3,605 matches
-
Succesele pe care le obține o Împing spre Îngâmfare; ea cheltuiește bani pentru obiectele de lux În loc să-i economisească pentru a-și Îmbrăca fetița; faptul că o tovarășă a ei e lăudată pentru o inovație În muncă Îi provoacă numai invidie. Toate acestea ne umplu de mânie Împotriva unei morale vechi, putrede. Scriitorul a căutat să dezvăluie Într-un spirit critic aspectele negative ale eroinei sale. Trebuie Însă totodată să precizăm că Ana Roșculeț se află la Începutul nuvelei lui Marin
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și organizată. (Ă). Țărănimea exploatată e prezentă În romanul Sandei Movilă ca o masă cenușie, pasivă, Îndobitocită de neștiință, superstiții și mizerie, tresărind arareori la amintirea dreptei răfuieli de la 1907, pentru a aluneca repede În aceeași pasivitate. Grija mălaiului zilnic, invidii și uri meschine, gelozii Întunecate, certuri, bătăi, - iată formele nesemnificative ale conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În dauna celui fundamental, de clasă. (Ă). Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului burghez, În maniera În care Cezar Petrescu Își
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sărbătorit la centru, la periferie și la balurile cu sclipiri argintii, unde tinerețea exaltă optimismul celor ce cred, încă, în viitor. (...) La centru, veselia s-a localizat în câteva familii. Lumini orbitoare, toalete și bijuterii scumpe, cancanuri, rhumi, pocker, bacara, invidie, bârfeală, șampanie, icre negre, aiere de nobleță și gulere tari. Apoi, măști simpatice și pline de haz, curiozitate, presupuneri mai mult sau mai puțin întemeiate și apoi demascare, chef, lăutari, radio, cor, Keren Kajemet. Dimineața, oleu de ricină, capsule contra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
afectuoasă, încît am ajuns să le strîng mîinile fără încetare, privindu-i în ochi, cu duioșie, ca pentru a le spune: „O, dragii mei, de ce să ne mai dușmănim, de ce să mai nutrim unii față de alții vreo rîcă sau vreo invidie? Hai, să ne strîngem cu toții mîinile, să ne contopim unii cu alții, să ne topim cu toții în laptele și spermanțetul bunătății!“. O, de-aș putea să frămînt de-a pururi spermanțetul acesta! Căci o experiență îndelungată m-a învățat că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de clasă, căci acum, după 1880, clasa aceasta, crescând din cauza înmulțirii școlilor, nu mai este o clasă privilegiată ca mai înainte; "proletariatul intelectual" își face apariția. Iar nemulțumirile acestei clase devin acute la exemplarele ei mai de lux și din cauza invidiei omului subțire, cu necesități multiple, lipsit de mijloacele de a le satisface (de pildă, grupul de scriitori din Dan). Aceste interese - ale țărănimii, ale răzeșilor, ale meseriașilor (foarte puțin ale născândului proletariat intelectual, și deloc invidia) - vorbesc în critica socială
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cap. 18 - 23). Știința duhovnicească este condiționată de castitate, iar castitatea este condiționată de smerenie. Cartea a VII-a, în 31 de capitole, combate duhul arghirofiliei sau al iubirii de bani pe care o consideră ca venind de afară, asemenea invidiei, și fiind străină de firea credinciosului. Cassian accentuează că acest păcat pornește la monah fie din lâncezeala unei minți bolnave, fie dintr-o hotărâre greșită de a renunța la lume. La început, această patimă poate fi ușor respinsă, dar după
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care muncește este ispitit de un singur demon pe când cel ce lenevește este pradă a nenumărate duhuri (cap. 7 - 23). Toma d’Aquino, considerat cel mai mare teolog romano-catolic al Evului Mediu, înlocuiește tristețea și acedia cu alte două păcate: invidia și lenea. Lista păcatelor, cu înlocuirile realizate de Toma d’Aquino este folosită și astăzi, și este explicată de Jean Bremond printr-o lipsă de subtilitate a cititorilor apuseni. În ce privește acedia, care e foarte actuală și azi în monahism, l-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ideologia romantic leninistă, în timp ce PMUP avea mari carențe la acest capitol, fiind tocmai de aceea criticat, așa cum se poate observa în citatele de mai sus, de către Ceaușescu. În RSR, între muncitori și intelectuali exista în cel mai bun caz numai "invidie", aceștia din urmă nefiind motivați să se alieze pentru a crea, ca în cazul Poloniei, un KOR și să exprime astfel doleanțele muncitorilor: "Intelectualii sunt preocupați de menținerea propriilor drepturi asupra expresiei creative; există o gelozie printre intelectuali față de salariile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scos la iveal? trecutul pe jum? țațe uitat al poporului rom�n ? i l? a reconstituit din documente uitate, o compila? ie mai extins? dec�ț oricare alta realizat? de vreun alt istoric rom�n, pe care detractorii s? i o priveau cu invidie. Chiar ? i prietenii (că ? eicaru) o considerau �un sertar cu fi? e puse �n dezordine care a fost r? sturnat�50. Nici un istoric din sud? estul Europei nu poate s? nu fie recunosc? tor pentru ceea ce a realizat Iorga. El
