3,650 matches
-
slujirea lui ? și de toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
al lui Dumnezeu, omul trebuie să înceapă prin a se mărturisi pe sine, cu recunoștință, fiu al lui Dumnezeu, numindu-L pe Dumnezeu „Tatăl Care este în ceruri”. El trebuie să facă dovada, încă de la primele cuvinte, că s-a lepădat de tatăl pământesc, cel după trup, și că a început să-L recunoască și să-L aibă drept singur Tată pe Cel Care este în ceruri. Și Domnul, în Evanghelia Sa, ne poruncește să nu numim pe nimeni tată pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca noi, cei ce îl slujim pe Hristos Domnul, să împărățim cândva, împreună cu Stăpânul nostru Hristos.” „Cererea noastră este dreaptă; cerem împărăția lui Dumnezeu, adică împărăția cerurilor, fiindcă există și un alt fel de împărăție, cea pământească. Cine s-a lepădat însă de lume, acela stă mai presus de onoruri și împărății lumești. Deci, cel ce s- a dat pe sine lui Dumnezeu și lui Hristos nu- și mai poate dori o împărăție pământească, ci numai împărăția cerurilor.” „In al doilea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
însă prea puțin unii față de alții. Iertând însă acest puțin, vom primi cu asupra de măsură, fiindcă iertând oamenilor, ne învrednicim de iertare de la Dumnezeu.” Sf. Chiril al Ierusalimului mijlocește pentru omul care dorește să se căiască și să se lepede de păcate prin mărturisirea cu smerenie a păcatelor și prin cerere de iertare a păcatelor. Prin jertfa euharistică Hristos ne iartă toate păcatele. Așadar, păcătosul care s-a învrednicit de la Dumnezeu de mare milă, trebuie să arate el însuși milă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
iartă-ne pe noi, Doamne, după mulțimea milei Tale și ne mântuiește pentru sfânt numele Tău, că s-au stins întru deșertăciuni zilele noastre. Scoate-ne din mâna potrivnicului, iartă nouă păcatele noastre și omoară gândul nostru cel trupesc. Ca lepădând pe omul cel vechi, întru cel nou să ne îmbrăcăm și ție să viețuim, Stăpânului nostru și Făcătorului de bine. Și așa urmând poruncilor Tale, la odihna cea veșnică să ajungem, unde este locașul tuturor celor ce se veselesc. Că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ai milă de mine, cruță-mă în necazul meu și în deznădejdea mea, și nu-mi ascunde calea mântuirii. Multe și mari sunt cererile mele, Doamne, și totuși eu nu uit urâciunea păcatului meu. Ai milă de mine. Nu mă lepăda de la fața Ta din pricina îndrăznelii mele, ci mai vârtos sporește întru mine această îndrăzneală și dăruiește-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc după cum ai poruncit: cu toată inima mea, cu tot sufletul meu, cu toată mintea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bea oțet că se va trezi. Alt leac: să roadă cocean (cotor) de varză sau migdale amare, că nu se va Îmbăta. Să nu i se facă omului sete: albuș de ou cu apă rece să bea. Să nu-și lepede pomul roadele: rădăcină de crin să spânzure pe stâlpari sau crengi și poamele nu vor cădea. Să nu ți se facă foame: 6 smochine să mesteci și să mănânci. De boala gâtului: făină de orez cu unt de vacă proaspăt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nici vindeca: coajă de stridie să ardă bine și să o piseze și piatră acră arsă, să le amestece cu cretă și să ungă la bube. Pentru răceală multă: să jupoaie cea după deasupra de la lemnul de soc, să o lepede să rămână verdeața și pe aceea să răzuie cu cuțitul și cu mălai de mai, să o puie Într-o tigaie la foc și să facă 2 perioare de pânză și fierbinte să o pună În perioară și să puie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tigaie) nouă, nespoită și să pună În ea, apoi să șază 6 zile și să pice seara și dimineața, o picătură În ochi. Pentru ochi: să caute 2 ouă proaspete, să le răscoacă, să le taie peste mijloc și să lepede gălbinarea (gălbenușul), să puie piatră vânătă, cât o fasolă, să o ardă bine, să ia zahăr candel și să-l piseze și să-l pună cu ou și să toarne Într-un pahar și să se ungă la ochi. Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cetățean român a domnului Solomon Halița, român din Transilvania, de religie greco-catolică, de profesie profesor, domiciliat în orașul Bârlad. Examinând actele aflate la dosar reieșea: că este născut în comuna Sângeorgiu la 17 aprilie 1859, din părinți români, că era lepădat de protecția austro-ungară, că la Bârlad se bucura de o bună conduită în societate; că din 8 februarie 1886 era numit profesor de pedagogie, drept constituțional și administrativ la Școala normală din Bârlad, fapt pentru care legea este primită și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
legea este primită și de Senat cu 38 de voturi, contra 13. * George Ghimbășanu era născut din părinți români în comuna Zernesci, Comitatul Făgărașului, Ținutul Transilvaniei, la 20 decembrie 1840, botezat la 25 decembrie în religia greco-catolică; era emigrant și lepădat de protecția austro-ungară, la Bârlad, unde se căsătorise în 1873 cu Maria Vintilescu și avea doi copii, se bucura de o bună conduită în societate, profesor în urbea Bârlad; la 18 decembrie 1888, în Adunarea deputaților, cu 67 voturi, contra
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai prietenos, mai deschis la tot felul de influențe. Experiența sa va fi mai bogată.” Cât de bogată este experiența de viață a copiilor din orfelinate, a celor care au trecut prin instituția „copiilor de 416 trupă” ori a celor lepădați în internate se cun oaște. Nu se spune nimic în cartea la care m‐am referit, cui vor aparține bătrânii, neputincioșii”... Cât de motivată îmi este alegerea o argumentez cu spusele unui mare istoric - că și familia ca și căsătoria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din zonă. Se răsucesc în morminte cei uciși de honvezii cu pene de cocoș la pălărie la Ip, Trăznea și apoi la Moisei. Singura vină a acestor oameni a fost aceea că erau români și nu au vrut să își lepede limba, tradițiile și confesiunea. Cine îi dă autoritate premierului maghiar Victor Orban să dicteze în ținuturile secuiești din Transilvania? Domnul José Manuel Barroso, doamna Reding sau interesele oculte ale acestui organism european pe care îl reprezintă? Parafrazându-l pe Suspendatul
