5,805 matches
-
cucerește ucigând fără încetare. Astfel, începe să existe un nord, un sud, un vest și un est al maladiei, un jos și un sus al acesteia. Fiind prins în mijlocul groteștii sale sărbători, oriunde privesc, eu nu văd aici decât negura maladiei triumfătoare. Trupurile semenilor mei răpuși sunt întinse pe caldarâmuri, iar pasul meu a devenit mereu un salt peste câte un astfel de trup. Auzul meu este invadat de murmurul și șoaptele de suferință ale unei lumi în care toți au
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nici o briză nu îmi va dărui clipe de liniște neantică. Asfixierea sufletului generează o suferință ce depășeșete orice presiune îndurată în viața terestră. Este o durere ce cumulează toate rănile posibile pentru a le amplifica la infinit. Astfel, simt sfredelirea maladiilor cumplite, după ce și-au reunit chinul și mă străpung necruțător. Îndur senzația arderii și înghețării corporale, dar fără tendința spre limita eliberatoare a decesului căci sunt mai viu ca niciodată și nemuritor întru blestemul damnării finale. Încercarea de a striga
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
înlocuită cu examenul sanitar. Eroii sunt bine născuți sau degenerați, sănătoși ori bolnavi. Boala îndeosebi e climatul în care trăiesc personagiile, și locul predilect de desfășurare - sanatoriul. Congestia cerebrală, neurastenia, septicemia, tuberculoza, cancerul, ulcerul stomacal, anemia pernicioasă, iată câteva din maladiile în jurul cărora se încheagă intrigile. Cel mai bun roman rămâne Concert din muzică de Bach, tablou al unei societăți în mers spre perfecția aristocratică, deocamdată numai în faza snobismului, ai cărei exponenți tipici sunt prințul Maxențiu și Elena. Maxențiu, tuberculos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de succes social, constituie modalități eficiente de autorealizare. Exemplele prezentate la Anexa 6 sunt elocvente în acest sens, dar nu putem să nu oferim și aici câteva cazuri reprezentative de personalități care, deși din copilărie au fost afectate de diverse maladii, au demonstrat că talentul adevărat poate ieși la suprafață, minunându-ne: Aimee Mullins, atletă. înainte de a împlini un an, își pierdea prin amputare ambele picioare mai jos de genunchi. Este și o activistă în domeniul sportului și al noii generații
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fundamentale În diagnosticarea și tratamentul fibromialgiei. Fibromialgia, este o tulburare comună, un sindrom compus dintr un set de semne și simptome. A fost considerată un “coș” al diagnosticelor, dar, din 1987, Asociația Medicală Americană (AMA) recunoaște fibromialgia ca pe „o maladie și o cauză potențială de disabilitate”. Fibromialgia este acceptată, În acest moment, ca o entitate clinică legitimă, de către multe asociații respectate din Întreaga lume, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (Starlanyl, 1996). Pacienții cu fibromialgie sunt consultați, În general, de mulți
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
acut, reumatismul palindromic), dar marea majoritate a bolnavilor se plâng de durere cronică, care durează mult timp, chiar toată viața (PR, SA, AP, artroze). Indiferent de cauză, când durerea se prelungește În timp (peste 6 luni) devine ea Însăși o maladie cu consecințe fizice, psihice și sociale. Acești Îndurerați cronic au un comportament psiho-afectiv particular, dominat de depresie, tulburări de somn, de apetit, iritabilitate. Terapia durerii cronice necesită cunoștințe aprofundate din domeniul algeziologiei asupra etapelor periferice și centrale, de stimulare, de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ca mecanism patogenic esențial procesul inflamator imun ce se derulează preferențial la nivelul aparatului locomotor dar și la nivelul altor sisteme și aparate. Au un prognostic influențat de handicapul motor al bolii și de severitatea leziunilor sistemice. În toate aceste maladii, simptomul clinic dominant este durerea cronică, de tip inflamator, ce se acompaniază de redoare matinală pronunțată. 2.2.3.1.1 Afecțiuni reumatismale degenerative Artroza este o artropatie cronică dureroasă de tip degenerativ, cu un impact populațional deosebit. Procesul degradativ
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