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
l? a condamnat pe Boeru, �ntreb�nd totodat?: �Ce c? uta �n fond Boeru �n Legiune? � (Sima, Cazul Iorga? Madgearu, p.�75). La urma urmei, Legiunea a fost �ntotdeauna considerat? ca fiind o Oaste Puritan?! Era oare vorba de furie sau de invidie (din pricina succesului economic de dup? r? zboi al domnului Boeru?) Este sigur c? Boeru a prosperat (�n vreme ce șo? ia lui era �n �nchisoare!) , dar �ceea ce vine de haram, de haram se duce�; dup? unele calcule financiare gre? ițe ? i investi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toate formele necuviinței ca sinteză a mai multor vicii,-așa cum o definește pe aceasta din urmă La Bruyère în Caracterele: "ca înfumurare prostească, ca necunoaștere a îndatoririlor, ca trândăvie, tâmpenie, ca distracție cinică, ca dispreț al celorlalți și ca invidie" [XI, 8]. Căci, indiferentul nu-i ia în seamă pe ceilalți, dar poate avea în același timp toate defectele acestora. Oricum, este fapt de observație curentă că indiferentul nu va fi atins de nicio calitate a celor pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
epoca penuriei; nici de îmbogățirea fără temei legal a unora și sărăcia acceptată și statuată prin lege a altora; nici de anomia în care cel mai bine se simt "penalii" care n-ajung aproape niciodată să fie judecați; nici de invidia devenită adevărată instituție cât timp regulile câștigului și ale succesului sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mă tempereze, formulând, cu autoritate și competență, observații plauzibile, multe nu lipsite de rezerve întemeiate. Intuiște ca nimeni altul, încă de la o vârstă a acumulărilor, unde e și unde nu e valoare. Nu l-am suspectat, de aceea, niciodată de invidie, nici că ar fi cârcotaș sau pus pe demolări cu orice preț. Defectul lui, dacă așa ceva se poate numi defect, este că nu-și putea învinge un anume subiectivism exacerbat, justificat de pornirea de a raporta totul la obsesii și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rolul de agresor sau la o combinație între cele două roluri, ambele nesănătoase. Agresorul e descris ca o persoană dominantă, rigidă, cu nevoia de a se impune în acest fel violent, pentru a-și salva și păstra imaginea de sine. Invidia și resentimentele stau la baza acestei conduite. Diminuând manifestările victimei, reducându-i locul ce îl ocupă în grup, agresorul se simte confirmat, puternic, eficient în grup. Se presupune că, în absența unor preocupări la adulții din jur, responsabili pentru ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diminuează sau chiar înlătură multe dintre stările psihice dăunătoare. Este vorba, în principal, conform opiniei vehiculate de R. și J. Holmes (2001), de stările albastre (îndeosebi depresia), stările galbene (mai ales anxietatea), stările roșii (preponderent furia) și stările verzi (precumpănitor invidia). Vorbind despre conotațiile traumatice ale bolii, nu se poate ignora problema pacienților aflați în fază terminală. Traumatismul inerent unei asemenea situații prezintă trei epicentre deoarece afectează nu doar persoana în cauză, familia, ci și echipa medicală, chiar dacă în mod diferit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor orientări antipakistaneze, determinate de politica favorabilă relațiilor sale, oarecum speciale, cu statele din Vest, Pakistanul de Est s-a desprins de statul pakistanez și a devenit statul Bangladesh (1971). Orientările antipakistaneze proveneau, în principal, din partea Indiei, care urmărea, cu invidie și răutate, orientarea pro-vestică a Pakistanului și ascensiunea acestuia în relațiile cu statele vestice; se prefigura o competiție între acestea, ce avea să se desfășoare în principalele domenii de activitate: politic, economic și în special în cel militar, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
