5,376 matches
-
din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ și vii ; mânăstirea Tazlău e dăruită cu cinci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ și vii ; mânăstirea Tazlău e dăruită cu cinci sate și jumătate și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ și vii ; mânăstirea Tazlău e dăruită cu cinci sate și jumătate și două mânăstiri ; mânăstirea Dobrovăț, care se afla pe moșia lui Ivan Damianovici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ și vii ; mânăstirea Tazlău e dăruită cu cinci sate și jumătate și două mânăstiri ; mânăstirea Dobrovăț, care se afla pe moșia lui Ivan Damianovici, este cumpărată cu cele cinci sate ale boierului și va mai primi alte două sate, în total șapte sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ și vii ; mânăstirea Tazlău e dăruită cu cinci sate și jumătate și două mânăstiri ; mânăstirea Dobrovăț, care se afla pe moșia lui Ivan Damianovici, este cumpărată cu cele cinci sate ale boierului și va mai primi alte două sate, în total șapte sate. Mânăstirea Putna primește cele mai multe sate, 19, reușind să adune cu daniile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ și vii ; mânăstirea Tazlău e dăruită cu cinci sate și jumătate și două mânăstiri ; mânăstirea Dobrovăț, care se afla pe moșia lui Ivan Damianovici, este cumpărată cu cele cinci sate ale boierului și va mai primi alte două sate, în total șapte sate. Mânăstirea Putna primește cele mai multe sate, 19, reușind să adune cu daniile particulare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tazlău e dăruită cu cinci sate și jumătate și două mânăstiri ; mânăstirea Dobrovăț, care se afla pe moșia lui Ivan Damianovici, este cumpărată cu cele cinci sate ale boierului și va mai primi alte două sate, în total șapte sate. Mânăstirea Putna primește cele mai multe sate, 19, reușind să adune cu daniile particulare 30 de sate, devenind alături de Bistrița, posesoare unuia dintre cele mai mari domenii din Moldova secolului al XV-lea. Ștefan cel Mare a acordat scutiri de dări și slujbe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ecleziastice depind totuși de bunăvoința domnului. Episcopia Romanului primește în aceași zi, 12 martie 1488, trei privilegii prin care este întărită stăpânirea asupra domeniului său. Pentru a grupa cât mai aproape de Putna satele dăruite acesteia, domnul face un schimb cu mânăstirea Bistrița, pentru cinci sate, deși aceasta primise cele mai multe scutiri, care echivalau aproape cu o imunitate, așa cum era ea înțeleasă în lumea feudală. Deoarece în apropierea Putnei se aflau sate ca Vicovul de Jos sau alte sate, pe care Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba de Giurgiu de la Frătăuți, care își avea curtea lui în acest sat. Cât de importantă era “fortăreața sau castelul” lui Giurgiu o arată și faptul că Ștefan cel Mare cumpără Frătăuții, pe prețul unui sat nefortificat, și îl dăruie mânăstirii sale. Dacă ținem seama de faptul că locuitorii satelor care fac parte din domeniul bisericesc sunt obligați să meargă la oaste, la chemarea domnului, înțelegem mai bine care era relația dintre domn și biserică. Țăranii liberi. Din documentele emise de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a existat și o categorie de sate - sloboziile - administrate, în secolul al XV-lea, de egumeni și episcopi. Pentru secolul al XV-lea, nu avem decât două documente în care sunt menționate sloboziile. La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui Iațco, unde este hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o mânăstire de maici. Problema, care se pune, era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate - sloboziile - administrate, în secolul al XV-lea, de egumeni și episcopi. Pentru secolul al XV-lea, nu avem decât două documente în care sunt menționate sloboziile. La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui Iațco, unde este hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o mânăstire de maici. Problema, care se pune, era aceea de a atrage oameni, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două documente în care sunt menționate sloboziile. La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui Iațco, unde este hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o mânăstire de maici. Problema, care se pune, era aceea de a atrage oameni, care să se așeze în satul mânăstirii, din care cauză se arată în privilegiu că “pe oricine vor chema, sau din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui Iațco, unde este hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o mânăstire de maici. Problema, care se pune, era aceea de a atrage oameni, care să se așeze în satul mânăstirii, din care cauză se arată în privilegiu că “pe oricine vor chema, sau din țară străină sau din Țara Leșească sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o mânăstire de maici. Problema, care se pune, era aceea de a atrage oameni, care să se așeze în satul mânăstirii, din care cauză se arată în privilegiu că “pe oricine vor chema, sau din țară străină sau din Țara Leșească sau din țara noastră, toți acești oameni, câți vor fi la această mânăstire, să fie slobozi să își are și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni, care să se așeze în satul mânăstirii, din care cauză se arată în privilegiu că “pe oricine vor chema, sau din țară străină sau din Țara Leșească sau din țara noastră, toți acești oameni, câți vor fi la această mânăstire, să fie slobozi să își are și să semene grâne și să cosească în țarina târgului Suceava, ca și oamenii târgoveți”. Se acorda scutire de dări și slujbe față de domnie, iar privilegiul este important pentru că din el aflăm care erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este vândută, fie că este nevândută”. Documentul ne arată că țara era temeinic organizată, că nu exista nici o activitate care să nu fie supusă la o dare față de domnie. Vornicii de Suceava nu aveau voie să se amestece în treburile mânăstirii și nici un alt funcționar nu avea dreptul să îi judece decât stareța mânăstirii. Pare că este vorba de imunitate dar, în afara stareței, oamenii puteau fi chemați, și “înaintea domniei mele”. Așadar, domnul păstra și în acest caz excepțional dreptul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
organizată, că nu exista nici o activitate care să nu fie supusă la o dare față de domnie. Vornicii de Suceava nu aveau voie să se amestece în treburile mânăstirii și nici un alt funcționar nu avea dreptul să îi judece decât stareța mânăstirii. Pare că este vorba de imunitate dar, în afara stareței, oamenii puteau fi chemați, și “înaintea domniei mele”. Așadar, domnul păstra și în acest caz excepțional dreptul de judecată. Nu se amintește nimic în legătură cu oastea, ceea ce înseamnă că locuitorii satului nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chemați, și “înaintea domniei mele”. Așadar, domnul păstra și în acest caz excepțional dreptul de judecată. Nu se amintește nimic în legătură cu oastea, ceea ce înseamnă că locuitorii satului nu erau scutiți de oaste, așa cum se întâmpla cu țăranii din Balasinăuți, satul mânăstirii Horodnic. Cel de-al doilea document, în care se acordă unui sat slobozie, este din 13 martie 1466. Ștefan cel Mare întărea Episcopiei Romanului satul Negoești, pe pârâul Negru, sat care fusese întărit la 3 septembrie 1459 lui pan Gostilă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
10 sate și o seliște. Cum a ajuns satul în posesia domnului nu știm. Gostilă mai avusese o judecată cu călugării de la Neamț, la 12 decembire 1455. Domnul acorda “o mare scutire și slobozie pe cinci ani”. Față de scutirile acordate mânăstirii lui Iațco, de data aceasta este amintit și joldul. De asemenea, se menționa că „nici pârcălabii de la Neamț și nici starostii din acel ținut și nici globnicii lor și nici pripășarii nici osluharii și nici gonitorii pe urma <răufăcătorilor> nimeni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordase imunitate. Și în statele feudale românești s-a acordat imunitatea. De la începutul secolului al XV-lea, apar primele scutiri de dări, pe care domnul le acordă unei moșii (domeniu). O primă scutire a fost acordată la 31 octombrie 1402, mânăstirii Moldovița. Domnul dăruia mânăstirii două mori în Baia, o moară de sladniță și patru sălașe de tătari, pe care le scutea de slujbele datorate domniei. La 11 aprilie 1434, era scutit de dări satul Averești, pe care îl stăpânea Mitropolia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
statele feudale românești s-a acordat imunitatea. De la începutul secolului al XV-lea, apar primele scutiri de dări, pe care domnul le acordă unei moșii (domeniu). O primă scutire a fost acordată la 31 octombrie 1402, mânăstirii Moldovița. Domnul dăruia mânăstirii două mori în Baia, o moară de sladniță și patru sălașe de tătari, pe care le scutea de slujbele datorate domniei. La 11 aprilie 1434, era scutit de dări satul Averești, pe care îl stăpânea Mitropolia Sucevei. La 10 mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]