13,725 matches
-
estetică. A pus-o baroneasa de Servus, marcând o nouă cotitură. A revenit, ca primă măsură, la verticalism și la eliberarea brațelor și picioarelor. În conivență cu un grup mixt de metalurgiști, artiști ai sticlei și fabricanți de abajururi și lămpi, ea a creat ceea ce a ajuns să se numească Veșmântul Plastic. Cu evidente dificultăți create de greutate, pe care nimeni nu a avut pretenția să le nege, Veșmântul Îi Îngăduie purtătorului să se deplaseze În siguranță. Constă din sectoare metalice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îngădui să-și satisfacă necesitățile la prețuri modice, dotându-i cu brevetata Mănușă Maestră, ale cărei două piese (care corespund riguros celor două mâini) comportă următoarele prelungodegete: poanson, tirbușon, stilou, sigiliu artistic de cauciuc, stilet, sulă, ciocan, șperaclu, umbrelă-baston și lampă pentru sudură autogenă. Poate că alți clienți vor prefera Pălăria-Magazin, care asigură transportul de alimente și valori, precum și de obiecte de orice soi. Nu a fost Încă pus În vânzare Costumul-Arhivă, care va Înlocui buzunarul cu un sertar. Fundul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o parte. Norman privi prin trapă. Văzu deasupra o mulțime de lumini roșii. Părăsi submarinul și pătrunse Într-un cilindru de oțel cu diametrul de aproximativ doi metri și jumătate. Peste tot, mânere de susținere; o bancă metalică Îngustă; deasupra, lămpi de Încălzire incandescente, cu toate că nu prea-și făceau simțită prezența. Ted urcă și el și se așeză pe banca din fața lui. Se aflau atât de aproape, Încât genunchii li se atingeau. Sub ei, pilotul Închise tambuchiul. Priviră roata Învârtindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de Înregistrările video? Sau credea că Ted va Încerca să acapareze spectacolul? Dar oare Ted chiar avea să facă una ca asta? Se temea Barnes că În felul acesta se va crea impresia unei operațiuni civile? — Nu, luminile exterioare sunt lămpi de cuarț cu halogen, de 150 W, explică Edmunds. Se Înregistrează la echivalentul de o jumătate de milion de unități ASA, deci e suficient. Adevărata problemă e retroîmprăștierea. Ne străduim În permanență s-o eliminăm. — Observ că Întregul personal auxiliar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
o structură branhială lungă, pentru schimbul de gaze. Acesta nu avea așa ceva, deci nu avea cum să respire. — Nu se poate! Dacă-ți spun! Avem de-a face aici cu animale imposibile. Ca din senin, animale imposibile! Se Întoarse de la lampa de Înaltă intensitate și Norman observă că era gata-gata să plângă. Mâinile Îi tremurau; și le puse În poală. — Da’ tu chiar că ești Îngrijorată, spuse el. — Tu nu ești? spuse ea, cercetându-i fața. Norman, toate astea au Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Începe să țip și să fac scene. Deja m-ai văzut Într-o asemenea stare, Norman. — Oare? Nu-mi amintesc nici o scenă. — Mulțumesc, spuse Beth. Norman observă o pătură pe canapeaua din colțul laboratorului. În plus, Beth demontase una din lămpile de la bancul de lucru și o montase pe perete, deasupra patului. — Dormi aici acum? Da, Îmi place aici sus, În vârful Cilindrului - mă simt ca o regină a adâncurilor, spuse Beth cu un zâmbet. Parc-aș fi Într-un adăpost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
el, luând un costum nou dintr-un dulăpior. Se Întoarse În Cilindrul D și urcă scara. De sus se vedea o lumină albăstrie stranie. — Beth ? — Sunt aici, Norm. Ajuns sus, o văzu lungită pe spate, goală, sub o baterie de lămpi de ultraviolete, prinse În perete. Pe ochi avea niște calote opace. Își răsuci corpul Într-un mod Îmbietor. — Da. — Mulțumesc mult. Pune-l undeva lângă banchetă. — Bine, zise el și-l puse pe spătarul scaunului. Ea se răsuci din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
În perete. Pe ochi avea niște calote opace. Își răsuci corpul Într-un mod Îmbietor. — Da. — Mulțumesc mult. Pune-l undeva lângă banchetă. — Bine, zise el și-l puse pe spătarul scaunului. Ea se răsuci din nou, cu fața către lămpi, și oftă. — M-am gândit că nu mi-ar strica puțină vitamina D, Norm. — Da... — Cred că nu ți-ar strica nici ție. — Mda, probabil că nu. Dar Norman se gândea că nu-și amintea de bateria aceea de lămpi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
