de mult sînge rece și de capacitate de anticipare, de intuiții. Crizele mai mari se propagă în economia reală, mai ales cele imobiliare, deși părea că sfera financiară e tot mai deconectată în virtual. S-a revenit în bună măsură cu picioarele pe pămînt, dar comportamentele nu s-au schimbat, se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Confucius, Mencius ș.a) și în Occident (prin spirite elevate precum Isaia, Ieremia, Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel ș.a) o revoluție grație căreia conștiința propriei responsabilități s-a răspîndit de la o elită formată din regi și preoți la indivizi, noile intuiții spirituale începînd a dobîndi astfel o semnificație universală, fapt ce s-a amplificat cu cît ne apropiem de zilele noastre, dînd sens termenului de globalizare și sintagmei de "nouă ordine mondială", prin care se încearcă impunerea unei religii atee, o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pe asupritorii lor. Europa era slăbită și de spasmele interne. Creștinătatea era sfâșiată de războaie între diferitele tabere religioase. De asemenea, centralitatea Europei era pusă la încercare de descoperirea unor noi continente, bogate și pline de posibilități. Toate acestea întăreau intuiția lui Usque în ce privește iminența venirii lui Mesia. Poporul lui Israel, din cauza păcatelor lui, avea de traversat marea suferințelor. Dar Mesia nu avea să se nască în durere 51? Cartea lui Usque nu a cunoscut totuși o mare răspândire, probabil pentru că
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
atât de stângaci! Dar un sunet cheamă după el alt sunet, o literă altă literă și iată cum se naște acest puzzle neașteptat. Dar așa cum se ordonează, la fel de neașteptat se pot iar desface nodurile. Deocamdată, iată unde am ajuns: când intuiția profesionistă a căpitanului jurist Waich R. Schluck a sugerat că numitul Julius W. Zimberlan, fiul lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea, iscodește sub numele de cod "Lamă de oțel", așa cum reiese limpede și din Dicționarul Explicativ
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
nu e tocmai indicat să inviți și un rinocer la masa de prânz etc. Previziunile sunt dificile, mai ales cînd e vorba de viitor. Decît să folosești prognoze greșite și măsuri probabilistice eronate, e mai bine să te bazezi pe intuiție și pe bun simț (dacă există). În 2005, în cuvîntarea ocazio nată de primirea premiului Nobel pentru economie, Jeffrey Sachs, artizanul celebrei "terapii de șoc", decreta ritos că astăzi crizele economice nu mai sunt posibile și că în următorii zece
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
împreună cu cea de la Vatican... Cum spunea Zbigniew Brzezinski, lumea este o mare tablă de șah. Mai avem pe tablă doi "regi", o regină, patru nebuni care își fac de cap și o mulțime de pioni în rol de plevușcă. Am intuiția că cineva încearcă transformarea unui pion în regină. Oare va reuși? Prea seamănă, acest scenariu, deși în alți termeni, cu istoria din "Războiul final al fiilor luminii împotriva fiilor întunericului", manuscris esenian descoperit la Qumran, pe malul Mării Moarte... 4
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ab initio, iar clasa politică și administrația devenind tot mai puțin profesioniste, cu accente intens birocratice și chiar gregare pe alocuri. Totuși, românii au învățat multe din normele democrației, au exersat schimbarea, au învățat lecția votului și au manifestat o intuiție și un simț particular în alegeri, chiar dacă există încă un segment important amator de paternalisme, asistență și alte forme de etatism. Și antreprenorii s-au format preponderent pe lîngă bugetul statului, ca și asistații. Inegalitățile de toate felurile au crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pentru că se poate induce o nuanță de ma-nipulare, că statisticienii spun că nu se susțin și că ar fi vorba mai mult de un clișeu social, numit în psihologie "complexul lui Napoleon". Dar, deși observațiile mele se bazează și pe intuiție, acestea au în vedere natura umană, iar natura nu lucrează întîmplător. Cu alte cuvinte, oamenii mici nu sunt astfel în mod întîmplător. Dar marea problemă o reprezintă oamenii mici de caracter. Am întîlnit multe inteligențe, dar puține caractere. Or, nedublată
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o doctrină care nu este deloc filosofică, ci pur metafizică, avînd un caracter pur transcendent ce îi conferă detașare față de ceea ce numim gîndirea umană. Sursa ei este Inteligența pură, directă și non-discursivă, ce emană de la Dumnezeu și nu de la om, intuiția intelectuală ca participare la revelarea cunoașterii divine. Căci nu individul ca atare cunoaște, ci individul care în esența lui profundă nu este deloc distinct de Principiul său divin; certitudinea metafizică este deci absolută, dată fiind identitatea, în intelect a cunoscătorului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mult mai devreme decît se crede. El a iubit la Ipotești. De-acolo și-a luat Eminescu idealul primei iubite"33. Zoe Dumitrescu-Bușulenga a găsit-o posibilă în anul 1863 și trebuie să recunoaștem că D-sa a avut o intuiție exactă. "Poate în anul de întrerupere, a avut loc idila care a lăsat urme în inima și opera poetului de mai tîrziu"34. George Munteanu a tatonat cu presupu nerile și prin anii vecini: "Acea zi de primăvară e din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, or încăpe(a) în mîini străine. Iartă că devin sentimental e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om își are pe ale sale...". Foarte justă a fost intuiția lui G. Călinescu: "Mamă-sa singură, la care ținea în chip deosebit, moare abea în 1876. Mai scumpă în lume îi fusese negreșit iubita cu ochi mari"161. Cu cele spuse în această paranteză, credem că se clarifică pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
201. După o justă reflexie a lui Al. Bogdan, această poezie este "pentru masa mare a publicului, un adevărat sfinx, iar pentru cei culți, ea încă are ascunzișuri care trebuie luminate". Privind aceste ascunzișuri neluminate, N. Iorga a avut o intuiție justă: "Superstiții înfiorătoare a strigoilor formează însuși miezul legendei, și cînd regina vie și moartă "înlănțuie gîtul cu părul ei bălai", cînd "vîntul adună flori de tei", în calea dulcii umbre, Eminescu e în lăcașul, pe care nu-l poate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca personaj dramatic, spectrul ce figurează în distribuție nu sunt decât punctul de plecare al unei analize ce depășește simpla lor prezență, orientându-se cu precădere spre mizele majore ale reprezentării lor. Antropologia ne permite să măsurăm întreaga valoare a intuiției lui Craig, una ce stă la baza studiului nostru: prin figura fantomei sunt aduse în discuție atât definiția teatrului ca zonă interstițială între vizibil și invizibil, între piatră și psyche, cât și definiția actorului ca intermediar între statuie și materialitatea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]