3,707 matches
-
în prim-plan personalitatea acaparantă a lui Troceanu, un student întârziat, filosof nihilist și mizantrop, apatic și antipatic, croit parcă după un calup nietzschean sau dostoievskian. Scârbit de ceea ce el considera „aceeași condiție umană mizeră”, protagonistul declară sfidător: „să te mândrești cu ceva omenesc este de domeniul jalei, și câteodată de cel al morbidului”. În contextul prozei scrise la cumpăna deceniilor al șaptelea și al optulea, romanul se individualizează prin trei trăsături: ridiculizarea umanismelor (vechi sau noi) în numele unui cinism feroce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
derutant (ambivalent/anxios) în raporturile cu copiii lor, au așteptări nerealiste de la ei (de exemplu, să fie primii la școală, să muncească în casă și să nu se joace); folosesc copiii mai degrabă să-și satisfacă propriile nevoi (să se mândrească cu ei, să fie cuminți în orice împrejurare, astfel încât părinții să nu aibă nici o problemă). e) Părinții abuzivi nu sunt prea îngrijorați de rănile fizice și psihice pe care le pot provoca, mergând pe ideea „se mai întâmplă, ce mare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să se graveze fețe de idoli, fiindu-ne interzis să îndreptăm mintea spre ei, nici o sabie sau un arc, deoarece noi căutăm pacea, nici o cană, trebuind să fim sobri. Învățătura alexandrinului se regăsește și în Tertulian care, în Apologeticum, se mândrește cu creștinii care, considerați străini de către păgâni, se țineau departe de lăcomia onorurilor și a gloriei și colaborau alături de păgâni în arte, în studiu, în comerț, în navigație și în exercițiul armelor în favoarea statului și în serviciul împăratului: Ne amintim
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a fost mult mai rafinată în alegerea supliciilor și foarte sadică în osândirile la moarte, era mult mai studiată prin metodele de luptă: Ca și cum ar fi trebuit să-și depășească în chip orgolios predecesorul într-o întrecere de fărădelegi, se mândrea prin inventarea unor noi suplicii împotriva noastră. Într-adevăr, nu au mai fost suficiente nici focul sau fierul, nici răstignirile, nici sfâșierile animalelor sălbatice și nici adâncurile mării profunde. După falimentul persecuției dioclețiene, declarate solemn de către Galerius (311), și finalul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
beneficiat de o experiență necesară și motivantă ca profesor: vizita Într-o școală elementară din Paris. Răbdarea profesorilor, liniștea elevilor, calmul acestora, sinceritatea lor În relația cu profesorul mi-au demonstrat că noi, În balcanismul nostru de care suntem prea mândri, mai avem mult de Învățat. Activitatea doamnei profesoare Marie Domenique a fost pentru mine, ca profesor de literatură română și de literatură universală, o lecție prin care am văzut că arta literară poate servi nu doar ca o educație În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93098]
-
Sigur, ca de obicei, așteptați poate să mă duc eu. Ei, aflați că nu mă duc. Și nu din lene, ca voi. Dacă azi ar fi fost... ce trebuia să fie... era altceva... Un rector printre ei... ar fi fost mîndri... dar așa... Nu! Alex: Păcat! N-ai auzit ce-a spus delegatul de bloc?... Că muncind mai uiți și de timp și de necazuri... Mihai: Nu fi obraznic! Ce înseamnă să uit de necazuri? Adică necazurile mele nu sînt și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
anumite chestii n-au nevoie de ziare sau radio ca să se știe... Doar știți și dumneavoastră... Dar noi nu pentru că nu ați fost ales rector am venit. Deși, în bloc, vestea asta ne-a mirat și ne-a mîhnit...eram mîndri să avem un rector printre noi... Dar, în fine, ca să nu lungim vorba, pe noi nu ne-a impresionat eșecul de la facultate, ci... eșecul de aici. Maria: Asta-i nemaipomenit! Stau, mă uit, aud și văd și nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
personaje poartă acest nume, avînd atașate numere... Numele spectatorilor este... tot Gheorghe Popescu... "Eu am această voluptate de a pune degetul pe anumite răni. Îmi place să scormonesc pe acolo pe unde aș vrea să dau de adevăr. Nu mă mîndresc cu chestia asta și nu mă dau un profesionist al adevărului. Pentru că nu e deloc așa. Am vrut să se înțeleagă că nu putem ști ce va fi cu noi mîine dacă nu știm ce Dumnezeu a fost cu noi ieri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fie la monolog, fie la a-ți găsi tovarăși. * Naturalul din noi (în măsura în care el există) este ocultat de modelele culturale. Asta dacă nu vorbim de cultură ca despre un natural al omului. * Ne rostim cu bucurie gândurile de care suntem mândri, într-o firească afirmare de sine, uitând că ceilalți ne urmăresc expunerile cu atenția orientată spre identificarea unor fisuri care să le justifice lor stima de sine. În felul acesta ceea ce este mai personal în noi riscă oricând să cadă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
