3,802 matches
-
, pe numele său real Nicolae Linguraru (n. 3 decembrie 1967, Aninoasa, județul Hunedoara), este unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți și compozitori români de manele, ca origine etnică fiind țigan. Numele său de scenă mai apare scris ca Nicolae Gutsa (transliterare) în cazul publicului nevorbitor de limba română. A debutat discografic în 1992, bucurându-se de aprecierea publicului mare numai în ultimii ani 1990. Repertoriul
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
impresionant ca vastitate și prin diversitatea stilistică. Cântărețul a abordat mai întâi genul lăutăresc (fiind apreciat de criticii străini ca un exponent al muzicii de jazz țigănesc contemporane). Din anul 1998, muzica lui Guță folosește tot mai frecvent ritmul de manea, interpretul devenind unul dintre principalii promotori ai genului. Se va autointitula „regele manelelor” în 2004. Manelele create de Guță îmbină elemente de muzică lăutărească cu influențe din genurile pop și hip hop. Printre cele mai mari succese ale sale se
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
lăutăresc (fiind apreciat de criticii străini ca un exponent al muzicii de jazz țigănesc contemporane). Din anul 1998, muzica lui Guță folosește tot mai frecvent ritmul de manea, interpretul devenind unul dintre principalii promotori ai genului. Se va autointitula „regele manelelor” în 2004. Manelele create de Guță îmbină elemente de muzică lăutărească cu influențe din genurile pop și hip hop. Printre cele mai mari succese ale sale se numără piesele „Ce frumoasă ești (Dintr-o mie de femei)” (2001) și „Aș
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
de criticii străini ca un exponent al muzicii de jazz țigănesc contemporane). Din anul 1998, muzica lui Guță folosește tot mai frecvent ritmul de manea, interpretul devenind unul dintre principalii promotori ai genului. Se va autointitula „regele manelelor” în 2004. Manelele create de Guță îmbină elemente de muzică lăutărească cu influențe din genurile pop și hip hop. Printre cele mai mari succese ale sale se numără piesele „Ce frumoasă ești (Dintr-o mie de femei)” (2001) și „Aș renunța” (2003). În
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
și „Aș renunța” (2003). În România nu există o critică muzicală care să fi comentat prestația cântărețului. Spre deosebire de pozițiile favorabile ale recenzenților de peste hotare, numeroși intelectuali și jurnaliști români îi acuză sever producțiile. Guță este privit de către publicul neascultător de manele drept o emblemă a genului; de aceea, reproșurile ce i s-au adus sunt în esență cele primite și de alți interpreți de manele. Astfel, cântărețului îi sunt imputate vulgaritatea limbajului și concepția muzicală modestă. În cazul preluărilor de piese
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
numeroși intelectuali și jurnaliști români îi acuză sever producțiile. Guță este privit de către publicul neascultător de manele drept o emblemă a genului; de aceea, reproșurile ce i s-au adus sunt în esență cele primite și de alți interpreți de manele. Astfel, cântărețului îi sunt imputate vulgaritatea limbajului și concepția muzicală modestă. În cazul preluărilor de piese de la muzicieni străini (cu noi texte în limba română și cu numeroase diferențe de stil interpretativ), Guță este tot mai frecvent acuzat de plagiat
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
văzut cântând la acest instrument în videoclipurile pieselor de mai târziu, „Gigolo” și „Locul unu”). În anul 1992 și-a lansat primul album. Numărându-se între primii lăutari apăruți în România după 1989, Guță a participat activ la modelarea genului manele, la acea vreme doar o ramură a muzicii lăutărești. Într-o primă perioadă (până în anul 1998), Guță nu a folosit ritmul de manea, experimentând în schimb cu timbre moderne (chitară electrică, sintetizator) asupra muzicii lăutărești bănățene, imprimându-i astfel un
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
Numărându-se între primii lăutari apăruți în România după 1989, Guță a participat activ la modelarea genului manele, la acea vreme doar o ramură a muzicii lăutărești. Într-o primă perioadă (până în anul 1998), Guță nu a folosit ritmul de manea, experimentând în schimb cu timbre moderne (chitară electrică, sintetizator) asupra muzicii lăutărești bănățene, imprimându-i astfel un colorit pe care-l va întrebuința și mai târziu în manele. Cântărețul își amintește: „"Lăutarii râdeau la început de instrumentele astea, orga și
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
o primă perioadă (până în anul 1998), Guță nu a folosit ritmul de manea, experimentând în schimb cu timbre moderne (chitară electrică, sintetizator) asupra muzicii lăutărești bănățene, imprimându-i astfel un colorit pe care-l va întrebuința și mai târziu în manele. Cântărețul își amintește: „"Lăutarii râdeau la început de instrumentele astea, orga și chitara electronică, cu care cântau românii. Pe acestea le folosește azi maneaua cântată de țigani."” Piesele timpurii semnate de folosesc o orchestră acustică (singurele „licențe” fiind chitara electrică
