4,354 matches
-
numit apoi Comandant de Batalion la Institutul de Medicină Militară din București (1983-1987). În anul 1987, este numit expert pe probleme de mobilizare a resurselor umane în cadrul Comandamentului 1 Teritorial din București, funcție pe care o deținea și în momentul izbucnirii Revoluției din decembrie 1989. În anul 1991 este transferat în cadrul Regimentului 3 Mecanizat din București. În anul 1993, absolvă Academia de Înalte Studii Militare din București, fiind numit imediat ca șef al Biroului Cercetare din cadrul Regimentului 2 Mecanizat. Între anii
Corneliu Dobrițoiu () [Corola-website/Science/304799_a_306128]
-
unde a activat timp de un an. În anul 1905 s-a întors în țară și a inaugurat cursul de electricitate și electrotehnică la catedra cu acest profil înființată atunci în cadrul Școlii Naționale de Poduri și Șosele din București. La izbucnirea primului Război Mondial este înrolat, și contruiește la Băneasa primul telegraf fără fir din estul Europei, antena acestuia având o rază de acțiune de peste 2000 km. Din poziția de director al Școlii Naționale de Poduri și Șosele, are meritul de
Nicolae Vasilescu-Karpen () [Corola-website/Science/304860_a_306189]
-
a retras din nou la Storojineț, mulțumindu-se, în toată această perioadă, cu postura de sfătuitor al oamenilor politici români din Bucovina și sprijinitor al mitropolitului Vladimir de Repta, în chestiunile privitoare la păstrarea caracterului românesc al Mitropoliei Bucovinei. Odată cu izbucnirea primului război mondial și deși era amenințat cu eventuale represalii din partea autorităților austriece, Flondor a refuzat să se refugieze în România afirmând că: ""Mai am și răspunsuri nu numai față de mine și de familia mea. Eu stau în văzul tuturor
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
1916 - 27 noiembrie 1917, în stare de armistițiu în perioada 27 noiembrie 1917 - 7 mai 1918, țară necombatantă în perioada 7 mai 1918 - 9 noiembrie 1918, țară beligerantă de partea Antantei în perioada 9 noiembrie 1918 - 11 noiembrie 1918. La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
în domeniul conducerii militare, organizării și instruirii trupelor și mai ales a înzestrării cu armament și tehnică de luptă moderne. Deși legată de Imperiul Austro-Ungar printr-un tratat secret de alianță, din 1883, România alege să se declare neutră la izbucnirea ostilităților, în iulie 1914, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative la „casus foederis”. În anii neutralității, guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a adoptat o atitudine de expectativă, în ciuda faptului că toate părțile implicate în conflict au făcut presiuni
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
1917 a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești. Planificatorii militari români intenționau ca în continuare să dezvolte această ofensivă pentru a începe eliberarea teritoriului ocupat, dar izbucnirea revoluției în Imperiul Rus a dus la abandonarea acestor planuri și trecerea din nou la defensiva strategică. Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris. Viața politică La izbucnirea Primului Război Mondial, România era o țară aflată la finalul unei etape, de mai bine de 50 de ani, a unui proces de modernizare structurală. Acest proces a afectat toate domeniile vieții sociale, dar în mod diferit, astfel încât în primii ani ai
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
putere pentru alte partide. În același timp, sistemul de vot cenzitar făcea ca mari segmente ale populației, cum ar fi mare parte a țărănimii, să fie excluse de la procesul politic, făcând ca influența lor asupra deciziilor politice să fie redusă. Izbucnirea războiului a găsit la putere guvernul Partidului Național Liberal, condus de Ion I. C. Brătianu, instalat la începutul anului 1914, care succeda unei guvernări conservator-junimiste de patru ani. Viața economică Perioada premergătoare Primului Război Mondial, a fost o perioadă hotărâtoare pentru dezvoltarea economică
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de securitate României într-o astfel de eventualitate. Contactele cu țările Antantei s-au intensificat după cele două războaie balcanice, luându-se în discuțiile modalitățile în care acestea ar fi putut sprijini România în îndeplinirea obiectivelor sale naționale. Pe măsură ce probabilitatea izbucnirii unui conflict între cele două tabere devenea tot mai evidentă, problema atragerii României de partea Antantei devenise una acută. Un document al ministerului rus de externe sublinia acest imperativ arătând că „"Această Românie trebuie să o câștigăm cu orice preț