moral] a omului, budismul a studiat atât natură st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st]rile mentale s]n]toase, care lumineaz] mintea. Sutta menționeaz] mai multe vicii: pofta, l]comia, r]utatea, ura, ranchiuna, ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altele sunt indispensabile dezvolt]rii spirituale și st]pânirii de sine. Virtutea și viciul se refer] și la latura emoțional] a ființei umane. Pe lang] analiza detaliat] a st]rilor emoționale negative, cum ar fi mânia, r]utatea, pofta trupeasc], invidia și neliniștea, Buddha a acordat un loc important reacțiilor emoționale pozitive și creative, având o puternic] relevant] moral], ca de exemplu compasiunea, generozitatea și recunoștință. Analiza să arăt] c] exist] o gam] larg] și variat] de reacții emoționale care intensific
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucrul f]cut, iar motivul nu are nici o important]”. Pe un ton binevoitor, Sfanțul Apostol Pavel pare a avea aceeași p]rere în primul capitol din Epistola c]tre Filipeni. El spune c] unii Îl propov]duiesc pe Hristos din invidie, dar, în același timp, se bucur] de faptul c] Hristos este propov]duit. Totuși, nu ar fi susținut, întocmai ca Butler, c] „motivul nu are nici o important]”. Prin promovarea acțiunii dintr-un motiv corect, etică creștin] demonstreaz] o preocupare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Genealogia moralei (1887) și în alte opere, Nietzsche nu a încercat s] demonteze teoriile kantiene și utilitariste. El a ales s] expun] ceea ce consideră a fi forțele psihologice care îi determin] pe oameni s] formuleze aceste viziuni. Lupta pentru dominație, invidia și resentimentele reprezint] r]d]cinile moralei moderne. Nietzsche nu a cruțat nici pretențiile abstracte la raționalitate; și acestea nu fac decât s] mascheze lupta pentru putere. Nu exist] o îndrumare impersonal] pentru acțiune; tot ceea ce le r]mane oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sus și au strânsu oaste. (Neculce 11) Iată o istorisire cu un remarcabil ecou în imaginarul popular și în cel cult de mai târziu, comparabilă cu cea a mamei ciobanului din balada Miorița, care își va jeli fiul ucis din invidie, sau cu cea a Anei lui Manole, care se face remarcată prin fidelitate și dăruire, după care și prin sacrificarea vieții, impusă de voința divină și executată în consecință de constructor. Această forță a caracterului feminin nu apare însă descrisă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
noi, În anii tinereții. Se pot găsi multe explicații În ceea ce privește faptul că europenii par să se Îndrepte pe drumul spre o nouă eră. Dar dintre toate explicațiile posibile, una e cea mai probabilă. Este Însăși visul american, altădată idealul și invidia lumii intregi, care a condus America la impasul ei curent. Acest vis se bazează pe oportunitatea nelimitată a fiecărui individ de a urmări succesul, care, În accepțiunea americană, Înseamnă În special success financiar. Visul american este mult prea axat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de trai este la o scară mai umană. Cartierele vecine, școlile și magazinele cu amănuntul, sunt de obicei la distanțe accesibile, care pot fi ușor parcurse pe jos sau la câteva minute cu tramvaiul. Iată o statistică care va stârni invidia: aproape șase din zece europeni au nevoie de mai puțin de douăzeci de minute ca să ajungă la locul de muncă 56. Când vizitez locuințe În Europa, oamenii par să aibă mai puține lucruri și să fie Înconjurați de mai puține
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pasionale. Aceasta din urmă se vor repeta totdeauna, schimbându-se numai prea puțin și aceasta numai în modul lor de manifestare care împreună adeseori elemente intelectuale. Limba, gândirea, religia, știința, artele și meseriile poporului se vor schimba. Iubirea, ura, gelozia, invidia, frica, simțământul conservării traiului vor determina pe oameni la același feliu de fapte. Dacă ar fi deci cu totul neistoric a conchide de la un fenomen intelectual din vremurile noastre la unul de aceeași natură din timpurile trecute, este din contra
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
barbarismului sălbatic” al francilor, incapabili să înțeleagă și să asimileze finețea și subtilitățile cântului roman; partea francă, în schimb, acuza cântăreții veniți de la Roma de a fi planificat un complot, transmițând melodiile intenționat în modul cel mai rău posibil, datorită invidiei față de preponderența politică a francilor. Dincolo de aceste relatări, opuse între ele, este evident că introducerea forțată a cântului roman în locul celui galic nu ar fi putut să se termine decât cu un produs hibrid, rod al unei contaminări reciproce. Amintim
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]