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
lăutărești bănățene, imprimându-i astfel un colorit pe care-l va întrebuința și mai târziu în manele. Cântărețul își amintește: „"Lăutarii râdeau la început de instrumentele astea, orga și chitara electronică, cu care cântau românii. Pe acestea le folosește azi maneaua cântată de țigani."” Piesele timpurii semnate de folosesc o orchestră acustică (singurele „licențe” fiind chitara electrică și sintetizatorul), împrumutând sonorități din muzica ușoară a anilor 1980 (sintetizatorul, în special pe discurile "Volumul 2" și "Volumul 3"). Orchestra se va menține
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
vioară, acordeon, pian, chitară bas în varianta electrică, respectiv keytar, baterist electronic) și are o sonoritate mai agresivă, tot mai depărtată de muzica lăutărească practicată inițial de cântăreț. Noua direcție este încurajată și de către colaborarea cu Sorina Șerban, cântăreață de manele, pe care Guță o cunoaște în jurul anului 1999, cei doi devenind amanți. Ei vor înregistra împreună mai multe discuri (începând cu volumul șapte al discografiei cântărețului, "Plec de-acasă să fac bani"). Toate piesele apărute până la finele lui 2003, inclusiv
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
compuse de Guță. Începând cu "Leader la toți șmecherii" (Volumul 19, ianuarie 2004), cântărețul înregistrează și preluări după alți muzicieni. În aceeași perioadă, cântărețul își deschide propria casă de discuri. Tot la începutul lui 2004, Guță se autointitulează „rege al manelelor” (vezi detalii mai jos); el lansează în luna aprilie discul cu același nume (Volumul 21). Cu numai o lună mai târziu, lansează discul "Regele dance", în tentativa de a își câștiga simpatizanți din rândurile românilor iubitori de muzică pop; coperta
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
același nume (Volumul 21). Cu numai o lună mai târziu, lansează discul "Regele dance", în tentativa de a își câștiga simpatizanți din rândurile românilor iubitori de muzică pop; coperta discului oferă următoarea lămurire: „"După ce a fost încoronat ca rege al manelelor, Nicolae Guță îndrăznește mai mult, provocând trupe ca O-Zone, Paraziții, Voltaj, Simplu, Cream, Blondy, 3Sud Est."” Versurile pieselor lui Guță se desprind treptat de inspirația folclorică și pun tot mai mult în lumină tonul infatuat pentru care sunt acuzate
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
Nicolae Guță îndrăznește mai mult, provocând trupe ca O-Zone, Paraziții, Voltaj, Simplu, Cream, Blondy, 3Sud Est."” Versurile pieselor lui Guță se desprind treptat de inspirația folclorică și pun tot mai mult în lumină tonul infatuat pentru care sunt acuzate manele în mod obișnuit: se vorbește despre averi fabuloase și bunuri materiale inaccesibile, despre invulnerabilitatea și influența eului. Acestea vin în opoziție cu repertoriul anterior, în care era deplânsă viața trudnică fără sorți de izbândă. Noile piese abordează uneori subiecte sentimentale
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
Când se preda șmecheria” apare un actor copil care îl reprezintă pe Guță în clasele primare (apariția mustății la micul actor este un detaliu umoristic). Cântărețul își exprimă în interviuri opinia și interesul față de producțiile altor muzicieni, atât din genul manele, cât și din alte genuri. De asemenea, ține să sublinieze anumite aspecte legate de muzica țigănească și să rectifice păreri eronate încetățenite privitoare la funcționarea industriei muzicale. Cel puțin în privința muzicii de manele, Guță este convins de superioritatea interpreților romi
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
față de producțiile altor muzicieni, atât din genul manele, cât și din alte genuri. De asemenea, ține să sublinieze anumite aspecte legate de muzica țigănească și să rectifice păreri eronate încetățenite privitoare la funcționarea industriei muzicale. Cel puțin în privința muzicii de manele, Guță este convins de superioritatea interpreților romi față de români. El consideră că manelele se află într-o permanentă căutare de noi mijloace de expresie, devansând evoluția tuturor celorlalte genuri muzicale. În termeni bănești, Guță explică importanța foarte mare a obținerii
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
De asemenea, ține să sublinieze anumite aspecte legate de muzica țigănească și să rectifice păreri eronate încetățenite privitoare la funcționarea industriei muzicale. Cel puțin în privința muzicii de manele, Guță este convins de superioritatea interpreților romi față de români. El consideră că manelele se află într-o permanentă căutare de noi mijloace de expresie, devansând evoluția tuturor celorlalte genuri muzicale. În termeni bănești, Guță explică importanța foarte mare a obținerii unui hit la nivel național (motiv al concurenței acerbe dintre interpreți) și arată
