4,844 matches
-
cu totul altceva; acolo se derulau relațiile normale dintre elev și profesor, adică dispărea intensitatea privirilor ce ar fi aprins obiectele din clasă, iar ea mă trata cu „dumneavoastră“, deși nu la fel se comporta cu ceilalți colegi ai mei. Intuise imediat cu simțul exersat al femeii (nu era căsătorită, trăia retrasă cu mama ei Într-o casă curată, nu prea mare, chiar lângă școală, cu vreo trei-patru sute de metri mai departe de locuința mea, de aceea mi-am schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vorbi cu altcineva Înseamnă a rupe vraja aceea care m-a invadat numai În vorbirea mea cu cele două colege din clasa a VI-a; cine știe ce pulsiuni secrete ale corpului meu au fost actualizate numai atunci. A vorbi cu altcineva (intuiam acest lucru) ar fi distrus fluidul magnetic, m-ar fi Întors În spațiul obișnuit, m-ar fi scos din transa Întâmplării irepetabile. (azi) De când este cu mine, nu cred să mă fi Înșelat, nu putea să mă trișeze așa, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
provocarea sau invitația lui, a Înțeles perfect mesajul său (nu era atât de naivă ca mine) și a roșit toată, ca și cum ar fi făcut ceva nepermis, ceva ce se face pe ascuns și nu trebuie să știe toată lumea. Eu am intuit destul de vag ceea ce se petrecuse sub ochii mei, am fost incapabil să fac un gest, să mă manifest În vreun fel. Am simțit Însă, că era vorba despre o trădare, am fost Înghețat de otrava geloziei și am privit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
imediat impresie asupra studentelor și mai ales asupra fefeistelor. (luni) Are dreptate lordul Henry: „Îmi aleg prietenii după frumusețea chipului, cunoștințele după valoarea caracterului și dușmanii după forța intelectului“. Inteligența mea se activează rapid când văd o fată frumoasă; atunci intuiesc cele mai temerare ipoteze de seducție și simt cum spiritul meu intră În conexiuni noi, pe care Înainte nu le antrenase În act. Astfel, acum Îmi explic izbucnirile genialoide de la orele de matematică din timpul liceului, când simțeam că orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ca posibilitate concretă); mă sileam să păstrez În mine această senzație nouă, Înțelegând că este unică În această viață a mea de acum; „Ah, de ce nu mor, Doamne, aș vrea să mor“, am murmurat fără să știu ce spun, dar intuind că sunt foarte aproape de gravitatea clipei. Să stai În coaja amiezii pe un câmp Înverzit, să vezi orizontul de foc cum picură lichid În iarba obosită de viață, să urmărești formele acelea fantastice jucându-ți pe retină și chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mi 10 franci pe zi și stau În pielea goală cât timp vrei tu“; nu, că nu o interesează decât o anumită conformație a coapselor, la acele femei deformate de meserie... Să nu crezi Însă că este proastă. Ceva a intuit ea, cam unde ar trebui să caute. Să vedem dacă va reuși să convingă pe cineva. Mă duc la teatrul lui Ionescu. Eu Bă, Azi am văzut La Cantatrice chauve și La Leçon la Huchette; o baracă ordinară În cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
circ peste ea... Da, cam așa a fost... - ...dar am hotărât că e mai bine decât să riscăm ca cineva să fie atacat de Magician. A fost ideea ei, adăugă Bell mândru. Nu exagerez cu nimic. - Am încercat doar să intuiesc cum va gândi în acel moment situația, spuse Kara simplu. - Dumnezeule, spuse Sachs tremurând încă. A fost atât de real totul. - Da, o face bine pe moarta, încuviință Bell. Sachs o îmbrățișă și apoi adăugă cu severitate în glas: - Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pentru o clipă. - Păi, nu. - A venit vreodată să o vadă? - Mama ei nu prea are treabă cu cariera ei, spuse femeia precaut. Rhyme spuse: - Kara mi-a spus că este bolnavă. Își revine? - Da, puțin. Era de dezvoltat subiectul, intui Rhyme, dar tonul din vocea femeii transmitea că nu era treaba unei asistente să discute informații confidențiale cu străinii. Apoi luminile se stinseră treptat și se așternu liniștea. Pe scenă, își făcu apariția un bărbat cu părul alb. În ciuda vârstei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de cap. Bineînțeles că nu. Cu ce te pot ajuta? E cineva la mine în birou pe care aș vrea să-l cunoști. Vino până aici un minut. Fir-ar al dracului! Omul ăsta avea așa un talent de a intui cele mai nepotrivite momente ca să-i ceară ceva. Era ciudat și ea se întrebă, pentru a n-șpe mia oară, dacă nu cumva îi pusese microfoane secrete în birou. Inspiră încă o dată să se calmeze și se uită la ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