congruență articulară ce modifică repartiția intraarticulară de forțe agravând degenerarea cartilajului. Procesul artrozic se poate desfășura la nivelul tuturor articulațiilor, dar se particularizează În mod deosebit la nivelul articulației coxo-femurale, genunchiului și coloanei vertebrale, localizări unde artroza Îmbracă aspectul unei maladii chinuitoare și invalidante. Coxartroza este cea mai invalidantă formă de artroză. Coxartroza primitivă debutează tardiv după vârsta de 50 ani, iar cea secundară (postdisplazie, traumatism, coxită) Înainte de 40 ani. Primul semn ce anunță artroza coxo-femurală este durerea declanșată de ortostatismul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
alege alternativa alegerii momentului optim ținând cont că simptoamele, semnele și concluziile testelor paraclinice utile diagnosticului variază În cursul a 24 ore. Literatura de specialitate subliniază apariția În numeroase circumstanțe a unor disritmii sau pararitmii ce atrag atenția asupra instalării maladiilor. Alterări ale pattern urilor traduc, de fapt, prezența unor leziuni biochimice, fără expresie clinică imediată. O explorare țintită “ temporalizează ” poate conduce la depistarea situațiilor de risc. În acest mod, leziunea biochimică nu mai este precizată aleatoriu sau prin teste de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
anchetei a subliniat Îndeosebi necesitatea unui efort educațional imediat, apt să asigure principiilor cronobiologice o Înțelegere corectă, o incorporare adecvată În medicina clinică și o utilizare Înțeleaptă de către pacienți. Bolnavii trebuie să poată decela ei Înșiși repere temporale În evoluția maladiilor lor, să le precizeze medicului și să le folosească În scop curativ. Pe piața occidentală, americană, În primul rând, există deja produse farmaceutice cu dozaj special, care proporționează medicația din cursul zilei și nopții În raport cu pattern-ul circadian al intensității
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
modificările condițiilor meteorologice și stabilirea corelațiilor cronobiologice 5.2.2 Eșantionul de subiecți cuprinși În cercetare Lotul experimental: Din evidențele Policlinicii de Balneo-Fizioterapie și Recuperare a Spitalului Județean Bacău au fost extrase cazurile diagnosticate la Codul 660 Clasificarea Internațională a Maladiilor, Revizia 9, Alte afecțiuni ale țesuturilor moi, neclasate În alte locuri, respectiv codul M79.0 din Clasificarea Internațională a Maladiilor, Revizia 10, Reumatism fără precizare, În perioada ian. 1997 - dec. 1999 . Din păcate, În evidențele Secției de Medicină Fizică și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Policlinicii de Balneo-Fizioterapie și Recuperare a Spitalului Județean Bacău au fost extrase cazurile diagnosticate la Codul 660 Clasificarea Internațională a Maladiilor, Revizia 9, Alte afecțiuni ale țesuturilor moi, neclasate În alte locuri, respectiv codul M79.0 din Clasificarea Internațională a Maladiilor, Revizia 10, Reumatism fără precizare, În perioada ian. 1997 - dec. 1999 . Din păcate, În evidențele Secției de Medicină Fizică și Recuperare Medicală (Reumatologie) din cadrul Spitalului Județean Bacău, nu am găsit raportat nici un caz de internare cu diagnosticul principal de fibromialgie
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
în străinătate, acolo unde el a mai fost (vezi și mai jos). În același timp, Hanrieta primește o scrisoare și de la Miron Pompiliu. „Darea în salce” este explicată de I. E. Torouțiu în notă: „Modul primitiv de a încerca vindecarea de maladia sifilisului prin fumuri mercuriale. În salce s-ar fi pus și A.D.Xenopol...”, p. 306. În loc de a discuta realiile textului, cum i-ar fi stat bine, I.E. Torouțiu face paradă de erudiție ceea ce este bine, desigur, dar nu e suficient
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vieții unui poet și să le prezinte în cărți pretențioase și seci cum a fost aceea a d-rului Vlad. D. profesor Potra a dorit, ce-i dreptul, să reabiliteze pe Eminescu. Domnia-sa și-a zis că bănuiala unei anume maladii e de natură să arunce o pată infamantă asupra memoriei lui și că versurile unui poet cu sângele bolnav nu pot fi așa de prețioase ca ale unuia sănătos. (Aceasta a fost și opinia răutăcioasă a lui Aron Densușianu). De
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o școală germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerozele cerebrospinale sunt de origine sifilitică. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” în cealaltă privință criticul are dreptate: acest raport anonim nu poate fi atribuit doctorului Tomescu. Să ne amintim că doctorul I.Vineș, în 1931, îl