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de-Al Doilea Război Balcanic nu au fost urmate de o analiză serioasă și responsabilă a tuturor aspectelor, iar măsurile întreprinse au fost departe de necesități. Sub impactul lecției severe primite în campania la sudul Dunării în 1913 și a izbucnirii în anul următor a Marelui Război, reforma armatei române a intrat într-o cursă contracronometru pentru recuperarea întârzierilor și pentru întărirea capacității de luptă. Condițiile erau mult mai dure, deoarece, la „"1 ianuarie 1914, armata se găsea în cea mai
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
existau mari deficite. Acest lucru a avut repercusiuni grave în campania din anul 1916, care s-a soldat cu o înfrângere militară de proporții. A fost, într-un fel, „darul otrăvit” al victoriei ușoare din vara anului 1913. Imediat după izbucnirea ostilităților ambele tabere solicită României să intre în război de partea sa. Astfel, Germania, prin intermediul împăratului Wilhelm al II-lea și cancelarului T. von Bethmann-Hollweg, cereau regelui Carol I să pună în aplicare tratatul de alianță și să-și facă
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
chestiune. După cum arăta Ion G. Duca „"dacă tratativele nu mergeau mai repede aceasta se datora și faptului că aveam interesul să le tărăgănăm. Brătianu insista deci asupra condițiunilor sale, Aliații refuzau să i le încuviințeze, iar lucrurile stăteau în loc"”. La izbucnirea războiului, Armata României, din punct de vedere al nivelului capacității de luptă, nu putea asigura instrumentul de forță la îndemâna conducerii politice a țării pentru atingerea scopurilor unei eventuale participări la ostilități. Această stare de fapt se datora unei neglijări permanente
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
eforturilor din anii neutralității au avut ca efect transformarea armatei române într-un real instrument de luptă, având însă două mari limitări: o inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție ca urmare a izbucnirii războiului - și o lipsă de pregătire și instruire privind noile metode, tactici și procedee de ducere a luptei utilizate pe fronturile de război. Poziționarea sa strategică la flancul celor două alianțe aflate în conflict, precum și o armată de 600.000
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de pe un teatru de operații pe altul. Ofensiva rusă era planificată a se desfășura la începutul lui martie 1917 în Galiția, în timp ce ofensiva pe frontul român trebuia să înceapă în luna aprilie, concomitent cu acțiunile forțelor Antantei pe celelalte fronturi. Izbucnirea revoluției din Rusia (februarie/martie 1917) a amânat declanșarea ofensivei ruse preconizate. Pentru a clarifica situația, între 22 aprilie/5 mai-29 aprilie/12 mai 1917, prim-ministru Ion I.C. Brătianu, însoțit de generalul Constantin Prezan, a efectuat o vizită la
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de anarhism, mult mai puternic și mai numeros în Spania decât oriunde altundeva în Europa, cu excepția (poate) a Rusiei. Spania a experimentat mai multe sisteme de guvernare diferite în perioada dintre războaiele napoleoniene de la începutul secolului al XIX-lea și izbucnirea războiului civil. În mare parte din secolul al XIX-lea, Spania a fost monarhie constituțională, dar sub atacuri din diferite direcții. Prima republică spaniolă, fondată în 1873, a fost de scurtă durată. Monarhia lui Alfonso al XIII-lea a durat
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
închisori de oameni înarmați și împușcate în afara orașelor. Cadavrele erau abandonate sau îngropate în gropi săpate chiar de victime. Poliția locală doar observa aparițiile cadavrelor. Probabil cea mai celebră astfel de victimă a fost poetul și dramaturgul Federico García Lorca. Izbucnirea războiului a reprezentat o scuză pentru diverse reglări de conturi în conflicte personale vechi. Astfel, această practică a devenit generalizată în timpul războiului în regiunile cucerite. Sanjurjo, liderul loviturii de stat, a murit după prăbușirea avionului său la 20 iulie, ceea ce
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
(18 septembrie 1814 - 9 iunie 1815) a fost o conferință a statelor europene desfășurată la sfârșitul războaielor napoleoniene cu scopul de a reinstaura în Europa ordinea conservatoare existentă înaintea izbucnirii Revoluției Franceze. Scopul Congresului de la Viena a fost restabilirea vechilor regimuri absolutiste, și înlăturarea urmărilor ocupației franceze în Europa. Între preocupările majore ale congresului s-a numărat favorizarea autorităților tradiționale, adică a nobilimii conservatoare și clericale. Cuvintele cheie ale Congresului
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
