12,885 matches
-
Acasa > Manuscris > Impresii > ZORII... Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 172 din 21 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Sssstt!!!! Linișteeee!... Se ivesc zoriiiii... Plaja e-acum o-ntindere pustie de nisip decorat pe-alocuri cu scoici și pietre rupte parcă din temelii de suflet... Mă plimb tăcută răcorindu-mi picioarele desculțe pe nisipul umed, când se sting lumini încet, încet și se
ZORII... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372094_a_373423]
-
jar și inima omului, bătând în fața scenei, e un foc! De când suflă, cam tot de-o vară, cu aer proaspăt din plămâni uriași, necrezut de uriași, noua directoare a Teatrului „Bacovia” din Bacău, actrița Anca Sigartău, jarul arde necontenit și ivește flăcări unde parcă se-ntorsese moișteala din vremea singuraticul poet ce peregrina cândva Bacăul apătos și trist! Timpul n-a așteptat peste puterea de răbdare, ba chiar a alergat cu repeziciunea gândului și a venit vremea ca actrița Anca Sigartău
WOODSTOCK-UL UNIVERSULUI TEATRAL ROMÂNESC. BACĂU, ESPLANADA FESTIVALULUI „THEATERSTOCK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372103_a_373432]
-
Beltzak, Concha Jareno, Compagnie Bilbobasso, Theater Tol, Amanitas Fire Theater, DivadloTeatr, V.O.S.A, Il Posto, Antagon Theater Aktion, Cie Karnavires, Grotest Maru, De factor, Long Vehicle Circus, Barcelona Gypsy Kletzmer Orchestra. Tot pe atâtea motive, pe câte reprezentații, ivesc splendorile acestui eveniment nou și fascinant de a fi trăite și de a le primi binele sufletesc, apă a setei spiritului. Pe alocuri, nici n-ar avea cum să nu se întâmple într-un oraș în care fierbe la cazan
WOODSTOCK-UL UNIVERSULUI TEATRAL ROMÂNESC. BACĂU, ESPLANADA FESTIVALULUI „THEATERSTOCK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372103_a_373432]
-
dacă acum ar fi fost momentul cel mai potrivit și totuși ... Dâră credea că acest „pâlpâit” de amintire i se trăgea de la stârvurile de păsări mari și cu penaj alb la rădăcină care pluteau târâte și înoroiate într-o răstoacă ivită pe neașteptate, transformată dintrodată în ditamai ghildăul chiar în fața colibei care aduna toate șiroaiele de noroi și îngrămădea mortăciuni de animăluțe, păsăret și alte vietăți și mizerii pe care le prinseseră și curățaseră torenții de pe coaste, rostogolindu-le de-a
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
XVI. ALB-ALBASTRU, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015. De-atâta alb mi-e sufletul albastru, Balet marin pe-o margine de zare În care eu sunt gheață, tu ești astru Cu scăpărări de foc ivit din mare. Deasupra eu cu plete de ninsoare, Tu dedesubt cu unde de topaz Ne-nlănțuim în dansuri trecătoare Și ne-amăgim cu ultimul extaz. Pe-un portativ cu note efemere, Pe care le cunoaștem numai noi Ne risipim în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
noi Ne risipim în două emisfere Și-apoi ne strângem transformați în ploi. Citește mai mult De-atâta alb mi-e sufletul albastru,Balet marin pe-o margine de zareîn care eu sunt gheață, tu ești astruCu scăpărări de foc ivit din mare.Deasupra eu cu plete de ninsoare,Tu dedesubt cu unde de topazNe-nlănțuim în dansuri trecătoareși ne-amăgim cu ultimul extaz.Pe-un portativ cu note efemere,Pe care le cunoaștem numai noiNe risipim în două emisfereși-apoi ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
ora stabilite, departe de casa ei, eram așteptat cu promptitudine de doamna cu care înfiripasem de acum o prietenie, ca altădată cu mai tinerele mele iubite, când ele îmi ticluiau ademeniri. Istoria se repeta și emoțiile unei mici aventuri se iviseră. Inimă, de ce nu vrei să ’mbătrânești? Conduceam ponderat, cum se cuvine când ai lângă tine o distinsă doamnă, frumos îmbrăcată, cu o rochie din mătasă prevăzută cu un decolteu mai adânc, prin care ieșea în evidență locul de sorginte a
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
călărea pe un cal. Cu privire la paralela între religia zal-moxiană și religia creștină, Mircea Eliade remarcă concludent că “Nemurirea getică devine nemurire creștină...” iar Simion Mehedinți precizează că strămoșii noștri autohtoni geto-daci au fost “pe jumătate creștini înainte de a se fi ivit Hristos pe pământ”. Cu multe secole înainte de Nașterea Domnului, pe plăcile de aur și pe cele de plumb de la Sinaia apar numele Luca, Matei, Ioan și Petra. De ce le-au fost date apostolilor nume identice cu ale Geților? De ce majoritatea