diferiți moșieri din apropiere, pînă ce, fugit peste graniță, s-a stabilit în cancelaria marelui boier Costache Balș, de la Dumbrăveni, care stăpînea, în jurul curții sale, nu mai puțin de zece sate, pe următoarele zece moșii: Dumbrăveni, Verești, Varatic, Sălăgeni, Bursuceni, Mîndrești, Hrișcani, Vlădeni, Brehuiești și Sarafinești. Am arătat, mai sus, că pretenția marilor boieri era ca oamenii din administrația moșiilor lor să aibă ranguri boierești. De aceea, logofătul Costache Balș, prin 1837, a intervenit la Domnie și a obținut pentru Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
semnificativ este jurămîntul de pe Cîmpul lui Marte, din 14 iulie 1790. "Federații, scrie Albert Malet, au venit din toate ținuturile Franței. Dar ei au uitat că erau bretoni, normanzi sau gasconi. Ei se simțeau în primul rînd francezi, și erau mîndri că sînt francezi pentru că erau oameni liberi." Astfel, prin pedagogia istorică a celei de a Treia Republici, ies în evidență, coerente, structurate și organizate, toate elementele constitutive ale unei adevărate povestiri mitice, ce corespund unei duble finalități, explicativă și mobilizatoare
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pedagogică încă necristalizată ci una călăuzită tot mai mult de o doctrină, a cărei apariție a fost precedată și stimulată de mișcarea "școlilor noi" este vorba de educația nouă (2). 1.2. Mișcarea pentru educația estetică Școala tradițională, care se mîndrise cîndva cu locul pe care îl acorda științei și cultivării rațiunii, începe, către sfîrșitul secolului al XIX-lea, să fie criticată pentru caracterul său unilateral, pentru orientarea sa aproape exclusivă spre angajarea intelectului în activitatea educativă. Pe de altă parte
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reușit" scrie el "să încheg într-un sistem concepția mea despre pedagogia românească; paguba nu este tocmai atît de mare, precum ar părea la prima vedere" (70, p. 284). Cred că, dimpotrivă, paguba este deosebit de mare; ne-am fi putut mîndri cu un foarte original și bine închegat sistem de educație. În cîteva ocazii, inclusiv în scrierea sa din 1944 Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației -, Ghibu își manifesta insatisfacția față de insistentele apeluri la științifizarea pedagogiei. "Pedagogia nu trebuie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a inimii", socotind că agerimea celei dintâi și tăria celeilalte fac viața mai deplină. De unde îndemnul reiterat în discurs: "Să luptăm fără-ncetare contra răului și a minciunei; să fim neatârnați în cugetul și spiritul nostru și să nu ne mândrim cu rezultatele dobândite, ci să tindem necontenit la a le mări și a le întinde!" Muncă, străduință, modestie, realism față de împrejurările timpului, iată însușiri recomandate de Xenopol cu accent programatic. "Să nu ne orbim noi înșine prin lingușiri și înălțări
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu am mai primit bani suficienți pentru dotări și pentru a ne deplasa la spectacolele din județ, nu mai vorbesc în țară. Așa că interesul participării a scăzut. Mergeam și-i rugam să vină, pentru că avem cu ce tradiții să ne mândrim. După ce am reabilitat căminul cultural și am realizat proiectul „Punte între generații” (proiect prin care se realizează activități culturale și educative în căminul cultural), amândouă finanțate de FRDS, tinerii au început să vină din nou. La rețea am aflat ce
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cîștigi existența. Care sînt elementele legate de slujbă care îți fac plăcere? Ce anume îți creează satisfacții? Cum îți aduci contribuția la succesul companiei? Ce urmări ar avea pentru companie desființarea postului tău? Care sînt lucrurile cu care te poți mîndri personal și în care șeful nu poate interveni? Am cunoscut cîndva o tînără, Barbara, care lucra cu normă întreagă în cadrul unui centru de informații dintr-un mall foarte mare, singurul dintr-o regiune. Era o persoană extrem de plăcută. Toată lumea îi
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
douăzeci și patru. Nu va ezita să îți ceară să lucrezi seara, în weekend și în timpul concediilor și va fi foarte dezamăgit de fiecare dată cînd vei obiecta. Nu are scrupule în privința modului în care se comportă cu ceilalți. De fapt, se mîndrește cu atitudinea sa. Iar dacă Exploatatorul încerca doar să stoarcă din tine și ultima picătură de productivitate, Stăpînul de sclavi își exercită autoritatea cu maximă plăcere. Adesea, și el însuși este oarecum dependent de munca sa. Unicul lui scop este