de Filozofie Naturală la Universitatea din Edinburgh, unde, lucrând cu asistenții săi de origine germană Walter E. Kellermann și Klaus Fuchs, și-a continuat cercetările în fizică. a devenit cetățean britanic naturalizat la 31 august 1939, cu o zi înainte de izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial în Europa. El a rămas la Edinburgh până în 1952. S-a retras în Bad Pyrmont, Germania de Vest, și a murit într-un spital din Göttingen pe 5 ianuarie 1970. Max Born s-a
Max Born () [Corola-website/Science/304893_a_306222]
-
organizație clandestină poloneză a fost Bataliony Chłopskie, formată în special din țărani, aliată cu Armia Krajowa. Efectivele acestei organizații au ajuns până la 175.000 de membri. De-a lungul unei perioade de șase ani și jumate, din decembrie 1935 până la izbucnirea războiului în 1939, trei matematicieni-criptografi (Marian Rejewski, Henryk Zygalski și Jerzy Różycki) ai Biroului cifrului din mareleui Stat Major al Armatei Poloneze din Varșovia au dezvoltat un număr de tehnici și dispozitive - inclusiv motoda "grătarului", "ceasul" lui Różycki, "ciclometrul" și
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]
-
cartele ale lui Rejewski, " "cartelele perfprate" al lui Zygalski și "bomba criptografică" a lui Zygalski, (în limba poloneză: "bomba", precursoarea britanice "Bombe," numită după predecesoarea poloneză) — folosită la facilitarea decriptării mesajelor produse de "mașina Enigma". Cu câteva săptămâni mai înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, pe 25 iulie 1939, polonezii au prezentat reușitele lor francezilor și britanicilor într-o conferință din localitatea Pyry din codrii Kabaty, la sud de Varșovia. Aliații occidentali ai Poloniei eșuaseră până în acel moment în
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]
-
bun film satiră făcut vreodată. Scenariul, bazat pe romanul "Red Alert" al fostului locotenent Peter George, a fost scris de Kubrick și George, la el contribuind și autorul american de satire, Terry Southern. "Red Alert" este o poveste serioasă despre izbucnirea accidentală a războiului atomic însă Kubrick a considerat atât de absurde motivele ce au dus la izbucnirea războiului atomic încât "Dr. Strangelove" a devenit o comedie macabră. Subiectul filmului are în centru atacul nuclear American asupra Uniuni Sovietice, inițiat de
Stanley Kubrick () [Corola-website/Science/305525_a_306854]
-
fost scris de Kubrick și George, la el contribuind și autorul american de satire, Terry Southern. "Red Alert" este o poveste serioasă despre izbucnirea accidentală a războiului atomic însă Kubrick a considerat atât de absurde motivele ce au dus la izbucnirea războiului atomic încât "Dr. Strangelove" a devenit o comedie macabră. Subiectul filmului are în centru atacul nuclear American asupra Uniuni Sovietice, inițiat de Generalul F.A.S.U. Jack D. Ripper (Sterling Hayden; numele personajului fiind o referire la Jack The
Stanley Kubrick () [Corola-website/Science/305525_a_306854]
-
a cerut să-și folosească rezervele de aur, după ce nu a reușit să obțină un împrumut de la Statele Unite. Unii istorici merg până acolo, încât afirmă că proasta aprovizionare cu alimente cu mijloacele navale a fost una dintre principalele cauze ale izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Există însă și acum voci care afirmă că tratamentul aplicat de Aliați Germaniei trebuia să fie mai aspru. Blocada maritimă nu a fost ridicată până în iunie 1919, când Tratatul de la Versailles fusese semnat de
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
Inflația a crescut de mai mult de două ori între 1914 și 1920, în timp ce valoarea lirei sterline a scăzut cu 61,2%. Reparațiile de război germane plătite în natură sub formă de cărbune au adus mari greutăți industriei locale, precipitând izbucnirea grevei generale din 1926. Investițiile particulare în străinătate erau solide, aproximativ 550 de milioane de lire. În timpul războiului se făcuseră investiții noi de 250 de milioane de lire. Pierdrile financiare nete erau de aproximativ 300 de milioane lire. Pierderile materiale
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
întârzierile în rezolvarea problemei autonomiei provinciei, cauzate în parte de război, dar și de Răscoala de Paște din 1916 și de încercara eșuată de recrutare a irlandezilor, au crescut sprijinul pentru separatiștii radicali, și a dus în mod indirect la izbucnirea războiului anglo-irlandez din 1919. În Statele Unite, populația, deziluzionată de refuzul politicienilor europeni de a sprijini idealurile de pace ale președintelui Woodrow Wilson, a ales izolaționismul ca cea mai potrivită politică externă. După câțiva ani de recesiune economică, americanii s-au
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]