lămpi, și oftă. — M-am gândit că nu mi-ar strica puțină vitamina D, Norm. — Da... — Cred că nu ți-ar strica nici ție. — Mda, probabil că nu. Dar Norman se gândea că nu-și amintea de bateria aceea de lămpi de laborator. De fapt, era sigur că nu fusese acolo. Petrecuse o grămadă de timp În camera asta. Ar fi trebuit să-și amintească. Coborî la iuțeală treptele. Până și scara era nouă. Era din metal brunat, cum nu fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
schimbă. Alese apoi planurile constructive. Obținu, pagină după pagină, schițele de arhitectură. Trecu repede prin ele până când ajunse la planurile de detaliu ale laboratorului de biologie din partea superioară a Cilindrului D. În desen se putea distinge foarte clar bateria de lămpi ultraviolete prinsă În niște balamale care permiteau rabatarea ei. Acolo trebuie să fi fost tot timpul; pur și simplu n-o observase. Erau o mulțime de alte amănunte pe care nu le observase - cum ar fi fost trapa de ieșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
din tavanul boltit al laboratorului sau faptul că mai exista și un al doilea pat pliant lângă intrarea din podea. Și o a doua scară de coborâre. „Ai intrat În panică“, se mustră el. „Și n-are nici o legătură cu lămpile sau cu schițele arhitectonice. Nici măcar cu sexul. Ești panicat pentru că numai Beth a rămas lângă tine și Beth nu se comportă normal“. În colțul ecranului video văzu micul cronometru care continua să numere, cifrele de la secunde schimbându-se cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Norman? — Am recepționat ceva pe ecran. — Controlează-l pe Harry. Probabil că s-a trezit. — Nu s-a trezit, Beth. Vino Înapoi. SOSESC ACUM. — Bine, Norman. Mă Întorc. — Repede, Beth. De precizarea asta nu mai era nevoie; deja Îi vedea lampa de la cască săltând În timp ce alerga. Se afla la cel puțin o sută de metri de habitat. O auzi prin intercom, respirând din greu. — Se vede ceva, Norman? — Nu, nimic. Își concentră atenția spre orizont, acolo unde Își făcea Întotdeauna apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de icnetele șuierate din timpul alergării. Beth avea o bună condiție fizică, dar, Într-o astfel de atmosferă, nu putea rezista la un efort așa de mare. În orice caz, nu pentru mult timp. Deja mișcările Îi erau din ce În ce mai Încete, lampa de pe cască săltând acum tot mai rar. — Norman. — Da, Beth. Sunt aici. — Norman, nu cred c-am să reușesc. — Ba da, Beth, ai să reușești. Mergi mai Încet. — E aici, Îl simt. — Nu văd nimic, Beth. Norman auzi niște pocnete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Sunt tare bătrănă, De vrei să mă crezi. - Sunt veche, ca lumea Prin care cobor Și tristă ca ploaia, Cea plânsă de nor. - Aștept încă ziua S-apară în prag Venit de departe, Băiatul meu drag. - În beznă târziu Când lampa o sting, Mă-nchin să mă culc Și numele-i strig.
B?tr?na by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83257_a_84582]
-
Trebuie să vă mai spun că există și o scenă dramatică, În locul cel mai adînc al grotei, numit „Puțul”: un bizon străpuns de o lance, cu intestinele afară, lungit lîngă un om mort. Opera a fost săvîrșită la lumina unei lămpi cu grăsime, folosindu-se bureți de blană și două culori, negrul extras din magneziu și roșul din hematit. Li s-a adăugat albul peretelui de calciu. Lucrarea e extrem de modernă: nuanțe subtil degradate, deformări de perspectivă, suprapuneri. Elementele figurative sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de undeva din Brazilia refugiaților, cînta, cu o voce slabă de moșneag cumsecade, arii de operă, Verdi, mai ales, imprimîndu-se la magnetofon. L-am auzit Într-un film document. Întrebat de ce preferă să cînte În obscuritate (doar cu o mică lampă de concert deasupra partiturii), Richter a-ntrebat la rîndul lui: „Și ce să vadă publicul? MÎinile?” Și s-a strîmbat expresiv. „Expresia feței”, a spus reporterul. „La ce bun?”, a răspuns Richter. Apoi, pe acordurile sonatei În do major de Shubert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și În vis și-n realitatea ficțiunii. În toată această ficțiune a ficțiunii În ficțiune, e normal ca Faye să fie extravagantă, să se calmeze, atunci cînd se simte părăsită, de pildă, strîngînd iar un șurub, de data asta la lampă, să se simtă tînără În vreme ce-n plan secund, la fel ca-n Oblomov, apar omuleți brueghelieni, sau copacul din fața fermei. Faye suferă-n permanență de nostalgia plecării, de la un moment dat Încolo nici nu mai contează unde, e de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