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
național (motiv al concurenței acerbe dintre interpreți) și arată că nu vânzarea de discuri, ci susținerea de recitaluri la evenimente festive este sursa reală de venituri pentru acest gen. La începutul lui 2006, cântărețul considera doar trei nume notabile pentru manele: Adrian Minune, Carmen Șerban și el însuși. Într-un interviu cu radiofonistul Cristian Hrubaru, Guță și-a declarat simpatia față de formația O-Zone și admirația pentru piesele grupului rock Holograf. Cântărețul dezaprobă puternic pirateria, dar tolerează plagierea în anumite cazuri
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
primele trepte, dacă nu chiar pe prima"”. Întâlnirea cu Sorina Șerban în 1998 sau 1999 contribuie la popularitatea cântărețului. În această perioadă, Guță începe să se afirme în fața publicului larg. În 2004, la momentul când s-a autointitulat rege al manelelor, Guță a dat naștere unor controverse puternice în rândurile colegilor săi. Titulatura era considerată a aparține lui Adrian Minune. În semn de protest, Minune nu se prezintă la ediția a paisprezecea (2004) a concursului de frumusețe Miss Piranda, deși numele
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
Adrian Minune. În semn de protest, Minune nu se prezintă la ediția a paisprezecea (2004) a concursului de frumusețe Miss Piranda, deși numele său era trecut pe afiș. Ca o împăcare simbolică, Guță îl numește pe colegul său Adrian „împăratul manelelor”. Într-un interviu din 2006, cântărețul vorbea de șapte sau opt interpreți care i-au plagiat imaginea sau muzica de-a lungul timpului. Cel mai cunoscut dintre ei este Liviu Mititelu, care a folosit în trecut titulatura Liviu Guță. La
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
lămurire că nu e vorba de mine. M-au apucat nervii și l-am căutat când am aflat că semna angajamente în numele meu"”. Dacă în anul 2004 Guță s-a bucurat de cele mai bune vânzări pentru un cântăreț de manele (peste 250 000 euro, fiind urmat de Adrian Minune și Carmen Șerban, fiecare cu 200 000 euro), clasamentele de mai târziu vor favoriza cântăreți ai noii generații, ce abordează altă tematică (cel mai adesea, cântecul de dragoste) și un stil
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
televizate " Secret Talent" ce l-a avut pe cântăreț ca invitat, moderatorul Dan Negru a cerut să afle opinia actorului Mircea Albulescu (aflat în juriul competiției) privitoare la muzica lui Guță. Răspunsul a fost: „"deși nu sunt un fan al manelelor, dacă mă uit numai la dânsul, îmi place cum cântă, nu ce cântă"”. Lingvistul George Pruteanu, militant împotriva manelelor, a intrat în contact cu cântărețul în mai multe rânduri. Pruteanu a dezaprobat organizarea unui concert cu participarea lui Guță în
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
actorului Mircea Albulescu (aflat în juriul competiției) privitoare la muzica lui Guță. Răspunsul a fost: „"deși nu sunt un fan al manelelor, dacă mă uit numai la dânsul, îmi place cum cântă, nu ce cântă"”. Lingvistul George Pruteanu, militant împotriva manelelor, a intrat în contact cu cântărețul în mai multe rânduri. Pruteanu a dezaprobat organizarea unui concert cu participarea lui Guță în sediul unei case de cultură, motivând că instituțiile de stat nu ar trebui să permită difuzarea manelelor. În decembrie
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
militant împotriva manelelor, a intrat în contact cu cântărețul în mai multe rânduri. Pruteanu a dezaprobat organizarea unui concert cu participarea lui Guță în sediul unei case de cultură, motivând că instituțiile de stat nu ar trebui să permită difuzarea manelelor. În decembrie 2005, lingvistul a purtat un dialog cu Nicolae Guță în emisiunea televizată "Nașul", unde a dezbătut caracterul facil al muzicii și vulgaritatea versurilor lui Guță. Numele cântărețului apare în afara României sub forma Nicolae Gutsa, popularizată prin lansarea în
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
Nicolae Guță în emisiunea televizată "Nașul", unde a dezbătut caracterul facil al muzicii și vulgaritatea versurilor lui Guță. Numele cântărețului apare în afara României sub forma Nicolae Gutsa, popularizată prin lansarea în Franța a discului cu același nume (1996). Repertoriul de manele al cântărețului este mult mai puțin cunoscut decât muzica lăutărească abordată în anii 1990. Guță a primit comentarii critice din partea a numeroși specialiști interesați de „world music” (muzică folclorică și populară non-anglofone) și de muzică țigănească. Numele său este citat
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]