5,675 matches
-
sîrmă. Bravo! Admirabilă ești, bre! Mă bucur de colocatarii mei, care de care mai curajos și mai mintos. Ca și stăpînul... pardon, ce stăpîn?! Adică, la fel ca și mine, egalul lor. Iguana neagră Cînd am intrat în casa bătrînului meșter am rămas uimit să constat că era aproape la fel mobilată ca o casă de pe la noi. Canapele, scaune, dulapuri, vitrine și chiar fotolii constituiau o adevărată avere prin aceste locuri socialiste. Într-o curte, pe o măsuță, este fixat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
alte cuvinte, la 25 feb. 1577 exista deja „ sfânta noastră rugă, de iznoavă (din nou) făcută.” Numai că scrisoarea lui Petru Schiopu către bistrițeni, din 24 iunie 1577, contrazice cele de mai sus. În scrisoare, domnul spune că nu are „meșteri pentru facerea zidurilor unei mănăstiri” și roagă să i se trimită „15 sau 16, sau câți pot, dar unul din ei să fie șef.” Atunci pentru care mănăstire cere el meșteri? Cert însă este faptul că în 1579 biserica Galata
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai sus. În scrisoare, domnul spune că nu are „meșteri pentru facerea zidurilor unei mănăstiri” și roagă să i se trimită „15 sau 16, sau câți pot, dar unul din ei să fie șef.” Atunci pentru care mănăstire cere el meșteri? Cert însă este faptul că în 1579 biserica Galata din Vale era gata. Aceasta o putem deduce din inscripția de pe cloptul dăruit de domnitor Galatei din Vale: „Acest chimval l-a făcut Io Petru Voievod și l-a dat mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și-i plăcea de oamenii învățați și-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii și alte lucruri subțiri. Ii plăcea mult de cântăreți și avea un preot cu meșteșug, îndemânatic; și era și la toate celelalte ale lumii meșter și toate le orânduia el, și pentru aceasta era și strașnic și se temeau de el și boierii și tot poporul.” - Mie mi se pare, mărite Spirit, că ultima parte a caracterizării făcute domnitorului de către patriarh - un străin - este eronată
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
chiar între cuvioșiile lor călugării de la diverse mănăstiri, vecini cu morile. De pildă, la 26 sept. 1701(7210), Constantin Duca voievod este nevoit să poruncească lui Stefan Hăbășescu pârcălab să meargă la vadul Icușenilor de pe Jijia și să mute cu meșteri mai la vale morile mănăstirii Agapia, pentru a putea măcina și moara mănăstirii Aron Vodă de pe Jijia: „Si călugării de Agapia n-au căutat să izească la dreptate...ce le-au iezit mai sus decât trebuie...de îneacă moara lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Uricariul: „Dedemult avea gând Nicola-Vodă să facă două lucruri bune în țară, ce nu erau: întâi tipografie, ca să tipărească cărți, și al doilea să facă școale, ca să învețe cine ar vrea fără plată...și așa au trimis de au adus meșteri tiparnici și de slove grecești și slavonești și au făcut case bune la Sfântul Sava, și au așezat tipografia acolo, și în scurtă vreme au început a se tipări cărți. Adus-au și doi dascali de carte elinească și unul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cucului... - Dacă-i cum spui, și se vede de altfel cu ochiul liber, să ne afundăm puțin în istoria locului. Stii bine că biserica Trei Sfetitelor a fost terminată în 1639. Si văzând vodă ce minune a ieșit din mâna meșterilor,s-a gândit că mănăstirii dintre vii i-ar sta bine ca metoh al Trei Sfetitelor. Si așa a și făcut. La vălet 7149 (1641) „Vasilie (Lupu) voievod au închinat mănăstirea Copoul (Sf.Atanasie) cu toate moșiile ei ca să fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Când și-au văzut căruța plină cuvioșiile lor au început să și vândă, mărite Spirit. Primul zapis de vânzare este cel din 7 iunie 1706 (7214), prin care Hristarh, egumenul mănăstirii Zlataust, și soborul mănăstirii vând lui Ioan Moschici, săhăidăcar (meșter sau vânzător de arcuri, săgeți, șei,hamuri etc) un loc de dugheni pe Podul Vechi. - Am aici, dragule, un zapis de confirmare dat la 14 dec. 1703 (7212) de Mihai Racoviță voievod, din care aflăm că mănăstirea Zlataustului era stăpâna
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de a alege primul (coechipierii se alegeau după metoda : unul mie, unul ție...) iar echipa sa se afla la bătaie, pe cănd celălalt începea jocul în apărare. Țin minte că problema principală era mingea. Făcută din cârpe. Dar nu oricum. Meșter era unul al lui Mafteucă (nu al poștașului). Mingile făcute de el rezista la bătaie vreo două - trei săptămâni. Mingea nu era mai mare, să zicem, de cât un ou de gâscă. Dar perfect rotundă. Ăsta a lui Mafteucă uda