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
în jur prin deșert. [...] Cu coiful în mână, cu apa visată, el sta neguratic, privindu-i abia. Soldații strigau în tăcerea lăsată: - Copiilor noștri o ducem, dar bea. Și dacă-i vom pierde prin locuri pustii, vom face acasă mai mândri copii... Așa, ridicat de pe șea, în văzduhuri, părea în văpaie un zeu torturat scăpând dintr-o turmă informă de duhuri în mână cu apa și coiful furat. Dar el se întoarse deodată, și-apoi comoara din coif le-o dădu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de motociclete, aflate în același hotel, nu ar trebui să surprindă pe nimeni, ci să fie acceptată ca ilustrând manifestări egale, valabile ale culturii populare. Egalizarea ierarhiilor culturale, care a avut loc în America, spre deosebire de Europa, unde oamenii se mai mândresc cu aceste ierarhii, ar putea fi efectul democratizării politice și sociale, al gândirii post-moderne, sau al amândurora. Tensiunea existentă între opoziții binare de genul artă și kitsch, adevărat și fals, cultură înaltă și cultură de masă este, extrapolând gândirea deconstructivistă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
desprinde de grijile ei de mamă și de durerile ce nu se spun, de soție căreia destinul i-a răpit pentru veșnicie partenerul de viață, lui Alexandru Ion, care respiră și răsfiră grafică, ca și soților Alina și Bogdan Cojocea, mândri de performanțele creației lor care tocmai trebuie să și înceapă anii de liceu și care în răstimpul (pe care nu știu de unde-l mai au) se dedică trup și suflet muncii editoriale mereu cu speranța că vor câștiga ceva, cândva
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mod regulat” (după Dyson, 1997). Iar marele economist Nicholas Georgescu-Roegen a pus punctul pe i spunându-ne că „este o absurditate patentă ca o știință despre om să excludă cu totul omul din cadrul său de preocupări. Or, economia standard se mândrește cu faptul că operează într-un cadru care exclude omul.” (Georgescu-Roegen, 2009). Și ne întrebăm noi: oare cât au pierdut oamenii abandonându-și destinele unor mecanisme? B. Soluții din interior Reziliența la antiteză Contestațiile venite din varii direcții în legătură cu potențialul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înveți lecția este mai interesant decât să fii admonestat, să fii dat ca exemplu negativ, să rămâi după ore la școală, să primești note proaste sau să nu fii promovat. Și foarte mult din ceea ce trece ca "disciplină" și se mândrește că se opune doctrinelor de pedagogie indulgentă și că ține sus stindardul efortului și datoriei, nu este altceva decât numai acest apel la "interes" în sensul său aversiv de teamă, de neplăcere față de diversele feluri de durere fizică, socială și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Altfel, nu am fi știut nimic nici noi. Unii locuitori mai în vârstă din satul Buda au cunoscut unele rude ale domnei primar. Acești oameni își mai aduc aminte cu nostalgie unele povești despre Luiza. Locuitorii din sat sunt foarte mândri de primărița lor. Din familia ei nimeni nu mai locuiește în sat. În schimb, Luiza se odihnește între dealurile împădurite, în apropierea școlii și a primăriei, printre budenii pe care i-a iubit. Luiza Zavloschi este un simbol pentru comuna
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
multiplelor constrângeri, a abandonului multor capi de familie, a efectelor perverse ale evoluției vertiginoase în știință și tehnică, celula familială se confruntă cu grele încercări. Această situație antrenează o criză a valorilor noastre morale și culturale care, odinioară, ne făceau mândri. Într-adevăr, în numeroase familii, valori precum dreptul întâiului născut, omenia, respectarea tradițiilor străvechi, respectul față de străini etc. nu mai constituie astăzi o prioritate. Este vorba despre imitarea sălbatică a unor modele pentru care nu stăpânim nici cadrele, nici conținuturile
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de Holbănoaia și doctorul Teodoru. Holbănoaia era doamna dr. Alexandrina Holban, vestită pentru înțelegerea greutăților oamenilor și în special ale femeilor, comportânduse ca o mamă pentru cei în suferință. Doctorul Teodoru, rudă prin alianță a mamei mele, cea care se mândrea cu personalitatea medicului șef de județ (1934-1950). Ca elev bursier la Liceul Internat „C Negruzzi„ Iași, în clasele I-IV de liceu, având ca diriginte pe părintele profesor Hodoroabă Nicolae, de multe ori în zi de duminică mergeam cu toată
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]