privesc în timp ce cobori din mașină și alergi prin ploaie. Poate o să te lase corigentă, cui îi pasă. Ești gheara mea în lume, Angelina, în lumea asta care înaintează fără schimbări de anotimp. Doar de puțină vreme am început să ne intuim unul pe celălalt, de când ai început să te ciondănești cu mama ta. Știi, așteptam momentul acesta, am stat cu brațele încrucișate atâția ani. Ai întâlnit zâmbetul meu la ieșirea din baie, pentru că acolo vă încăierați întotdeauna, în chiloți, cu fardurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
deasupra porții, dar cheia îi căzu în păr. M-am lipit de zid, în timp ce ea își căuta în păr. Cu un singur ochi i-am văzut degetele atingând cheia, în timp ce expresia feței i se schimba, de-abia o vedeam, dar intuiam că o năpădea un sentiment precis. Prinse cheia și o cântări între degete: își dăduse seama că era udă. Privi în jur în întuneric, apoi ochii i se îndreptară în direcția mea. Acum mă va descoperi, va veni să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ei... M-am ridicat brusc, lovindu-mă de fața ei. M-am așezat din nou pe divan. Mi-am împreunat mâinile și le-am strâns cu forță. Mi-am fixat privirea pe degetele înodate. — Sunt căsătorit. N-o priveam, o intuiam, într-o zonă nefocalizată, la extremitatea privirii. — N-o să mai vin, m-am întors să-ți spun asta... Își ținea capul plecat și mâna nemișcată pe nas, poate o lovisem rău. — ... Să mă scuz. — Nu-ți face probleme. Din nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
practică sportul cu vela. Manlio s-a supărat când Elsa i-a spus că preferă să se dea pe mâinile unei femei, i-a spus-o în timpul uneia din cinele noastre comune, cu un zâmbet drăguț și neîndurător, atunci când a intuit probabil ușoara complicitate dintre mine și el. Bianca îmi întinde mâna: — Bună ziua. Maternitatea este la etajul patru, pavimentul din gresie de culoarea ierbii îi dă un aer vesel, de grădiniță pentru copii. Pe coridor, deasupra ușilor închise, sunt atârnate cocarde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
sora ei. Am cunoscut-o aici. S-a născut aici. Și spui că este evreică? Va veni vremea când vom fi oameni din nou și nu doar evrei! Am aprobat din cap. Este acesta un motiv de divergență între voi? Intuise el ceva, dar divergența nu era între noi, ci în mine. Nu am intenționat niciodată să mă căsătoresc cu o evreică, ba chiar dimpotrivă, dar un bărbat nu se poate împotrivi dragostei. M-am căsătorit cu ea. — Deci ați fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
secret În cuvintele „vina cerului“. Apoi se enervă pe el Însuși. Nu exista nici un farmec, nici un secret. Era mai bine să lase cerul În pace. Fima Își Împunse cu o furculiță fruntea, tâmpla, ceafa și Încercă să ghicească sau să intuiască Într-un fel ce simte cineva În clipa În care glonțul pătrunde În craniu și explodează: nu durere, nu zgomot, poate, Își imagină, poate doar o străfulgerare incandescentă de neîncredere, ca un copil care se pregătește să primească o palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fusese unul de rușine și stinghereală. Mă simțisem lipsită de experiență și naivă, dureros de conștientă că nu avusesem decât un partener înainte de Ed. Mai rău, mă tot gândeam la Mark, dar m-am surprins pe mine însămi când am intuit că probabil nu era indicat să-i spun acest lucru și lui Ed. Așa că nu i-am spus. Dar dacă e să continui cu sinceritatea, m-am simțit și mai detașată de Mark după aceea și acesta a și fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