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Călinescu și întreținută eroic până în zilele noastre trebuind să fie depășită. înscrisul lui George Potra face istoricul bolii, și începe astfel: „La 8 iulie 1883, Mihail Eminescu a fost izbit într-un mod qusi-subit și mai fără prodrom de o maladie mintală care a întristat și a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
informații ce pot lega acest text de un context. Astfel, înscrisul lui George Potra face istoricul bolii poetului, și începe așa: „La 8 iulie 1883, Mihail Eminescu a fost izbit într-un mod qusi-subit și mai fără prodrom de o maladie mintală care a întristat și a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Potra citează același act medical pe care l-a citat Pătrașcu sau doar pe Pătrașcu? Acest înscris continuă cu încă trei paragrafe, redactate în termeni de strictă specialitate și care nu se mai regăsesc la N. Pătrașcu: „Leziunea amatomo-patologică caracteristică maladiei, acea simfiză meningo-cerebrală, acele aderențe speciale între membrana pia mater și substanța corticală ocupau două regiuni opuse: partea interioară a circumvoluțiunilor frontale și extremitatea posterioară a circumvoluțiunilor occipitale, pe când cele două ascendențe cele parietale și cele tempero-sfenoidale erau cu totul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
plăci ateromatoase, neulcerate, dar la nivelul cârjei aortei nu aveau nici o legătură cu aortita luetică, absentă în acest caz. în sfârșit, după o bine chibzuită analiză autorul trage următoarele concluzii: „S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi izbit acum 10 12 ani. Eroare. Eminescu n-a fost sifilitic...alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Adevărata cauză a maladiei lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unei maladii sifilitice ce l-ar fi izbit acum 10 12 ani. Eroare. Eminescu n-a fost sifilitic...alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” Fără îndoială ne aflăm în fața unei descrieri din partea unui om prezent la autopsia poetului, medicul curant din ultimele luni ale vieții sale, cu totul științifice
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Revenirea la „textul G. Potra”, citat fragmentar și cam defectuos de către Ovidiu Vuia (prin Ion Nica),este necesară dar de data aceasta în dialog strict cu Călin L. Cernăianu care interpretează abuiziv. Manuscrisul spune: „Ar fi interesant a cunoaște cauzele maladiei care a venit să isbească pe unul dintre cei mai mari poeți români.” Vedem tonul: ar fi interesant. Se interesează un autopsier, și încă la modul dubitativ, de cauze la acest nivel și pe loc, sau după autopsie, în raportul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
generală estre o tristă achizițiune a secolului nostru și se datorește parte alcoolismului cronic, parte sifilisului, și în mare parte vieții turburate și supraoboisite la care ne împing necesitățile moderne.” „...S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi isbit acum 10 12 ani. Eroare...” „... Alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Dacă Eminescu a abuzat de băuturi alcoolice, aceasta a făcut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ar fi isbit acum 10 12 ani. Eroare...” „... Alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Dacă Eminescu a abuzat de băuturi alcoolice, aceasta a făcut o când deja maladia începuse. Fosta hereditatea adevărata cauză a maladiei?...” Expresii precum „s-a zis”, „alții au zis” nu sunt proprii unui raport de autopsie, nici referirile la Shopenhauer de mai departe; deci, cu părere de rău, lui Călin L. Cernăianu trebuie să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eroare...” „... Alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Dacă Eminescu a abuzat de băuturi alcoolice, aceasta a făcut o când deja maladia începuse. Fosta hereditatea adevărata cauză a maladiei?...” Expresii precum „s-a zis”, „alții au zis” nu sunt proprii unui raport de autopsie, nici referirile la Shopenhauer de mai departe; deci, cu părere de rău, lui Călin L. Cernăianu trebuie să-i iasă din minte acest lucru. Cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lucru. Cu totul interesantă este fraza pe care am subliniat-o. Călin L. Cernăianu descifrează ca mai sus, după George Potra. În textul original sunt două cuvinte tăiate, astfel:” S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei /vechi?/ maladii sifilitice /,?/ ce l-ar fi isbit / în/ acum 10-12 ani.” Se citește relativ bine vechi, se întrevede virgula iar în este clar tăiat după ce a fost scris. Călin L. Cernăianu iarăși nu vede textul pe care-l supune expertizei; oare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]