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
lacătul se va strânge în jurul zalelor cuvintelor sale înțelepte iar eu mai surdă mai oarbă voi păși mai departe în întunericul meu pentru a mă recunoaște mă răzvrătesc și mă voi răzvrăti mereu când prin sacul de pânză se va ivi craniul copilului tigru și pumnul strâns în semn de tăcere cândva departe de toate și de tot voi înceta să mă răzvrătesc. acum nu. acum da. cândva... Anne Marie Bejliu, 3 februarie 2015 Referință Bibliografică: acum nu. acum da / Anne
ACUM NU. ACUM DA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379662_a_380991]
-
valului îl doare, Dar o duce,-i vie încă Și lovindu-se de stâncă, Într-o lentă destrămare, Peste țărmuri, valul moare. STÂNCA (rondel) ,,Printre stânci de-ngheț și ger,, (Mihai Eminescu) În susur molcom de izvoare O stâncă se ivește-n ceață, Își cere dreptul ei la viață, În lumea-n care se și moare. Își ia lumină și culoare Din stropii vii ce o răsfață, În susur molcom de izvoare O stâncă se ivește-n ceață. Și e statornică
TREI RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379741_a_381070]
-
de izvoare O stâncă se ivește-n ceață, Își cere dreptul ei la viață, În lumea-n care se și moare. Își ia lumină și culoare Din stropii vii ce o răsfață, În susur molcom de izvoare O stâncă se ivește-n ceață. Și e statornică-n vâltoare, Nici nu se frânge, nici nu-ngheață, Senină-n orice dimineață, E piatra mult prea răbdătoare, În susur molcom de izvoare. Referință Bibliografică: TREI RONDELURI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TREI RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379741_a_381070]
-
Și după tine-ncerc să-l potrivesc. Și mă hrănesc cu visul de iubire Născut din zborul genelor pe-obraz, Mă-mbată cu ambrozie-o privire Ce mă înlănțuie cu doruri și necaz. Abdic de bună voie, ne-ntrebat, Unui surâs ivit pe colțul gurii, Nebunul ce se-aruncă dezbrăcat De minte, acolo unde-adastă nurii! Mă vor ucide poate aruncând Cu pietre de smarald dumnezeiesc, ... Citește mai mult MărturisireN-am aripi zborul să-ți adun sub ele,Nici coaste să te pot
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mă cobor,Și după tine-ncerc să-l potrivesc.Și mă hrănesc cu visul de iubireNăscut din zborul genelor pe-obraz,Mă-mbată cu ambrozie-o privireCe mă înlănțuie cu doruri și necaz.Abdic de bună voie, ne-ntrebat,Unui surâs ivit pe colțul gurii,Nebunul ce se-aruncă dezbrăcatDe minte, acolo unde-adastă nurii! Mă vor ucide poate aruncândCu pietre de smarald dumnezeiesc,... XVII. INELUL, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. (Partea a-IV-a) Pisoiul se
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SE SCHIMBĂ LUMEA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În gând pustiul se ivește prin mii de pori se adâncește, se plimbă iarna peste noi vara tot trece, iar nevoi. Tot omul alergat prin clisă viața și moartea o repriză, oamenii fug, un joc, război, libertate-n tărăboi. Se strigă catalogul, iar e toamnă
SE SCHIMBĂ LUMEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374673_a_376002]
-
costumul minciunii, Răzvan Dumitrescu i-o taie fără ezitare, până la a-l pofti să părăsească platoul, nealegându-se respectivul evacuat nici măcar cu o compătimire! Vizionat în atari situații de încrâncenare contra mai micilor sau mai marilor neprieteni ai legii, se ivește incitația la întrebarea dacă Răzvan Dumitrescu ar fi dispus să înlocuiască profilul emisiunilor sale, expunând în raza reflectorului oameni cumsecade! Sigur că da! Adevărul din acest răspuns decurge, printre altele, din conținutul afirmațiilor care o privesc pe Majestatea Sa Regele
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
Autor: Ionică Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului A fost odată un baron, Bogat și cu familie, La patru ace, cu baston, În luna lui Aprilie. Venite toate în șirag, Necazuri s-au ivit, Când fiul său iubit și drag, De-o boală a murit. Ajuns bătrân și-ngândurat, Fără urmași când moare, Cu banii toți a cumpărat, Tablouri de valoare. La licitație s-a găsit, Portretul unui fiu, De-un amator era vopsit
TATĂL ȘI FIUL de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371633_a_372962]
-
alături de sine, sau să fie schimbată cu altcineva?! Sunt și excepții. Ca și în oricare latură a vieții nu există nimic absolut perfect... Dragostea lui Mihai Eminescu, de exemplu, a-și caracteriza-o ca o dragoste virtuală, o emanație spirituală ivită dinspre pământ și mergând spre cer, nu prin acele fibre optice, apropos... :) Căci, ea a fost pornită de la persoane fizice reale, emanată și extinsă între pământ și univers, în schimb, Veronica Micle, a suferit/i-a survenit o dragoste fizică