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
demn de luat în considerație pentru o dezvoltare viitoare, dat fiind faptul că unele meserii, precum cea de lăcătuș, tinichigiu, șelar, rotar, pălărier, zidar, sticlar, ceasornicar, farmacist, brutar etc., nu erau răspândite în Moldova vecină, iar produsele fabricate de acești meșteri bucovineni puteau să aibă o bună desfacere acolo 159. Această dependență de comenzile venite din afara graniței provinciei a fost o caracteristică ce a influențat dezvoltarea meșteșugurilor în Bucovina în toată perioada, continuând până târziu, spre jumătatea secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școală la Racova Șes. Lucrările pentru turnarea fundației urmând să înceapă pe 5 noiembrie 1958, după cum precizează actul încheiat între Comitetul de părinți reprezentat de Cojocaru Alexandru, Nistor Constantin, Doroftei Gh., Furdu Neculae, directorul școlii I. C. Marcu și Bardașu Gheorghe, meșter. Odată lucrul început, au început grijile și alergătura. Documentele existente, biletele de călătorie, delegațiile au însoțit directorul de școală la Tg. Neamț, Piatra Neamț, pentru procurarea materialelor necesare: cărămidă, teracotă, cherestea, fier, tâmplărie etc. Sacrificii, răspundere, încordare, zile agitate, frigul, în
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
viitorii ei socri. Iar socri mari se îngrijesc să-i facă viitoarei lor nore o pereche de încălțări din cele mai frumoase cât mai pe gustul acesteia. Concomitent se făcea și lada de zestre a miresei. Aceasta era confecționată de meșteri artizani de aci din sat, tâmplari recunoscuți sau țigani rudari ca de-alde Jiga sau Ștefucă, cu încrustații sau pictate de recunoscuții artiști iconari Matei și fiul său Ioan ai Țimforii. În ladă se punea o parte din zestrea miresei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în 1814, într-o modestă casă de iobag, vedea lumina soarelui un copil pe care Dumnezeu îl va înzestra cu harul transpunerii chipurilor pe ziduri, pe lemn, pe sticlă. Era viitorul recunoscut iconar și pictor de biserici, Savu Moga. Acest meșter rămâne în patrimoniul național nu numai prin creațiile sale cu care a împânzit ținutul transilvan, dar are meritul de a fi crescut încă alți cățiva renumiți zugravi, pictori de icoane sau de biserici. În peregrinările sale ajunge să lucreze și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dus în lumea legendelor și ne-a spus că locuitorii acelui sat au voit să clădească o biserică, să aibă și ei unde se ruga. Au început construcțiile, dar ceea ce clădeau ziua, noaptea se dărâma, așa ca la noi cu Meșterul Manole. Ne-am gândit atunci că anumite teme, mituri, idei din creațiile artistice culte sau populare și mai ales populare sunt comune diferitelor opere ale diferitelor popoare, fie ele vecine sau la mare depăratare. De aici am tras concluzia că
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
moșiei și, ca să nu mai aibă surprize cu legea încă în vigoare, hotărăsc mutarea la Ipotești. Poate că intenționau să-și facă doar o reședință de vară. Poate. Oricum, trebuiau să repare casa, așa că au procedat în consecință: au tocmit meșteri, ajutați de niște soldați aduși din Botoșani, încercând mai întâi să consolideze acoperișul pentru a putea reface pereții. Dar construcția fiind mult prea șubredă se prăbușește. Așa s-a produs surparea casei 37. Proprietara, care a trăit până în 1980, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pălărie pe cap, Iorga a întins bastonul spre tânărul Silveanu de atunci, întrebându-l: Dumneata ești învățătorul satului? Da, dom' Profesor. Am să te rog să ajuți cu copiii la ridicarea bisericii. Lucrul acesta s-a și întâmplat, numai că meșterii nu priveau cu ochi prea buni acest amestec; ei își știau ale lor, așa încât ajutorul s-a limitat la a apropia materialele de construcția începută. În vara următoare, Nicolae Iorga a venit la inaugurare, după mărturisirea aceluiași Silveanu. Marele istoric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cărămizi căci a trebuit să mă duc de câteva ori personal la Ipotești și după multă greutate [...] mi-a dat bonul pentru întreaga cantitate 76. După ce l-au purtat pe drumuri vreo 2 luni, pe motiv că nu sunt bani77, meșterului i se plătește o parte din cantitate cu doar 0,95 lei bucata, contestându-i-se calitatea cărămidei. Pe 13 ianuarie 1932, făcând o altă cerere pentru cei 4.500 lei ce i se mai cuveneau, Costache Chirilă primește (nr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