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
tot tu ți l-ai mîncat. Șarpe galben s-a-ncercat Mărul Evei i s-a dat. Eva l-a luat, l-a gustat Ți l-a dat de l-ai mîncat. Tu Adame ce-ascultași De cel rai te lepădași Din cel rai prea luminos În cel iad Întunecos. Adam dacă a văzut Că-n greșeală a căzut A șezut jos Într-un loc Plîngînd cu lacrimi de foc Cu jale la rai privind Și către dînsul grăind : ăă - O
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Blandiana, Fluturele în oglindă) (g) " Cine nu știe că iepurele e cel mai fricos animal? De când s-a pomenit lumea se zice: "Fricos ca un iepure". Numele ăsta de batjocură s-a legat de el și nu-l mai poate lepăda! Și totuși i se face o mare nedreptate, domnule doctor, vorbi mai departe pădurarul Nicodim. Din câte am văzut aș putea să zic că iepurele nu e mai fricos decât alte sălbăticiuni. Dar el nu are nici ghiare puternice, nici
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai apoi în sat coboară, ușile deschide iată cheamă oamenii afară... Cui îi dă o sapă-n mână, cui îi pune o căldare. [...] Însă craiul cată joacă, uite-l, uite-l, uite-l, își dezbracă cămășuica de lumină și o leapădă în apă." (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (d) "Oamenii de la tine de acasă, spuse micul prinț, cresc cinci mii de trandafiri în aceeași grădină... și nu găsesc ceea ce caută." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Realizați expansiunea complementelor directe exprimate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a fi mult mai omenos. Pesemne inima le spunea că Spânul nu le este văr, și de aceea nu-l puteau mistui. Așa îl urâse ele de tare acum, că, dacă ar fi fost în banii lor, s-ar fi lepădat de Spân ca de Ucigă-l-crucea. Dar nu aveau ce se face de împăratul, ca să nu-i aducă supărare." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "După ce Zâna Zorilor a văzut cum că nu poate afla pe Petru, a chemat la sine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un rol economic cît și un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărțirea teritorială făcută de-a lungul ocupației. Se spune că în această perioadă atît de scurtă, geții ca niște sărîntoci și-au lepădat limba ca pe o boarfă uzată și plini de dragoste pentru prădătorii și măcelarii lumii, au mers în castrele lor să ia lecții de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la biserica Bizantină. Papa Grigorie lX este ofensat și-l consideră pe regele valaho-bulgar ,,schismatic” și ,,protector de eretici” rupt din Antihrist și cere regelui Ungariei Bela lV în ianuarie 1238 să plece cu armele într-o cruciadă asupra acestui lepădat de legea romană și să-i supună țara. Ioan Asan avea soție o soră a regelui ungur. Cererea papei privind organizarea unei cruciade contra lui Ioan Asan nu a fost niciodată realizată pentru că tătarii au spulberat în anul 1241 puterea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
baza oricărui real progres. Întreruperea între generații i se arăta totală mai ales în limbă, și sub raportul acesta pedantismul latiniștilor îl făcea să rîdă: "Mai cu cale și mai logic ar fi dar, în dragostea noastră de latinism, să lepădăm limba română și să luăm limba latină, și prin urmare să schimbăm pantalonul și surtucul pe togă, să ne chiemăm Cincinatus și Brutus în loc de Costachi și Dimitrachi, și să cerem înapoi stăpânirea lumii de odinioară." Capitolul V ANTIBONJURIȘTII C. FACA
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zăvorât și zăvorâte sunt și cetățile. În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre, În zadar câinii ni se închină, suntem fără scăpare singuri în amiaza nopții. Totul continuă a fi material: Fecioara Maria a legat rod ca un pom. * Lepădați-vă coarnele moarte bătrânilor cerbi cum pomii își lasă frunza uscată... însă aureolat: Toate turmele pământului au aureole sfinte peste capetele lor. Poetul aplică un puternic hieratism bizantinizant. Tineri goi și fecioare albe trec în procesiuni, sălbăticiunile migrează apocaliptic spre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
marile forțe geologice, lava, munții, banchizele, natura inertă: De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în flori sonore o limpede chemare Vom merge în armură de fier, întinși și duri. După aceea se lepădă complet de "anecdotă", așezîndu-se "sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe poduri de raze de zodia celeilalte poezii: genul hibrid, roman analitic în versuri". Poezia se intelectualiza, pitagoreic, prin stabilirea unei ordini pe planul al doilea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Universitaires de France, Paris, 1996. HABERMAS, Jürgen, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New York, 1983, pp. 3-16 HABERMAS, Jürgen, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, trad. de Gilbert V. Lepădatu, Ionel Zamfir, Marius Stan, Editura All, București, 2000. HARRIS, Roy, La sémiologie de l'écriture, CNRS Éditions, Paris, 1993. HARVEY, David, Condiția postmodernității. O cercetare asupra originilor schimbării culturale, trad. de Cristina Gyurcsik și Irina Matei, Editura Amarcord, Timișoara, 2002
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]