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
era dezbătut și-l considerasem încheiat. În ultimul weekend, Ovidiu mă ceruse în căsătorie, iar în următoarele zile, familiile noastre erau deja cu gândul la data evenimentului mult așteptat. Cum nimic nu este perfect pe lumea asta, o problemă se ivise totuși, locația nunții. Ovidiu ținuse să-mi spună că părinții lui vor să facem nunta la țară, după tradiția locului, iar eu îi amintisem că mi-am dorit mereu o nuntă în București, la un restaurant decent, cu un decor
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
făcea echipă cu mine, iar soții Rădulescu erau adversarii noștri care, de regulă pierdeau, spre satisfacția lui Ovidiu, a cărei tactică de joc includea măsluirea cărtilor. El nu era ceea ce se chema un trișor de profesie, însă dacă i se ivea ocazia, o făcea cu zâmbetul pe buze. Prima dată când s-a întâmplat i-am găsit o mie de scuze: este weekend, am venit să ne distram, să bem și să mâncăm, cine ar lua în serios o partidă de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
viscol și a renaște printre aișori când pleacă Baba Dochia spre munte. Și-așa tot înving vremelnicia... Locul și oamenii rezistă, căci multe aduceri-aminte le zvâcnesc tâmpla și le-nmoaie sufletul trăitorilor de aici, bucurându-i că și ei au ivit oameni și fapte de ținut minte. ... În casa pădurarului, de când nu se mai ține minte, unul dintre fii era botezat Silvan, iar una dintre fete purta numele stră-stră-stră-bunicii Natalia. Copiii, dornici de povești, se arătaseră curioși să li se dezlege
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
sprijinită, cât se putea, de părintele său. Fata fusese adusă pe lume în ziua de Crăciun. Tocmai de aceea tată-său îi dăduse numele de Cea născută de Crăciun, adică Natalia. Mamă-sa murise la câteva ceasuri după ce-o ivise lumii, dar împăcată că-i împărtășise o taină omului său. Cu șoapta ultimei clipe de suflu, i se destăinuise că făcuse un legământ cu meșterița satului. Aceea îi dresese farmece să prindă plod. Ca preț pentru asta, femeia juruise farmazoanei
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
îl ajutaseră ierburile celea netrecute pe la icoana din tinda casei?! Luându-și seama, fata își continuă preumblarea prin inima adâncă a pădurii, acum însoțită de nedumerirea trăită. Furată de răsunetul întâmplării, fu gata-gata să se prăvălească de pe-o colină ivită în cale-i și de care nu-și amintea s-o fi mai văzut! Tocmai când își flutura brațele a cumpănire, simți că-i apucată zdravăn de umeri și trasă la drumul cuminte și fără ascunzișuri. Scăpase?! Sperietura și uimirea
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
în casa lor ceva mai înstărită se născu al doilea copil. Acum Ioana și Nicolae aveau un băiat și o fetiță de toată frumusețea pe care îi iubeau că pe ochii din cap. Bărbatul muncea cu ziua pe unde se ivea câte ceva, deși ocazii nu prea erau căci lumea era săracă iar războiul bătea la ușă. Ioana își creștea copiii fără prea multă tragere de inimă și uneori mai bombănea când de una, când de alta, dar Nicolae nu permitea abateri
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
nervos. În 1887 pictase tabloul „Un pahar și o carafă cu Absint”, reprezentând licoarea de culoare verzuie din carafă și pahar care, a intoxicat o întreagă generație de artiști și literați. Între Van Gogh și fratele său Theo s-au ivit neînțelegeri și acesta scria: „Odată este o persoană normală, dulce, iar apoi devine egoist și rece”. În altă scrisoare: „Viața alături de Vincent este insuportabilă. Nimeni nu poate veni la mine acasă pentru că Vincent nu face decât să se certe cu
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
fost minciună, trădare sau necaz, Rostogoliri de cioburi pe-un înghețat obraz.. Femeia e uitare...Pe-o aripa de gand Înaltă vechi dorințe, din care n-a gustat nicicând, Uitând parcă de sine, ea poartă spre-mplinire Vise și năzuințe ivite pentru zborul unor alte destine. Femeia e mister...Sub fruntea ei senina Invaluite-n șoapte, durerile se-alina... Purtând pe bratele-i întinse, parfum suav de flori Ea reclădește vise, împrumutând din curcubeu, culori... Femeia e dorința...Pe buza ei
FEMEIA E... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375750_a_377079]