maghiarii, au trimis atâtea lăcrămații preventive (inclusiv oficiale!) la Juriul NOBEL, nu cumva prestigioasa distincție să onoreze vreun condeier ne-agreat de tabăra adversă. N-o fi românească zicala "să moară capra vecinului!", dar ilustrează perfect conduita intelectualilor noștri, mari meșteri la pus tălpi și incapabili să practice un lobby onest pentru o cauză ce depășește net umorile propriului orgoliu. Oricum, n-aș zice că, în absența jinduitului premiu, o literatură ar fi nevolnică și nici n-am știință despre vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la realizarea rețelei de drumuri moderne din fosta regiune și actualul județ Suceava... "Și, dacă amândurora le-a fost dat să moară pe drumuri...? Jertfa soției sale, Corina și, după 17 ani, jertfa sa proprie, aidoma celei săvârșite de legendarul Meșter Manole, la construcția Mănăstirii Argeș, rămâne pentru noi, contemporanii lui, un emoționant și înalt simbol al dăruirii pentru profesia aleasă"! Inginerul Emanoil Sbârnea, directorul Regionalei Moldova de la Iași, în alocuțiunea sa, aprecia: "a fost, inginerul acesta, Bițu, un om între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la Suceava, dincolo de bucuria prilejuită de primirea titlului de Doctor Honoris Causa are, în subsidiar, și o întâmplare mai puțin și de foarte puțini știută, care arată că de cele mai multe ori satisfacțiile, împlinirile cer sacrificii, jertfe, întocmai ca în legendarul Meșter Manole, care spre a izbândi zidirea și isprăvirea Mănăstirii de la Curtea de Argeș a fost nevoit să-și clădească între pietrele falnicei sale construcții ceea ce avea mai drag, dragostea vieții lui, pe Ana, soția, jumătatea ființei sale. În cazul nostru, Erich Beck
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am ajuns și eu treptat la ritmul lor de șaizeci-șaptezeci de lei pe zi. Tot e bine, nimeni nu-ți dă banii ăștia pe râs, sfinte Dumnezeule, de râs să fim cum ne holbam În toate părțile și noi și meșterul ăla de doi bani după zilierii care nu mai apăreau. Eu și văru’ Laur rămăsesem de altfel singurii zilieri printre angajații permanenți ai Unității, cu carte de muncă și figurând pe statele de plată, care erau maistrul Victor Gomoiu, nevastă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Timișoara, str. Sirius nr. 30, sc. A, ap. 1, județul Timiș. 80. Al Hourani Tariq, cetățean iordanian, născut la 22 martie 1968 în localitatea Jada, Arabia Saudita, fiul lui Abdel Hafiz și Nima, cu domiciliul actual în localitatea Cluj-Napoca, str. Ion Meșter nr. 1, sc. 8, ap. 74, județul Cluj. 81. Abo Lafy Samy Mohamed Ali, cetățean palestinian, născut la 10 martie 1965 în localitatea Khan Younes, Palestina, fiul lui Mohamed și Fatma, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, Calea Girocului nr.
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
fost menționat pentru prima dată și până În anul 1712 când Hotinul a fost transformat În raia urcească, cetatea a adăpostit domnitorii moldoveni care au avut un rol decisiv În salvarea și stăpânirea Moldovei. Sub domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1432) meșterii lituanieni sau italieni au Întărit și lărgit cetatea cu ziduri strașnice consemnează N. Iorga. Astfel, Hotinul devine cea mai vestită și bogată vamă. Existența unei cetăți puternice a favorizat În apropiere așezări rurale cum ar fi: Belcești-Bălcanești (de la Balc), Romancăuți
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
greble, seceri), arme și armuri, cuțite, potcoave, diferite alte tipuri de instrumente, unelte și obiecte de uz comun (cuțite, dălți, ciocane, topoare, cazmale, ace, foarfeci), elemente de fier pentru construcții și instalații (fiare de moară, lanțuri, Încuietori). Ceea ce aduc nou meșterii rromi este specializarea pe domenii meșteșugărești. De exemplu, prelucrarea fierului (fierăritul) cuprinde meseriile: fierăria propriu-zisă, potcovăria, caretăria și feroneria (prelucrarea artistică a fierului). Apoi a intervenit specializarea lăcătușerie, prin care se confecționau lacăte, zăvoare, balamale, chei, broaște și alte diferite
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de rocă desprinse din maluri, sunt spălate, la fața locului, În ”saitroc”. După câteva repetări ale operației de spălare, pe fundul ”saitrocului”, În bucățile de minereu, strălucesc câteva firicele de aur. Faza a doua se petrece la mica ”fabrică” a meșterului. Aici, bucățile de rocă sunt supuse unei măcinări preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril. Urmează apoi, măcinarea minereului Într-o moară cu bile (”stănijă”) de unde rezultă un concentrat În formă de pulbere. Moara stănijarului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]