timp, dar în momentul prost. — Aș vrea să ne schimbăm, am zis cu blândețe. Doar un pic, un pic de tot. Nu în ceea ce privește lucrurile pe care le facem, ci în modul nostru de a fi. — Îmi ascunzi ceva, spuse Mark intuind bine. Pentru că te porți foarte ciudat, complet nefiresc pentru tine. Bun așa, și eu care credeam că exact de ceea ce e firesc pentru mine trebuie să mă dezbar. — O să le duc înapoi, dacă asta îți dorești cu adevărat. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de multe răsucesc, ar trebui să dea numele meu unei mărci de țigări. Henry se Întrebă lăuntric dacă fumul În care prietenul său se Învăluia atât de des nu-i făcea rău la singurul ochi sănătos. Ca și cum i-ar fi intuit gândul nerostit, Du Maurier spuse: — Am Încercat să mă las, dar pur și simplu nu pot să lucrez fără buruiana asta. — Mai trag și eu câte o piparoasă, când mă lasă inspirația, mărturisi Henry. — A, dar tu ești un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În cele două sau trei ocazii când se mai Întâlniră pe parcursul scurtei lui șederi la Roma. Henry simțea presiunea curiozității ei, a dorinței de a afla dacă citise povestirea și ce părere Își făcuse despre ea, dar era limpede că intuise că el avea să părăsească imediat Roma dacă Îi punea vreo Întrebare deschisă pe tema aceasta. În ziua dinaintea programatei sale plecări, vizitară Colosseumul, care le trezi, inevitabil, amintirea lui Daisy Miller. — Cea mai bună carte pe care ai scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ceva. Îl avertizase pe Compton că avea În gestație o nouă piesă Încă dinainte de a părăsi Londra. Directorul de trupă era nerăbdător să afle detalii, dar Henry dorea să aibă primul act scris Înainte de a-și oferi tema spre evaluare, intuind că, Într-un rezumat sec, s-ar fi putut să nu se impună imediat. Personal, era Încântat de ea și le trimitea Comptonilor ceea ce spera a fi ademenitoare notițe asupra progreselor făcute, dar ținându-i În așteptare. În perioada laborioaselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ea? Se frământase inutil luând cuvintele din jurnal ca pe o referință personală. Dar ideea unui om născut fără inimă - un om bun, cu purtări frumoase, căruia Însă Îi lipsea capacitatea de a simți - era interesantă. Și dacă omul acela intuia că din el lipsește ceva... dacă Își petrecea Întreaga viață așteptând să i se Întâmple ceva, ceva foarte important, deși nici el nu știa ce, și Îi destăinuia această nedeslușită, dar obsedantă așteptare unei prietene, numai pentru a descoperi, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din cale-afară. Și el scria poezii, țelurile lui erau însă altele, mai înalte. Dar astea sunt lucruri care or să se dezvolte mai târziu, devenind istorie. Pentru început, importante sunt pionezele cu Westwall. La început, nu am putut decât să intuiesc valoarea de schimb a neașteptatei mele bogății, dar apoi, mutat din lagărul cel mare de la Bad Aibling într-un lagăr de muncă, am reușit, ca membru numerotat într-o coloană ce avea de tăiat fagi mai tineri, cu ajutorul englezei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era vârât pașaportul -, deja eram pregătit - în capul meu - pentru salt, doar picioarele mai ezitau, deja trăgeam adânc aer în piept și în timpul ăsta privirea mea o evita, nu fără efort, pe Anna, care probabil că suferea cu mine și intuia ceva rău, când bunica s-a întors către mine cu chipul ei încadrat de bucle argintii, m-a fixat fără ochelari, amuzată și din pură curiozitate, a zâmbit larg și mi-a vorbit în germana literară cu accentele economicos rostite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
își erau suficiente. Și când o jumătate de an mai târziu am citit la o întrunire a Grupului 47 cea dintâi proză a mea, rodul călătoriei noastre în Spania din anul precedent, cu titlul Pajiștea mea verde, nu se putea intui că melcul „gol și sensibil“, ridicat la scară monumentală, o lua pe drumul spre o nouă proză; mai târziu el a vrut, cu dâra lui de bale, să măsoare câmpiile politice și să-i scoată din cap progresului visul despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de cozi. Miss Bilham a adăugat: — A trebuit să le arunc În latrină, de urât ce puțeau. Și a pronunțat vorbele cu un glas aproape voluptuos. V În acea dimineață de septembrie, pe Anglada Îl lovise inspirația. Mintea-i lucidă intuia trecutul și viitorul; istoria futurismului și chipul În care unii hommes de lettres Îl săpau pe la spate, doar să accepte premiul Nobel. Când Parodi și-a Închipuit că șueta se sfârșise, Anglada a fluturat o scrisoare și a spus, râzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]