neobișnuit, care pare ori chiar este inexplicabil fără a fi Însă neapărat supranatural, precum, de exemplu, domnul academician, sau reprezentarea lui teatrală asemănătoare misterului, destul de răspîndită În Europa secolelor XIV XV. Ceea ce-nseamnă că domnul BÎrlădeanu este mai bătrîn decît lampa cu gaz. Dacă v-ați Întrebat vreodată cine a salvat la timp lagărul socialist, dacă ați avut insomnii, neliniști, note proaste, necazuri În dragoste, dacă v-au chinuit dinții, migrenele și enervarea, dacă, În sfîrșit, v-a frămîntat problema politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vară, pentru că ne stingea lumina, suprema umilință, și furia nemăsurată și frustrarea, se stingea cînd te așteptai mai puțin și erai gata să atingi punctul G sau Învățai, aveai examene și nu știai cît va dura bezna și-aprindeai o lampă cu gaz la etajul doi, asemănătoare cu aia pe care-o aprindeam mai tîrziu la dispensarul unde-am fost azvîrlit - așa al unsprezecelea pe țară cum terminasem facultatea -, la Gura-Bărbuleț, lîngă cimitir, un sat apatic Într-un glod galben și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aprindeam mai tîrziu la dispensarul unde-am fost azvîrlit - așa al unsprezecelea pe țară cum terminasem facultatea -, la Gura-Bărbuleț, lîngă cimitir, un sat apatic Într-un glod galben și gazda nu pricepea de ce mă enervez, păi noi sîntem obișnuiți cu lampa de cînd eram mici, zicea, mirat, Îmi venea să-l gazez ori să-i Înfig o seringă Guyon În bulb, și-l Înjuram pe Ceaușescu chiar și atunci cînd eram cu vreo iubită În poziția grănicerului, visam America, visam grăniceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din ambalaj, iluminate de nenumărate neoane portocalii, există cu prisosință pe absolut toate drumurile, chiar și pe cele de țară, lucru unic În Europa, am aflat, o inconștientă risipă de electricitate, paralizantă pentru cineva venit din zodia Întunericului amplificat de lampa cu gaz, și uimirea unui cosmonaut american, care constata, În vreme ce se rotea În jurul pămîntului prin anii șaptezeci, că singurul punct luminos vizibil din spațiu pe Terra e Belgia, mi-a mai venit inima la loc abia peste cîteva zile cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sub care torcea egal focul din vatră, dar povestindu-și una alteia mai ales, atât de mult, că vorbele deveneau ele însele ființe, atunci înțelegând cât de important e cuvântul cu care poți alunga absolut orice, până în clipa cînd aprindeau lămpile cu gaz, speriind întunericul și pregătindu-se pentru încă o noapte ce nu le putea aduce decât și mai multă liniște, ei și extraordinarei femei ce-l născuse pe fostul ei bărbat și probabil chiar și rudei îndepărtate care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
spus: — Ne putem lămuri imediat. Am deschis ușa și m-am strecurat afară; Fiona m-a urmat până la trepte. Se făcuse răcoare și era liniște. Fuioare subțiri de ceață atârnau în aer și se încolăceau straniu în jurul luminii albe a lămpilor stradale. Am urcat și am coborât aleea, peste peluzele de iarbă și m-am uitat în ambele direcții pe stradă. Nimic. Apoi am căutat printre arbuști, băgându-mi capul printre ramuri, strivind crenguțe și pătrunzând brusc prin fiecare deschizătură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ca într-un strat de mușchi. Erau chiar și două blănuri mari de tigru aruncate peste el, sporind senzația de fast oriental și o narghilea imensă se afla pe o carpetă dintr-un colț. Pentru a completa acest hommage, o lampă de argint în formă de porumbel era atârnată cu un lanț de aur aproape invizibil în mijlocul încăperii; flăcăruia ei răspândea o aromă discretă. — Bine-ai venit în cuibușorul meu, Michael, spuse Findlay, lepădându-și pelerina pe care și-o pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
apoi cu ochelari de cal, care pur și simplu le blocau vederea laterală. Când și acest procedură s-a dovedit greoaie, s-a străduit să găsească o metodă cât mai eficientă de dez-ciocare. La început se executa cu o o lampă de sudură, apoi cu un ciocan de lipit. În cele din urmă, proiectanții ei au conceput o mică ghilotină dotată cu lame încinse. Era destul de eficientă, numai că dacă lamele erau prea încinse, provocau bășici în gură: deasemenea, întrucât era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]